Unei prietene, Mihaela Măcelaru
Pact
Primeşte-mă ca pe o veste bună
Când vin spre tine trist şi-ngândurat
Şi dă-i soarelui tău porunca de-am fi lună
Când felinar mă-mprăştii pe pernele din pat.
Primeşte-mă cu glasul plin de doliul
Petalelor ucise de-un vânt nepământean,
Lăsând la zarul vremii să-ţi iefteneşti orgoliul
De-a mă avea la nuntă, altfel decât mesean.
Primeşte-mă cu tot ce se mai poate,
Chiar cu iubire poţi să mă primeşti,
Dar nu uita, mai plânsă între toate
E doar cărarea, care, te-asteaptă s-o găseşti.
Dan Minoiu