* Cu 162 de ani în urmă (1855), apărea (cu întreruperi până în noiembrie 1860), la Iaşi, ziarul unionist „Steaua Dunării”, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Publicaţia va fi tipărită şi la Paris, în versiune franceză, sub denumirea „L’Etoile du Danube” (4.XII.1856 – 1.V.1858) (1/13)
* Acum 159 de ani (1858), s-a înfiinţat, la Bucureşti, “Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie de ajutor reciproc, constituită din muncitori şi patroni, primul preşedinte fiind C. A. Rosetti (1/13)
* În urmă cu 157 de ani (1860), s-a înfiinţat, la Iaşi, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune (pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza); primul director, muzicianul Francisc Serafim Caudella (1/13)
* Cu 153 de ani în urmă (1864), în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu denumirea de “Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”, a fost înfiinţat Învăţământul de Arhitectură. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură. Aprobată în august 1892 şi condusă de Ion Socolescu, Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897. Prin Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii din domeniul arhitecturii din 14 noiembrie 1952, Facultatea a devenit cunoscută sub denumirea de Institutul de Arhitectură. Prin Decretul nr. 147/1953 Institutului i s-a conferit numele lui Ion Mincu. Sub această titulatură instituţia a funcţionat până în anul 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care este şi în prezent titulatura oficială
* Acum 148 de ani (1869), Oficiul Poştal din Austria emitea primele cărţi poştale din lume, ca urmare a propunerii dr. Emmanuel Hermann (primele cărţi poştale româneşti datează din 1894)
* Se împlinesc 145 de ani, de când, la data de 1/13 octombrie 1872, s-a înfiinţat, la Bucureşti, în cadrul unei adunări convocate ad-hoc la Ateneu, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie. A editat (începând din 5/17.XI.1872 până în 1873) gazeta săptămânală „Lucrătorul român”
* Se împlinesc 135 de ani (1882), de când inginerul H. Ilade inaugura la Bucureşti prima „fabrică de curenţi electrici” din România. Clădirea în care a fost instalată se afla pe Calea Victoriei. O lună mai târziu este pusă în funcţiune cea de-a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare. În 1885, inginerul american de origine română, Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mult mai performantă
* Se împlinesc 110 ani (1907) de la apariţia (până în 1914), la Braşov, a revistei de cultură în limba germană „Die Karpathen”, iniţiată şi editată de scriitorul Adolf Meschendörfer
* În urmă cu 93 de ani (1924) a fost adoptat Calendarul gregorian de către Biserica Ortodoxă Română, ziua de 1 octombrie devenind 14 octombrie. Calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă
* Se împlinesc 85 de ani (1932) de când a fost transmisă pentru prima oară emisiunea radiofonică de umor ”Ora Veselă”. Întro zi de duminică, la ora 14:00, s-a auzit „mica jucărie muzicală”: „Alo, alo, aici e Radio/ Stroe şi Vasilache/ Lache, lache, lache!…”. Mai apoi semnalul permanent a fost binecunoscutul: „Ora veselă, doamnelor,/ Ora veselă, domnilor,/ Ore vesele pleacă-n zbor/Către inimile tuturor!”, iar emisiunea a purtat şi alte nume de-a lungul timpului: „Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon”, „Unda veselă”. Maestrul Ion Vova (1917-2011) a fost animatorul emisiunii vreme de 55 de ani
* Acum 71 de ani (1946) se pronunţa sentinţa în primul proces al principalilor criminali de război nazişti de către Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg, Germania (care a funcţionat în perioada 1946-1949)
* În urmă cu 69 de ani (1948), avea loc, la Cluj, în prezenţa a 36 de preoţi uniţi (iniţial fuseseră programaţi 38 – replică în timp la numărul celor 38 de protopopi care au participat la Sinodul unionist din 7.X.1698, în frunte cu episcopul Atanasie Anghel), o adunare care a adoptat, în numele celor 430 de preoţi uniţi, „favorabili” trecerii la ortodoxie, „Proclamaţia de revenire” a Bisericii Române Unite în sânul Bisericii Ortodoxe Române. La data de 7 octombrie Episcopatul Bisericii Române Unite adresează o scrisoare-protest şi un memoriu autorităţilor comuniste. În data de 21 octombrie, la Alba-Iulia, delegaţiile din toate parohiile uniaţilor fac act de supunere faţă de Patriarhie; de fapt, Biserica Unită (greco-catolică) a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor, numeroşi preoţi şi înalţi ierarhi greco-catolici (episcopii Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie) au fost arestaţi, în perioada 27-29 octombrie, mulţi dintre ei murind în temniţele comuniste. La 1.XII.1948 Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul 358/1948, prin care se stabilea încetarea practicării cultului greco-catolic şi exproprierea bunurilor acestuia. Prin Decretul-lege din 31.XII.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul 358/1948, situaţia juridică a lăcaşelor de cult greco-catolice urmând a fi reglementată ulterior
* Acum 59 de ani (1958), într-o zi de 1 octombrie, a fost creată Agenţia spaţială americană NASA (National Aeronautics and Space Administration – Administraţia Naţională pentru Aeronautică şi Spaţiu). Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei între SUA şi URSS (Cursa spaţială) în timpul Războiului rece. Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spaţiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul american pe orbită în jurul Pământului la 20 februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7. Una dintre cele mai recente realizări ale NASA, o zi istorică pentru savanţi, a fost amartizarea robotului spaţial Curiosity, la data de 6 august 2012, ora 8:32 (ora locală), după o călătorie de aproape opt luni şi 567 de milioane de kilometri. Acest sofisticat robot spaţial, practic un laborator mobil, a început căutarea eventualelor semne de viaţă pe Marte, pentru a perioadă de doi ani. Curiosity este primul laborator ştiinţific, cu propulsie nucleară, trimis către o altă planetă. La data de 28 septembrie 2015, NASA a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a descoperit cea mai clară dovadă din istorie privind existenţa apei în stare lichidă pe planeta Marte
* Consiliul de Stat emitea, într-o zi de 1 octombrie, acum 51 de ani, Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă ce a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii femeilor ca urmare a unor intervenţii abortive în condiţii de clandestinitate. În plus, măsura nu a fost însoţită de asigurarea unor condiţii sanitare şi materiale propice creşterii şi instruirii copiilor. În 1957 s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Decretul 463 a “produs” 7.521.100 de avorturi, în numai nouă ani, din 1958 până în 1966, iar în 50 de ani, între 1958 şi 2008 au fost făcute 22.178.906 avorturi
* Cu 46 de ani în urmă (1971) avea loc inaugurarea „Disney World”, renumit parc de distracţii de lângă Orlando/Florida. În data de 17.VII.1955 a fost inaugurat „Disneyland”-ul, de lângă Los Angeles/California, primul parc de acest gen, creat de Walt Disney (1901-1966; producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie
* Se împlinesc 25 de ani (1992) de la deschiderea, la Bucureşti, a Centrului Cultural Ungar (la 8 octombrie acelaşi an a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român)
* Acum 19 ani (1998), intra în vigoare statutul oficial al „Europol”, organism al poliţiilor europene, cu sediul la Haga, ce operează sub egida Uniunii Europene (statut devenit operaţional de la 1.VII.1999). Convenția de instituire a Europol, în temeiul articolului K3 din Tratatul de la Maastricht, a fost aprobată în 1995 și, după ratificarea de către statele membre, a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. În conformitate cu Convenția de la fiecare stat membru a fost obligat să desemneze o unitate națională pentru a face legătura între propriile autorități competente și Europol
* Cu 12 ani în urmă (2005) se inaugura, la Bucureşti, Muzeul Naţional Filatelic. Amplasat în incinta fostului Palat al Poştelor, actualul sediu al Muzeului Naţional de Istorie a României pe Calea Victoriei nr. 12, MNF ocupă o suprafaţă de peste 600 mp, cuprinde trei săli de expunere, oferind iubitorilor de filaltelie şi tuturor pasionaţilor de cultură piese din tezaurul Poştei Române
* Tot în anul 2005, pugilista Mihaela Cijevschi (categoria 54 kg) devenea prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia
* Acum 6 ani (2011) intra în vigoare Noul Cod Civil (Legea 287 din 17 iulie 2009) şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia. Noul Cod Civil înlocuieşte vechiul cod din 1865, adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza
– Sf. Tereza a Pruncului Isus, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2017)
– Sf. Cruce din Varak (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)
– Sărbătoarea islamică Ashura; sărbătoarea „Zilei a zecea”, instituită de Profetul însuşi în ziua a 10-a a primei luni musulmane, Muharram; în timpul acestei sărbători are loc şi pelerinajul şiit la Kerbala; sărbătoarea începe în seara zilei de 30 sep.
– „Ziua Luptei împotriva Cancerului de Sân” stabilită prin Legea nr. 273/2015 şi iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului; decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân (Monitorul Oficial, Partea I nr. 846 din 13.11.2015; Agerpres 1.X.2014)
– „Ziua Scafandrilor Militari”; la 1.X.1976 s-a înfiinţat (pe structura Grupului 279 Scafandri Mangalia, care fiinţa din 1967) Centrul de Scafandri din Constanţa al Marinei Militare Române, singura instituţie din România autorizată să breveteze scafandri profesionişti şi să autorizeze şi să inspecteze activităţile cu scafandri. Acest statut, întărit prin HG nr 350 din 21 iulie 1993, este urmarea anilor de muncă asiduă în Laboratorul Hiperbar, a miilor de ore de scufundări simulate şi reale, a recordurilor proprii de scufundare, a cercetării ştiinţifice aplicative sau lucrărilor de mare complexitate executate, atât în folosul Forţelor Navale, cât şi al economiei naţionale
– 1864: S-a născut Gheorghe Ghibănescu, istoric, genealogist şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1936)
– 1878: S-a născut Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet, autorul a numeroase traduceri din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Ibáñez, Stendhal ş.a; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (m. 1942)
– 1888: S-a născut Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi cântăreţ (m. 1962)
– 1890, 1/13: S-a născut Constantin C. Nottara, compozitor, pedagog, violonist şi critic muzical; fiul actorului Constantin I. Nottara (m. 1951)
– 1892: A murit Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (n. 1822, la Mamorniţa, azi în Ucraina) – 125 de ani
– 1899: A murit Anton Bacalbaşa, prozator, traducător, publicist (întemeietorul revistei „Adevărul literar”; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”) (n. 1865). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă moartea la 2.X.1899
– 1905: S-a născut Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1959)
– 1914, 1/14: A murit istoricul Ioan Mihalyi (de Apşa); a desfăşurat o intensă activitate pentru afirmarea drepturilor românilor maramureşeni; preocupări şi în domeniile numismaticii, diplomaticii şi arheologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1901 (n. 1844, la Apşa, azi în Ucraina)
– 1915: S-a născut poetul Nicolae Coban (m. 1996)
– 1919: S-a născut medicul Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie; contribuţii în diagnosticul de laborator al virozelor, genetica virusurilor şi profilaxia unor viroze (vaccinul antirujiolos); preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România din iunie 1994 (până la sfârşitul vieţii); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)
– 1921: S-a născut fostul antrenor de fotbal Angelo Niculescu; recunoscut oficial de FIFA, în anul 2011, ca fiind inventatorul stilului tiki-taka; făuritorul primei generaţii „de aur“ a naţionalei, pe care a calificat-o pentru prima oară după 32 de ani la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 (Mexic) şi în premieră în sferturile Campionatului European (m. 2015)
– 1927: S-a născut (în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova) Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2000) – 90 de ani
– 1929: S-a născut regizorul de film Gheorghe Vitanidis (m. 1994)
– 1932: S-a născut fizicianul Ioan-Ioviţ Popescu; împreună cu dr. Denisa Popescu şi cu profesorul american Carl B. Collins, a fost propus la Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1981, pentru cercetările de pionierat din domeniul spectroscopiei laser multifotonice, realizate în cadrul unei cooperări româno-americane; membru titular al Academiei Române din 1990 – 85 de ani
– 1935: A murit generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877-1878) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (n. 1852)
– 1940: S-a născut omul de afaceri şi jurnalistul Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă; a înfiinţat, la începutul anilor ’90, o serie de reviste (Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf-Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP), cotidianul Evenimentul zilei (1992), precum şi posturile de televiziune Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara (m. 2011)
– 1946: S-a născut actriţa Coca Bloos
– 1947: S-a născut realizatoarea de televiziune Marioara Murărescu, supranumită „ambasadoarea folclorului românesc”; cunoscută în special ca realizatoare, timp de aproape trei decenii, a emisiunii tv. „Tezaur folcloric” (m. 2014) – 70 de ani
– 1955: S-a născut poetul Ion Stratan; s-a numărat printre fondatorii şi protagoniştii „Cenaclului de luni” (m. 2005) – foto
– 1956: S-a născut Cristian Tudor Popescu, publicist, analist politic, scriitor şi filmolog; fost preşedinte al Clubului Român de Presă (martie 2003 – noiembrie 2006, februarie 2007 – februarie 2008), fost director al cotidianului „Gândul” (2005-2008)
– 1968: A murit actorul şi profesorul Gheorghe Storin (n. 1883)
– 1982: A murit compozitorul Diamandi Gheciu (n. 1892) – 35 de ani
– 1990: A murit Ioana Em[anuela] Petrescu, istoric, critic şi teoretician literar; fiica istoricului literar Dumitru Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu (n. 1941)
– 1993: A murit actorul Teofil Vâlcu (n. 1931)
– 1996, 1/2: A murit Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist (n. 1929)
– „Ziua Internaţională a Muzicii”; sărbătorită pentru prima dată la 1.X.1975, la iniţiativa Consiliului internaţional al muzicii – UNESCO (prezidat atunci de renumitul violonist şi dirijor Yehudi Menuhin)
– „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”; hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990 şi marcată în toate statele membre ale forului mondial ca o dovadă a preţuirii şi respectului pentru aceste persoane
– „Ziua Europeană Anti-Depresie”, este o iniţiativă a European Depression Association – EDA (Asociaţia Europeană de Combatere a Depresiei), alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi profesionişti din domeniul medical din 19 ţări europene
– „Ziua Internaţională a Cafelei”, lansată la 1 octombrie 2015, în cadrul Expo Milano 2015, este celebrată de cele 77 de state membre ale Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (ICO), înfiinţată în 1963 sub auspiciile ONU, şi de zeci de asociaţii ale cafelei din întreaga lume
– „Ziua Mondială a Vegetarienilor”, celebrată din anul 1977, la iniţiativa Societăţii Vegetarienilor din America de Nord, fiind adoptată ca zi internaţională în 1978 de către Uniunea Internaţională a Vegetarienilor, cu scopul de „a promova bucuria, compasiunea şi posibilităţile susţinerii vieţii prin vegetarianism”
– 1207: S-a născut Henric al III-lea, rege la Angliei în perioada 1216 – 1272 (m. 1272) – 810 ani
– 1499: A murit Marsilio Ficino, unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (n. 1433)
– 1684: A murit dramaturgul francez Pierre Corneille; unul dintre cei trei mari dramaturgi francezi ai secolului al XVII-lea, alături de Molière și Racine; supranumit „fondatorul tragediei fanceze”, Corneille a produs piese timp de aproape 40 de ani (n. 1606)
– 1716: A murit compozitorul italian Giovanni Battista Bassani (n. 1657)
– 1729: S-a născut Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (m. 1777)
– 1865: S-a născut Paul Dukas, compozitor, critic muzical şi pedagog francez (m. 1935)
– 1903: S-a născut, în Ucraina, pianistul american Vladimir Horowitz (m. 1989). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1904
– 1920: S-a născut actorul de film american Walter Matthau (m. 2000)
– 1924: S-a născut Jimmy Carter, om politic democrat american; preşedinte al SUA (1977-1981); în ultimii ani s-a consacrat unor acţiuni de mediere în probleme conflictuale din diverse zone ale globului; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2002
– 1928: S-a născut (în Lituania) actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (m. 1973)
– 1929: A murit Émile Antoine Bourdelle, sculptor francez (n. 1861)
– 1930: S-a născut actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (m. 2006)
– 1935: S-a născut Julie Andrews, actriţă britanică de film şi teatru, cântăreaţă, dansatoare, regizoare de teatru şi scriitoare; câştigătoare a Premiului Oscar pentru rolul din filmul muzical “Mary Poppins”
– 1935: S-a născut Walter Joseph de Maria artist, sculptor, ilustrator şi compozitor american (m. 2013)
– 1943: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi producătorul francez Jean-Jacques Annaud; la începutul carierei a realizat spoturi publicitare
– 1947: S-a născut biochimistul israelian Aaron Ciechanover; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2004, împreună cu conaţionalul său Avram Hershko şi americanul Irwin Rose, pentru cercetările care au dus la descoperirea unuia dintre cele mai importante procese ciclice ce au loc la nivelul celulei, degraderea proteinelor – 70 de ani
– 1950: S-a născut cosmonautul şi medicul rus Boris Moroukov, care a coordonat proiectul Mars-500, un experiment început în 2010, în cadrul căruia o echipă internaţională formată din şase oameni a petrecut 520 de zile în izolare pentru a simula o călătorie spre planeta Marte (m. 2015)
– 1972: A murit Louis Seymour Bazett Leakey, arheolog, antropolog şi paleontolog britanic (n. 1903) – 45 de ani
– 2011: A murit sportivul suedez Sven Tumba (născut Sven Olof Gunnar Johansson); de trei ori campion mondial (1953, 1957, 1962), a fost desemnat în 1999 „cel mai bun jucător suedez de hochei pe gheaţă din toate timpurile” (n. 1931)
– 2012: A murit istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (n. 1917) – 5 ani
– 2013: A murit Tom Clancy, romancier american; a lansat genul literar „tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial şi spionajul de stat (n. 1947)
– 2013: A murit actorul italian Giuliano Gemma, devenit celebru pentru rolurile sale din numeroase filme western italiene, denumite „western spaghetti” (n. 1938)
– 2017: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie, respectiv 1 octombrie. San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263
