Procurorii DIICOT Ploiești efectuează, miercuri, 23 de percheziții domiciliare într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, în care ar fi vizată firma Alka, prejudiciul creat prin activitatea infracțională fiind de aproximativ 50 milioane lei, au declarat surse judiciare.
Peste o sută de suspecți sunt cercetați de DIICOT în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani în care au fost efectuate, miercuri, zeci de percheziții și în care ar fi vizat și producătorul de dulciuri Alka.
Potrivit unor comunicate de presă ale DIICOT și IGPR, procurorii Serviciului Teritorial Ploiești, împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Ploiești au efectuat 23 de percheziții pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Suceava, Ialomița, Vrancea, Constanța și Harghita, în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea a două grupuri infracționale organizate specializate în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani.
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2014-2016, suspecții au constituit un grup infracțional organizat, profilat pe comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor, care au acționat cu precădere în domeniul construcțiilor civile și industriale. (…) În cauză se efectuează cercetări față de un număr de 105 suspecți”, arată documentul citat.
Surse judiciare au declarat anterior că, în dosar, este vizat și producătorul de dulciuri Alka, iar descinderile au loc inclusiv la domiciliul suspectului Ady Hirsch, director al grupului Alka, și la SC International Cash Services Ifn.
„S-a reținut că membrii grupului controlau mai multe societăți comerciale cu un comportament fiscal inadecvat, tip ‘fantomă’, care aveau sediile sociale declarate la diverse cabinete de avocatură, în baza unor contracte de asistență juridică încheiate pe perioadă determinată. Persoanele juridice aveau, în calitate de asociați și administratori de drept, pur formal, persoane cu o situație materială precară, fără pregătirea necesară desfășurării de activități comerciale și care acceptau să dobândească aceste calități în schimbul unor sume modice de bani. Astfel, membrii grupului infracțional organizat creau premisa deducerii în mod ilegal a TVA-ului aferent de către beneficiarii așa-ziselor prestări de servicii, contribuind totodată la diminuarea, în mod ilegal, a bazei de impozitare, cu consecința reducerii impozitului pe profit”, se precizează în comunicat.
Anchetatorii spun că circuitul financiar artificial descris anterior era creat doar pentru a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată și diminuării bazei de impozitare, cu implicații directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit, iar lucrările de construcții sau serviciile de publicitate înscrise în facturi fie nu erau efectuate, fie erau efectuate de către beneficiarii facturilor în regie proprie sau la negru.
Suspecții din dosar au înregistrat în contabilitate, la intervale repetate de timp, facturi fiscale pentru activități comerciale fictive, astfel că infracțiunile de evaziune fiscală și spălare a banilor au fost comise în formă continuată, arată procurorii.
„Astfel, circuitul financiar nu se oprea decât aparent la momentul alimentării contului așa-zisului prestator de servicii. După alimentare, sumele achitate pentru prestări de servicii fictive erau retrase în numerar, iar banii negrii astfel rezultați erau returnați, după reținerea unui comision negociat anterior, plătitorului inițial (aparentul beneficiar al lucrărilor). Scopul urmărit de făptuitori era acela ca beneficiarul final al banilor, care în cauză coincide cu plătitorul, să nu poată fi descoperit prin simpla examinare a documentelor contabile ale societăților comerciale și ale extraselor de cont, în eventualitatea efectuării unui control fiscal”, explică anchetatorii.
Potrivit surselor citate, separat de cele cinci societăți comerciale tip „fantomă” controlate de membrii grupării au existat și alte societăți pe care aceștia le-au înființat, care au avut același statut și care au fost folosite în activitatea infracțională.
Prejudiciul total cauzat prin intermediul circuitului artificial conceput pentru a crea aparența deducerii legale de TVA și diminuarea masei impozabile a fost estimat la 20.238.000 de lei, iar valoarea sumei care ar fi făcut obiectul infracțiunii de spălare a banilor depăsește 29.000.000 de lei, se mai arată în comunicatele citate.
În urma perchezițiilor au fost ridicați 480.000 de lei, 120.000 de euro și 2.700 de dolari, asupra cărora se vor institui măsuri asigurătorii, în vederea recuperării prejudiciului, și au fost puse în executare 45 de mandate de aducere, persoanele depistate fiind conduse la sediul DIICOT, pentru audieri, arată sursele menționate.
La acțiune au participat și polițiști de combatere a criminalității organizate București, Suceava, Constanța, Harghita, Vrancea, precum și jandarmi.
D.C.