În noiembrie 2000 am ajuns la Auckland, în Noua Zeelandă. Am stat o zi și o noapte la hotel. La prânz, aflând că au un român în custodie temporară, bucătarul, ospătarii, recepționeru’ și picolițele din crâșma respectivului stabiliment s-au adunat în jurul meu ca muștele la căcat. Erau curioși să vadă un cetățean din țara lui Nadia, Hagi, Ceoșescu – așa pronunțau ei, fonetic – Dracula și Ilie Năstase. Atât știau ei despre noi și atât, cred, știu și acum.
Prin ’94-’95, i-am luat o declarație lu’ Ilie în fostul restaurant de fițe La Premiera, din spatele TNB, pentru Evenimentul zilei. L-am dat în poză, la ziar, cu o gagică, Ildiko. (Ăla din stânga îs io) Nu știu dacă a și futut-o, da’ m-aș bucura pentru bucuria ei de atunci. S-a supărat pe mine și m-a amenințat că mă bate, când mă prinde. Nu m-a bătut. După 24 de ani, de la „amenințarea” publică, i-am luat un interviu. Tot pentru EVZ. Am râs, am mâncat și am băut un pahar de vin la o cârciumă de pește din Dorobanți. De lux, evident. El a plătit. Ar fi fost și culmea 🙂 A plecat mai treaz decât a venit. Pe scuter.
Prima oară când l-am văzut a fost la un meci cu Borg. Marele Bjorn Borg. Pe Arenele BNR de azi, pe atunci doar Arena de Tenis Cotroceni. Acolo locuiam și aveam 8-9 ani. Intram la meciuri printr-o gaură în gard. A întrerupt meciul de fo două-trei ori, să nu lovească un fluture cu racheta. L-a băgat în pizda mă-si. Lumea a râs. Nu mai știu cum s-a terminat. Da’ l-am iubit atunci, ca și acum. Enjoy!
http://evz.ro/ilie-nastase-ceausescu-trump.html
previous article