close
România Mare

Intențiile Kievului de a aduce R. Moldova la un dezastru ecologic de proporții, discutate la Chișinău

timpul.md

Situația fluviului Nistru, ca urmare a implementării Programului de dezvoltare hidroenergică, adoptat de Cabinetul de Miniștri de la Kiev în 2016. Acesta a fost subiectul dezbaterii publice „Complexul Hidro-energetic Nistrean: studii de impact și perspective”, care a avut loc vineri la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Documentul guvernului ucrainean prevede construirea a încă șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului, fapt care e prevăzut și în Strategia de dezvoltare energetică a Ucrainei până în anul 2035. Participanții la evenimentul moderat de către ex-viceministrul Mediului Dorin Dușciac au atras atenția la consecințele extrem de grave pe care le pot avea deciziile autorităților statului vecin.

Potrivit vorbitorilor, în cazul în care guvernarea de la Chișinău va demonstra în continuare indiferență la acest capitol, în următorii ani am putea fi martori ai unui dezastru ecologic pentru toată populația stabilită în regiune. Aceștia regretă că, deși Nistrul este un fluviu transfrontalier, Ucraina nu și-a pus în discuție intențiile cu Guvernul R. Moldova.

„Problema Nistrului nu este una nouă. Trebuie să recunoaștem că, imediat după anii ’50, Ucraina apuseană, a avut scopul de a construi obiective petrochimice pe teritoriul ei, iar pe partea R. Moldova – obiective agro-industriale. În partea Ucrainei a fost un secret, fiindcă funcționau și multe unități militare și nimeni nu știa ce se produce acolo, după cum și nimeni nu știa ce se aruncă în Nistru de la aceste unități”, a subliniat Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste.
Aceeași sursă a adăugat că este greu să aflăm istoria integrală a „bolii Nistrului”, fiindcă „perioada a fost una pe care o cunoaștem, cu o secretomanie absolut exagerată. Pentru prima dată când a apărut în spațiul public sovietic problema Nistrului a fost în anul 1983. Au fost deversate în Nistru aproximativ 12 milioane de săruri periculoase. Cei care sunt din generația mea, își amintesc că în 1983 Chișinăul, o lună de zile, umbla cu căldarea de apă în mână și fiecare căuta de unde să ia apă, fiindcă nu era apă în acest oraș”, a conchis Reniță.

Lilia Curchi, director Executiv al Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, a declarat că rolul organizației pe care o conduce este foarte important, întrucât informează societatea despre probleme ecologice devastatoare care există în R. Moldova. Ea și-a exprimat însă regretul că reacții la astfel de probleme au apărut doar în ultimii ani.

„Comunicarea și informarea cetățenilor este un factor foarte important, doar că în contextul Nistrului aproape a lipsit. De-a lungul anilor, atât timp cât cercetătorii, jurnaliștii și ecologiștii au fost separați, problema nu a fost luată în serios de către autoritățile naționale. Problema Nistrului, ca și toate problemele de mediu, practic sunt neglijate. Dar această problemă e foarte gravă”, afirmă Curchi.

La eveniment au participat și Iuliana Cantaragiu, director Adjunct al Centrului Național de Mediu, și Victor Parlicov, expert în energetică la IDIS-Viitorul. Și în opinia acestora, construcţia celor șase hidrocentrale vor afecta nivelul apei pe Nistru. Primul efect al acestui pericol este reducerea debitului de evacuare a apei la hidrocentrala Dnestrovsk. Dacă Ucraina va avea de câștigat milioane de euro pe an din aceasta,R. Moldova ar avea de pierdut la toate capitolele, consideră specialiștii.

„Deşi hidrocentralele produc energie verde şi nu poluează mediul prin emisii, ele afectează mediul poluând termic apa, modificând ecosistemul apei şi biodiversitatea organismelor vii din apă. Tratarea termică a apei la aceste hidrocentrale ar face ca apa de pe Nistru să nu fie potabilă. Soluţia e să colaborăm la nivel internaţional şi să găsim alternative ecologice viabile pentru toate ţările afectate. Moldova ar trebui să nu permită construcţia hidrocentralelor şi să ia atitudine. Nu avem dreptul să prioretizăm economia unei ţări în defavoarea mediului și a sănătății noastre. În timp ce hidroenergia înfloreşte, râurile dispar, apa potabilă devine deficit și se scumpește”, menționează în aceeași privință portalul ecopresa.md.

Dezbaterea de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală a făcut parte din Programul „Moldova în dialog”, organizat de Institutul „Pro-Vest”.

(Mihaela Culcinschi – timpul.md)

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.