Recent, preşedintele Trump a recunoscut oficial Ierusalimul ca fiind capitala statului Israel, o mişcare care a generat proteste ale musulmanilor din zonele palestiniene şi din întreaga lume. De asemenea, va dori să mute ambasada Statelor Unite din Tel Aviv în Ierusalim. Oraşul, care reprezintă centrul religios al celor trei mari religii monoteiste din lume, este un punct fierbinte în politica mondială. Articolul de faţă încearcă să ilustreze o imagine de ansamblu care pune în lumină aceste tensiuni.
Aşadar, discuţia despre Ierusalim este, inevitabil, şi o discuţie despre credinţă, mai exact spus, despre controlul unora dintre cele mai sacre locuri pentru evrei, creştini şi musulmani, scrie Washington Post.
În centrul oraşului se află chiar trei locuri sfinte, foarte aproape unul de celălalt: moscheea Al-Aqsa, al treilea loc sfânt pentru musulmani, Zidul Vestic (Zidul Plângerii), parte din zidul fostului templu şi cel mai sfânt loc pentru evrei, şi Biserica Sfântului Mormânt, care marchează locul unde creştinii cred că Iisus a fost crucificat, îngropat şi unde a înviat.
Cum au ajuns toate aceste situri în acelaşi loc?
În perioada secolul al X-lea î.e.n. – anul 70 e.n., evreii au construit şi apoi au văzut distruse două temple în Ierusalim, care reprezentau centrul vieţii religioase a lor. După aproape 2.000 de ani, Ierusalim şi Templul a rămas central în religia iudaică. În toată lumea, evreii se roagă cu faţa la Ierusalim. Tradiţia rabinică spune că atunci când va veni Mesia, templul va fi reconstruit. Astăzi, ce a mai rămas din vechiul templu distrus de romani în primul secol, adică Zidul Plângerii, este un sit important pentru religia evreilor.
Pentru creştini, Ierusalim este locul unde Iisus a predicat, a murit şi a înviat. Mulţi văd Ierusalim ca locul celei de A Doua Veniri şi este o destinaţie pentru pelerinii creştini din întreaga lume, indiferent de confesiune.
Pentru musulmani, Ierusalim este locul evenimentelor cheie în viaţa lui Iisus şi a altor figuri importante din Coran. De asemenea, este locul în care, conform interpretărilor Coranului şi a altor texte, profetul Mahomed s-a ridicat la ceruri.
Cine controlează locurile sfinte?
Aceasta este o poveste extrem de complicată. Între 1948 şi 1967, controlul asupra oraşului era împărţit, Israelul controlând vestul Ierusalimului şi Iordania controlând partea de est, inclusiv multe locuri sacre. În 1967, după războiul de şase zile cu Iordania, Egipt şi Siria, Israel a capturat partea estică a Ierusalimului, distrugând clădirile din faţa Zidului Plângerii pentru a face loc turiştilor şi credincioşilor.
Comunitatea internaţională nu recunoaşte jurisdicţia Israelului asupra acestui teritoriu, iar o mare parte din populaţia zonei este palestiniană.
Totuşi, moscheea Al-Aqsa şi o zonă numită Haram al-Sharif este administrată de o organizaţie religioasă musulmană condusă de guvernul iordanian. Musulmanii exercită aşadar un control asupra acestei zone. Când Israelul a încercat să exercite un control suplimentar, introducând detectoare de metale la intrarea în Haram al-Sharisf, au existat proteste puternice, iar guvernul a retras iniţiativa.
O coaliţie de grupuri creştine îşi exercită autoritatea asupra Bisericii Sfântului Mormânt.
Cum şi ce va afecta noul aranjament?
Această întrebare nu poate avea un răspuns satisfăcător. Pentru musulmani, ar fi neacceptabil, dar mulţi evrei şi-au exprimat suportul pentru decizia lui Trump.
În ceea ce priveşte creştinii, pentru mulţi este o veste bună, dar Papa Francisc şi-a exprimat îngrijorarea.
Lucrurile sunt oricum pe departe de a fi rezolvate. Spre exemplu, evreii visează ca într-o bună zi, Templul va fi reconstruit. Terenul pe care ar fi acesta este însă ocupat de Cupola Stâncii, loc sacru al musulmanilor.
Donald Trump ar fi sugerat că Ierusalimul poate fi împărţit
Preşedintele SUA, Donald Trump, nu a oferit asigurări că Ierusalimul nu va fi împărţit, sugerând că o parte a oraşului ar putea intra sub control palestinian în urma negocierilor, acuză Zeev Elkin, un membru al Guvernului Benjamin Netanyahu, afirmând că Israelul nu va accepta niciun fel de divizare.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat miercuri seară decizia de a considera oraşul Ierusalim drept capitala Israelului. „Fiecare preşedinte american a refuzat să mute Ambasada SUA la Ierusalim şi să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului, considerând că amânările vor contribui la avansarea procesului de pace. Însă, după 20 de ani, constat că nu ne apropiem de obţinerea păcii” între Israel şi palestinieni, a afirmat Donald Trump. „Am decis că a venit momentul să recunosc Ierusalimul ca fiind capitala Israelului”, a declarat preşedintele Statelor Unite, argumentând că hotărârea sa marchează „o nouă abordare” în efortul de soluţionare a conflictului israelo-palestinian.
„Consider că aceste decizii sunt în sensul celor mai bune interese ale Statelor Unite ale Americii şi în sensul continuării eforturilor de pace între Israel şi palestinieni. (…) Oraşul Ierusalim este una dintre cele mai sensibile probleme. Reafirm angajamentul Administraţiei mele pentru procesul de pace. Vom obţine pacea, pacea nu este niciodată imposibil de obţinut”, a subliniat Donald Trump, îndemnând liderii din Orientul Mijlociu să iniţieze eforturi active pentru pace.
Însă Zeev Elkin, ministrul israelian pentru Afacerile Ierusalimului, a observat că Donald Trump a evitat să descrie Ierusalimul ca fiind capitala indivizibilă şi eternă a Israelului. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină capitala viitorului stat palestinian. „Cred că (Donald Trump -n.red.) a evitat în mod premeditat aceste referiri în discursul său. Ba chiar a sugerat că frontierele Ierusalimului vor fi stabilite ca rezultat al negocierilor, ceea ce presupune posibilitatea unei divizări”, a declarat Zeev Elkin, citat de postul de radio Tel Aviv 102 FM şi de cotidianul Jerusalem Post.
Zona de est a oraşului Ierusalim este un subiect extrem de sensibil, în contextul în care găzduieşte locuri sfinte pentru religiile mozaică, creştină şi musulmană.
