Bugetul garantează că UE are mijloacele financiare pentru a susține programe și proiecte în beneficiul europenilor. Uniunea sprijină fermieri, orașe, regiuni, studenți, cercetători, companii și ONG-uri din întreaga Europă.
Actualul buget UE pe termen lung se încheie pe 31 decembrie 2020. Comisia Europeană a prezentat în mai 2018 o propunere pentru următoarea perioadă de finanțare: 2021-2027. Parlamentul European și-a adoptat poziția în noiembrie 2018 și a reconfirmat-o în octombrie 2019. Statele membre, reunite în cadrul Consiliului, nu au convenit încă asupra unei poziții, prin urmare negocierile între instituții nu pot începe.
După summit-ul UE din 20-21 februarie, care a fost dedicat bugetului UE pe termen lung, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus că Parlamentul este dezamăgit de eșecul Consiliului European.
„Europa se confruntă cu provocări fără precedent, precum schimbările climatice, digitalizarea și noua ordine geopolitică. […] Reducerea ambițiilor noastre nu poate avea decât un impact negativ asupra anilor de progres și inovare”, a spus președintele Sassoli.
Decizia finală privind bugetul UE pe termen lung este luată de Consiliu, pe baza rezultatului negocierilor, dar are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.
Bugetul UE: privire către viitor
Parlamentul a insistat întotdeauna că, pentru ca UE să poată răspunde așteptărilor cetățenilor și pentru a-și respecta angajamentele, trebuie să aibă mijloacele necesare pentru a investi în viitorul UE.
Una dintre întrebările cheie este unde finanțarea UE îi va servi cel mai bine pe europeni. Deputații doresc să mențină finanțarea pentru fermieri și regiunile mai sărace la nivelul actual. Politica agricolă comună este finanțată exclusiv la nivelul UE și își propune să ofere produse alimentare sigure și de calitate, precum și venituri decente pentru fermieri, în timp ce sprijinul pentru regiunile mai puțin dezvoltate promovează solidaritatea și garantează că toată lumea beneficiază de piața unică.
Dar UE se confruntă și cu alte provocări, unele dintre ele noi, precum dezvoltarea tehnologiilor digitale, migrația și securitatea, care au nevoie de investiții adecvate. Parlamentul dorește intensificarea și finanțarea adecvată a acțiunilor climatice din bugetul UE, pentru a facilita o tranziție echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Deputații mai solicită investiții suplimentare în domenii precum tineretul, cercetarea și inovarea și IMM-urile.
Beneficiile sunt mai importante decât contribuțiile
Bugetul UE este un instrument de investiții care aduce valoare adăugată și creează oportunități pentru oameni și companii la nivel transfrontalier.
Piața unică a UE elimină barierele în calea comerțului și face posibil ca întreprinderile din orice țară UE să intre pe piața altor state membre. Estimări citate de Comisia Europeană arată că beneficiile sunt mult mai mari decât contribuția fiecărei țări la bugetul UE.
Studiile arată că existența pieței unice a creat 3,6 milioane de locuri de muncă din 1990 și, dacă aceasta nu ar fi existat, PIB-ul UE ar fi fost cu 8,7% mai mic. Un cetățean UE câștigă în medie cu 840 de euro mai mult pe an datorită pieței unice.
Așteptările europenilor
Europenii se așteaptă ca UE să se concentreze pe prioritățile lor. Dar un sondaj Eurobarometru din 2019 arată că există o diferență între ce vor oamenii de la UE și domeniile care aceștia cred că sunt prioritare pentru cheltuielile UE.
48% dintre respondenți au declarat că cea mai mare parte a bugetului UE ar trebui să fie cheltuită pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, iar 41% credeau că acești bani ar trebui să fie cheltuiți pentru politica climatică și de mediu (respondenții au fost invitați să identifice până la patru politici cheie). Doar 16 % au spus că, în prezent, cea mai mare parte a bugetului UE este cheltuită pentru ocuparea forței de muncă și politica socială, iar 17% au declarat că cea mai mare parte a bugetului este cheltuită pentru politica climatică și de mediu.
Cât de mare ar trebui să fie un buget UE solid
Bugetul UE este foarte mic prin comparație cu cheltuielile țărilor UE la nivel național. După ce a evaluat resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor în fiecare domeniu politic, Parlamentul propune un buget de 1,3% din VNB-ul UE. Cheltuielile guvernelor UE la nivel național, în medie, depășesc 47% din VNB.
Deputații au insistat în mod repetat că bugetul nu ar trebui să depindă în primul rând de contribuțiile directe ale statelor membre și au solicitat noi resurse proprii la buget. Acestea ar putea fi, de exemplu, o taxă pe deșeurile din plastic, venituri din schema de comercializare a cotelor de emisii sau o nouă taxă pentru marile companii digitale. Deputații au spus într-o rezoluție din octombrie 2019 că, fără un acord privind reforma sistemului de resurse proprii al UE, Parlamentul nu își va da acordul pentru următorul buget pe termen lung.
(europarl.europa.eu)
