Marie Laforêt

Marie Laforêt (născută Maïténa Marie Brigitte Doumenach, poreclită „Fata cu ochii de aur”, n. 5 octombrie 1939, Soulac-sur-Mer, Franța – d. 2 noiembrie 2019, Genolier, Elveția) a fost o cântăreață și actriță franceză. S-a mutat în 1978 la Geneva și a dobândit cetățenia elvețiană.

Biografie 

Originea numelui ei 

Primul ei prenume Maïtena, care este de origine bască, înseamnă „iubită”, și este uneori folosit de locuitorii din Languedoc, mai ales din Pirinei, și seamănă, de asemenea, cu un diminutiv de la numele Marie-Thérèse, „Maïthé”.

Doumenach, numele ei de familie, este de origine catalană – Domènec în catalană. Numele ei de la naștere Maïtena Marie Brigitte Doumenach, și repertoriul ei, care a inclus piese inspirate din folclorul mondial, au condus la speculații cu privire la originea armeană a părinților ei. Cântăreața obișnuia să se prezinte ea însăși ca „ariégeoise”, adică din regiunea Ariège, aflată în sudul Franței.

Copilăria și adolescența

Marie Laforêt s-a născut la Soulac-sur-Mer, în Médoc, în vila „Rithé-Rilou”, fiind numită după mama și mătușa ei: Marie Thérese și Marie Louise Saint Guily. Familia tatălui ei, Doumenach, era originară din Olette, un sat din departamentul Pyrénées Orientales, la granița cu Têt. Străbunicul ei patern, Louis Doumenach, a condus o fabrică de textile la Lavelanet, în Ariège, iar fiul lui, Charles-Joseph Doumenach, a fost colonel și consilier municipal.

Anii 1960

Cariera ei a început din întâmplare în 1959, atunci când a înlocuit-o pe sora ei în ultima clipă la un concurs de talente de la postul francez de radio Naissance d’une étoile (Nașterea unei stele) pe care l-a câștigat. Regizorul Louis Malle a distribuit-o apoi pe tânăra vedetă în filmul pe care-l turna în acea perioadă, Liberté, un proiect pe care l-a abandonat în cele din urmă, făcând ca prima apariție pe ecran a Mariei Laforêt să fie alături de Alain Delon în filmul Plein Soleil (1960), regizat de René Clément.

După acest film, ea a devenit foarte populară și a interpretat mai multe roluri în anii 1960. S-a căsătorit cu regizorul Jean-Gabriel Albicocco, care a distribuit-o în unele din producțiile sale, printre care La Fille aux Yeux d’Or, inspirat din scrierea lui Balzac, care va deveni porecla ei.

În al doilea film, Saint Tropezi Blues, acompaniată de un tânăr Jacques Higelin la chitară, ea a cantat piesa din titlu și imediat a început să lanseze single-uri, primul ei hit fiind Les Vendanges de l’Amour (1963). Cântecele ei au oferit o alternativă poetică tandră, mai matură, la melodiile yé-yé din Franța acelui timp. Melodiile ei au împrumutat mult din muzica populară exotică, mai ales din America de Sud și din Europa de Est, decât din muzica pop contemporană americană și britanică. Laforêt a colaborat cu mulți compozitori, muzicieni și scriitori francezi importanți, cum ar fi André Popp și Pierre Cour, care i-au pus la dispoziție o panoplie de aranjamente orchestrale sofisticate, cu zeci de instrumente muzicale, creând o varietate de sunete, uneori aproape medievale, renascentiste sau baroce, iar alteori destul de moderne și inovatoare.

Cu omul de afaceri Judas Azuelos, un evreu marocan de origine sefardă, ea are doi copii, o fiică și un fiu. Fiica, Lisa Azuelos, este o scenaristă, regizoare și producătoare de film franceză, care a făcut un film despre o altă celebră cântăreață franceză, Dalida, în 2017.

Anii 1970

La sfârșitul anilor 1960 Marie a devenit o figură destul de distincte în muzica pop franceză. Ea a fost interesată să lanseze mai multe discuri proprii, dar a renunțat în cele din urmă. Deși single-uri ei cele mai de succes („Viens, Viens”, un cover la hitul german „Rain Rain Rain”, și „Il a neigé sur Yesterday”, o baladă despre ruptura grupului Beatles) au fost lansate în anii 1970, Marie și-a pierdut treptat interesul față de cariera de cântăreață și s-a mutat în 1978 la Geneva, Elveția, unde a deschis o galerie de artă și a abandonat muzica.

Din anii 1980 până astăzi

În anii 1980 Marie s-a concentrat pe cariera de actriță, apărând în câteva filme franceze și italiene. A lansat câteva single-uri noi, dar acestea nu au fost populare. Ea a revenit în top, cu toate acestea, în 1993, cu ultimul ei album, ale cărui versuri erau scrise de ea. În anii 1990 a continuat să lucreze ca actriță atât pe ecran, cât și pe scenă. Ea a apărut în mai multe spectacole teatrale la Paris de-a lungul anilor, fiind aclamată de public și de critici. În septembrie 2005 ea a mers din nou într-un turneu muzical prin Franța, pentru prima dată din 1972. S-au vândut toate biletele de la fiecare concert. Marie Laforêt a locuit în Geneva și a obținut cetățenia elvețiană.

Filmografie selectivă

Discografie

Single-uri și EP-uri din anii 1960

• 1960 : Saint-Tropez Blues / Tumbleweed
• 1963 : Tu fais semblant – Les vendanges de l’amour / Mary Ann – Les jeunes filles
• 1963 : Blowin’ in the Wind – Flora / House of the Rising Sun – Banks on the Ohio
• 1963 : Au coeur de l’automne – L’amour en fleurs / Qu’est-ce qui fait pleurer les filles – Mais si loin de moi
• 1963 : La vendemmia dell’amore – E giusto / Una noia senza fine – Che male c’e
• 1964 : Viens sur la montagne – Les noces de campagne / Un amour qui s’éteint – L’amour qu’il fera demain
• 1964 : La tendresse – La plage / Après toi qui sait – L’arbre qui pleure
• 1965 : Katy cruelle – Entre toi et moi / La bague au doigt – Ma chanson faite pour toi
• 1965 : Ah ! Dites, dites – Julie Crèvecoeur / Viens – À demain my darling
• 1965 : La plage / Après toi, qui sait
• 1966 : La voix du silence (The Sound of Silence) – Siffle, siffle ma fille / Je t’attends – L’orage
• 1966 : Marie-douceur, Marie-colère (Paint It Black) – Toi qui dors / Je voudrais tant que tu comprennes – La moisson
• 1966 : Manchester et Liverpool – Pourquoi ces nuages / Prenons le temps – Sur les chemins des Andes
• 1966 : Mon amour, mon ami – Sébastien / Je suis folle de vous – Mon village au fond de l’eau
• 1967 : Ivan, Boris et moi – Je ne peux rien promettre / Pour celui qui viendra – Tom
• 1968 : Le lit de Lola – Qu’y-a-t-il de changé / Et si je t’aime – A la gare de Manhattan
• 1968 : El polo – L’air que tu jouais pour moi / Le tengo rabia al silencio – House of the rising sun
• 1968 : Que calor la vida – Mais mon coeur est vide / La valse des petits chiens blancs – Requiem pour trois mariages
• 1969 : Au printemps – Roselyne / Feuilles d’or – D’être à vous
• 1969 : Pour une étoile – Ton coeur sauvage / Vin de l’été – En plus de l’amour
• 1969 : Ah ! Si mon moine – On n’oublie jamais / Tourne, tourne – La fleur sans nom
• 1969 : Tu es laide / Toi, nos enfants et moi

LP-uri din anii 1960

• 1964 : Marie Laforêt
• 1965 : Marie Laforêt Vol. 2
• 1967 : Marie Laforêt Vol. 3
• 1968 : Marie Laforêt Vol. 4
• 1968 : Que calor la vida
• 1969 : Marie Laforêt Vol. 6
• 1970 : Marie Laforêt Vol. 7

(Wikipedia)