Dragi ai mei prieteni, azi noapte am avut o revelaţie, se făcea că am aflat ce este prostata, de unde vine ea şi ce vrea ea de fapt ?!… Apăi acolo în mintea mea îndobitocită de somn şi presupuneri am realizat că prostata este o boală care vine din cunoaştere, ea vine să ne anunţe că ne-am maturizat şi odată cu trecerea timpului trebuie să lăsăm în urmă ceva. Ea vine ca fapt clar al timpului trecut peste noi şi vine să încununeze o viaţă petrecută, nu numai la gura sobei, o viaţă trăită, o parcurgere sadea.
Mi-am dat seama de ce nu poţi avea prostată la 20 de ani ?!.. Firesc, n-ai acumulat îndeajuns şi nu ţi-a păsat să faci ceva în sensul ăsta. Să ne bucurăm că este o boală care vine mai târziu în urma unor multiple încercări de a rezolva câteva dintre problemele existenţiale. Aşa că nu vă faceţi probleme, cei fără acumulări, nu pot suferi. Uitaţi-vă la mine ! Încă !…
Suntem plini de Zile Festive, de Aniversări, de îmbrăţişări fără formă şi conţinut. Ne-am îmbogăţit cu diferite sărbători, în afara celor legale, amintesc doar – Ziua Pietrelor Vechi, Ziua Rotaţiei Pământului, Ziua Curăţeniei, a Durerii, a Îmbrăţişării, a Scrisului de Mână şi multe altele.
Având o atât de vastă pricepere în a denumi Sărbători, care, cred eu, că toate îşi au rostul, ce ne opreşte să dăm noi românii glas altora de genul : Ziua Scărilor Rulante, Ziua Scaunelor de Bucătărie, Ziua Sculătorului după Prostată, Ziua Somnului în Parlament, Ziua Mâncătorului de Căcat. Asta, asta din urmă cred că o vreau permanetizată. Cine doreşte să se implice în acest proiect laborios, să vină.E destul !… Ho, ho, fraţilor nu vă năpustiţi, nu săriţi fraţilor aşa, că n-am dat încă drumul…
Stăteam pe o bancă în parc şi mă uitam cu surprindere la un cetăţean vârstnic care expunea altora , vreo patru , părerea lui despre politicieni, în sensul că dânşii ar fi nu numai aleşii noştri, dar şi conducători cu drepturi depline asupra noastră şi asupra destinului nostru, în sensul că sunt mai deştepţi. Nimeni nu-l dezaproba şi el se avânta tematic în această teză de fost activist revoluţionar, la el acasă. Întrebându-l firesc, de ce consideră aşa mi-a răspuns ca de la o imaginară tribună : Ei sunt aleşii.
Să mori cu ei de gât, m-am gândit afişând un zâmbet nefiresc. Am plecat trist că mai poate cineva să gândească aşa despre tembelii noştri politicieni, cărora numai de destinele noastre nu le pasă, care ne tratează ca pe nişte gunoaie, care curvăsăresc pe banii noştri, care ne jignesc prin simpla lor prezenţă.
Noi suntem oamenii simpli, ei sunt adevărul şi cheia acestei naţii. Blestemaţi să fiţi, gunoaie ale unei societăţi murdare, care conduceţi din păcat în ruşine şi oriunde printr-o guralivitate excesivă, datorată prostiei şi incompetenţei. Uitaţi-vă atent cârpelor când plecaţi în hoteluri pe banii noştri, bideul nu-i pentru spălat pe faţă.
(Dan Minoiu)