* Acum 623 de ani (1394) a avut loc Bătălia de la Rovine. Oastea Ţării Româneşti, condusă de domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418), a înfrânt oştile turceşti invadatoare, conduse de sultanul Baiazid I, obţinând o remarcabilă victorie. NOTĂ: În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine) -, şi două locaţii posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. Izvoarele vorbesc despre o „rovină” (loc mlăştinos), toponim nelocalizat. Istoricii care plasează evenimentul undeva aproape de râul Argeş se bazează pe menţionarea denumirii „Arkâş”, sau „Arkaş” în surse turceşti şi pe faptul că cel mai apropiat drum de la Dunăre spre capitala ţării trecea peste acest râu. O localizare probabilă ar fi Ţuţuleşti (judeţul Argeş), pe Valea Gligănelului, unde există o pădure numită Rovina, un toponim „puţul lui Baiazid” şi tradiţii populare despre o bătălie cu turcii dată cu câteva zile înainte de sărbătoarea Sf. Parascheva (14 octombrie). În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis
* Se împlinesc 160 de ani (1857), de când a început construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Inaugurat în 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăţilor Universităţii Bucureşti, dar şi sediul altor instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii. În 1960 în interiorul clădirii îşi aveau sediul 8 facultăţi şi peste 80 de laboratoare. În prezent clădirea găzduieşte câteva din facultăţile Universităţii Bucureşti: Facultatea de Geografie, Matematică, Litere, Limbi străine, Istorie şi laboratoarele specifice facultăţilor (10/22)
* Acum 141 de ani (1876) se înfiinţa Partidul Popular Săsesc din Transilvania, organizaţie politică a populaţiei săseşti din zonă, cu secţii în fiecare comună, având la bază programul adoptat, la Mediaş (4.VI.1872), de către Partidul „bătrânilor” (Altsachsen) şi cel al „tinerilor” (Jungsachsen), pentru susţinerea, între altele, a luptei pentru menţinerea autonomiei politice a zonei locuite de saşi (autonomie desfiinţată de Parlamentul maghiar în martie acelaşi an) (10/22)
* Cu 121 de ani în urmă (1896) apărea la Bucureşti, până la 27.IV.1897, săptămânalul literar „Povestea vorbei”, publicaţie la care a debutat ca poet, în aprilie 1897, Ion Minulescu, sub pseudonimul I. M. Nirvan
* În urmă cu 114 ani (1903) Compania Bayer punea în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obține prin sinteză. Acesta a fost primul medicament de sinteză și începutul industriei farmaceutice
* Acum 101 ani (1916) avea loc prima bătălie de la Jiu (în timpul primei conflagraţii mondiale), în care trupele Armatei I române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă a armatei germano-austro-ungare, oprind, temporar, înaintarea acesteia spre Oltenia şi părţile vestice ale Munteniei. În lupte s-a remarcat, prin vitejia sa, Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” (10/23 – 16/29)
* Cu 91 de ani în urmă (1926) se constituia, la Bucureşti, Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ), ca urmare a fuziunii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918, în vechiul Regat), condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania (înfiinţat în mai 1881), condus de Iuliu Maniu. În fruntea Delegaţiei Permanente, ca prim for de conducere a noului partid, a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache
* Acum 84 de ani (1933) un avion Boeing 247 al United Airlines era distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA, toți cei șapte oameni prezenți la bord decedând. Este considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale. Nici până astăzi nu se cunoaşte cauza exactă a accidentului şi nimeni nu a fost vreodată acuzat de crimă, incidentul rămânând nerezolvat. Anchetatorii au fost convinşi că accidentul a fost rezultatul unei bombe, cel mai probabil cu nitroglicerină, aflate în compartimentul de bagaje lângă partea din spate a avionului
* O altă companie americană, Procter&Gamble, lansa pe piață, acum 84 de ani (1933), primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici. Detergentul a fost introdus ca o alternativă la săpun şi era folosit atât pentru spălarea vaselor cât şi a rufelor
* Se împlinesc 60 de ani (1957) de la incendiul din Windscale, unul dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl şi cel mai grav accident nuclear din istoria Marii Britanii. S-a estimat că cel puţin 200 de persoane s-au îmbolnăvit de cancer din cauza materialului radioactiv eliberat
* Cu 54 de ani în urmă (1963) intra în vigoare Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, semnat la 5 august 1963, la Moscova, de către SUA, U.R.S.S. şi Marea Britanie. România a semnat Tratatul la 8 august 1963
* Acum 53 de ani (1964) s-a desfăşurat cea de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokyo (Japonia), organizate pentru prima dată într-o ţară asiatică, la care atletele Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş au câştigat medaliile de aur la săritura în înălţime (1.90 m), respectiv, la aruncarea cu suliţa (60.54 m – un nou record mondial) (10 – 24 oct.)
* Se împlinesc 50 de ani (1967) de la intrarea în vigoare a Tratatului privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti”, semnat de U.R.S.S, S.U.A. şi Marea Britanie, la 27 ianuarie 1967 (ratificat de România la 31 ianuarie 1968)
* Acum 49 de ani (1968) a apărut primul număr al revistei săptămânale de literatură şi artă „România literară” (prin transformarea săptămânalului „Gazeta literară”, apărut în 1958); primul redactor şef, Geo Dumitrescu
* Tot într-o zi de 10 octombrie, acum 12 ani (2005), avea loc (cu ocazia celei de-a doua comemorări a „Zilei Holocaustului din România”) inaugurarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr. 902/4.VIII.2005)
* Din data de 10 octombrie 2010, Antilele Olandeze au încetat să existe ca ţară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius (Sf. Eustaţiu) și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei, parte integrantă a teritoriului Olandei propriu-zise. Insulele mai mari – Sint Maarten (Sf. Martin) și Curaçao – s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos
* Acum 2 ani (2015) a avut loc atentatul islamist de lângă gara din Ankara, în urma căruia 103 persoane şi-au pierdut viaţa
– „Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti”, stabilită prin Legea nr. 168/2017, la iniţiativa vicepreşedintelui Comisiei pentru agricultură, deputatul PSD Alexandru Stănescu. Prin această lege se doreşte încurajarea producţiei agricole naţionale pentru consumatorii români, precum şi pentru comercianţi; de asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale
– 1821: A murit Dionisie Fotino, istoric grec, originar din Patras, stabilit în Ţara Românească în 1804; secretar al domnitorului Ioan Gheorghe Caragea; profesor de muzică la Bucureşti, dascăl al lui Anton Pann; este autorul unei „Istorii a vechii Dachii, a Transilvaniei, a Valahiei şi a Moldovei…”, în 3 volume, scrise în limba greacă (n. 1777)
– 1824: S-a născut Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi membru titular al Academiei Române din 1900 (m. 1911)
– 1841, 10/22: S-a născut politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (m. 1888)
– 1846, 10/22: S-a născut Dimitrie Brândză, medic şi naturalist; întemeietorul Institutului Botanic (1891; bombardat în 1944) şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (amenajarea acesteia începe în 1884 şi se încheie în 1891, când sunt inaugurate serele); membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1892-1895) (m. 1895)
– 1866: S-a născut Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (m. 1932)
– 1906: S-a născut medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1972)
– 1906: S-a născut entomologul Constantin Manolache; autor a peste 250 de lucrări şi articole în domeniul sistematicii entomologice, biologiei, ecologiei şi combaterii insectelor dăunătoare; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)
– 1907: S-a născut poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (m. 1999) – 110 ani
– 1909: S-a născut Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (m. 1977). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 9 octombrie 1909
– 1914 (stil nou): A murit regele Carol I al României (născut ca Prinţul Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen). A fost ales Domnitor al Principatelor Române Unite în aprilie 1866. La 10 mai, în acelaşi an, intră în Bucureşti şi depune jurământul de credinţă în faţa naţiunii. La 29 iunie, Parlamentul adoptă prima Constituţie a României, una dintre cele mai avansate ale vremii, redactată pe modelul celei belgiene, care îl confirmă pe Carol I ca Domn. Cei 48 de ani de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat perioada de dezvoltare a Statului Român modern. Profitând de stabilitatea câştigată prin obţinerea Independenţei la 1878, precum şi de redobândirea Dobrogei, România a continuat reformele agrare, şi-a dezvoltat infrastructura de drumuri şi căi ferate şi industria, devenind unul dintre principalii producători de materii prime ai Europei (n. 1839, în Germania)
– 1915: S-a născut harpista Liana Pasquali, stabilită în Italia (m. 2010)
– 1923: S-a născut Nicolae Crişan, prozator şi sculptor (m. 1999)
– 1928: S-a născut compozitorul şi profesorul Mircea Neagu
– 1929: S-a născut fizicianul şi profesorul Mihai Gavrilă, stabilit, din 1974, în străinătate; a adus contribuţii fundamentale la studiul teoretic al interacţiei sistemelor atomice cu radiaţia electromagnetică; este considerat un continuator al şcolii româneşti de fizică cuantică fondată de Şerban Ţiţeica; membru de corespondent al Academiei Române din 1974
– 1931: A murit Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1853)
– 1932: S-a născut actriţa Tatiana Iekel, prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic jr. (m. 2017) – 85 de ani
– 1935: S-a născut Manole Auneanu, scriitor şi publicist (m. 1993)
– 1937: S-a născut clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian Octav Popa – 80 de ani
– 1942: S-a născut Radu Vasile, istoric, doctor în ştiinţe economice (autor a numeroase lucrări în domeniul economiei), prim-ministru al României în perioada aprilie 1998 – decembrie 1999 (m. 2013) – 75 de ani
– 1943: S-a născut prozatorul Radu Niţu
– 1943: A murit (la Orsk, în Rusia) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat, în 1921, împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1874, la Chisălău, azi în Ucraina)
– 1964: A murit lingvistul și filologul Jacques Byck (n. 1897)
– 1967: S-a născut solista pop-rock Laura Stoica (numele complet: Adriana Laurenţia Stoica) (m. 2006, într-un accident de maşină) – 50 de ani
– 1967: A murit Mihail Macrea, istoric şi arheolog; specialist în istoria antică şi arheologia clasică (n. 1908) – 50 de ani
– 1977: A murit chimistul Dumitru Isăcescu; lucrări originale în domeniul chimiei organice, al chimiei biologice şi a macromoleculelor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904) – 40 de ani
– 1977: A murit soprana Margareta Metaxa (n. 1895) – 40 de ani
– 1987: A murit Dana Dumitriu, critic literar şi prozatoare (n. 1943) – 30 de ani
– 1993: A murit pedologul Constantin D. Chiriţă; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a organizat şi condus cercetări ştiinţifice în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1902)
– 1993: A murit inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1907)
– 1995: A murit Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk şi grafician (n. 1950)
– 2005: A murit compozitorul de muzică uşoară Alexandru Mandy (numele la naştere: Armand Abram Penchas) (n. 1914)
– 2008: A murit Ilie Purcaru, publicist şi poet (n. 1933). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 11 octombrie 2008
– 2010: A murit Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1920)
– 2013: A murit baritonul Emil Pinghireac, profesor universitar, artist liric pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi în perioada 1980-1998 (n. 1933 )
– 2013: A murit Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (n. 1929)
– Phenian: Coreea de Nord marchează 72 de ani de la fondarea Partidului Muncitoresc, formaţiune unică aflată la putere
– „Ziua Mondială Împotriva Pedepsei cu Moartea”; este marcată din anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio). NOTĂ: La 30 noiembrie se marchează Ziua internaţională „Oraşe pentru Viaţă – Oraşe împotriva pedepsei cu moartea”, începând din 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea; a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea
– „Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale”, instituită, în anul 1992 (- 25 de ani), de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, în vederea atragerii atenţiei asupra amplorii deosebite a bolilor psihice. Tema de anul acesta este „Sănătatea mintală la locul de muncă”
– „Ziua Europeană a Părinţilor”; marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi
– 19: A murit Germanicus (Decimus Claudius Nero Germanicus), general al Imperiului Roman (n. 15 î.Hr.)
– 1488: A murit Verrocchio (Andrea di Cione), sculptor şi pictor italian; unul dintre principalii maeştri ai Renaşterii timpurii (n. 1435). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 7 octombrie 1488
– 1684: S-a născut pictorul francez Antoine Watteau (m. 1721)
– 1708: A murit David Gregory, matematician scoţian (n. 1659)
– 1731: S-a născut Henry Cavendish, fizician şi chimist englez; a descoperit hidrogenul, în 1766, a realizat sinteza apei, în 1784 și a creat celebrul experiment omonim (experimentul Cavendish), din anii 1797 – 1798, în care a măsurat forța de atracție dintre două mase suspendate cu ajutorul unei balanțe de torsiune, iar ca rezultante derivate a putut calcula, pentru prima dată, constanta atracției universale și masa Pământului (m. 1810)
– 1813: S-a născut compozitorul italian Giuseppe Verdi (m. 1901). NOTĂ: Unele surse (http://www.last.fm/music/Giuseppe+Verdi) menţionează ca dată a naşterii 9 sau 10 octombrie 1813
– 1834: S-a născut dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (pseudonimul lui Alexis Stenvall); este cel care a pus bazele teatrului național finlandez, iar romanul său „Cei șapte frați”, frescă realistă a mediului sătesc, este considerat una din capodoperele literaturilor nordice (m. 1872)
– 1837: A murit Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei”, al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (n. 1772) – 180 de ani
– 1861: S-a născut Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1922 (m. 1930)
– 1863: S-a născut Helen Dunbar, actriţă americană (m. 1933)
– 1870, 10/22: S-a născut Ivan Alekseievici Bunin, poet şi prozator rus; primul scriitor rus laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933 (m. 1953)
– 1892: S-a născut Ivo Andrič, scriitor şi diplomat sârb; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1961 (m. 1975) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 9 octombrie 1892
– 1901: S-a născut Alberto Giacometti, sculptor, pictor şi grafician elveţian (m. 1966)
– 1903: S-a născut Vernon Duke, compozitor american de origine rusă (m. 1969). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 27 septembrie 1903 (stilul vechi)
– 1903: S-a născut Bei Shizhang, biolog chinez (m. 2009)
– 1906, 10/23: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824)
– 1908: S-a născut Mercè Rodoreda i Gurguí, scriitoare spaniolă de limbă catalană (m. 1983)
– 1908: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Johnny Green (m. 1989)
– 1913: S-a născut (la Tananarive, Madagascar) scriitorul francez Claude Simon; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1985 (m. 2005, la Paris)
– 1924: S-a născut James Clavell, scriitor, regizor de film şi scenarist britanic; devenit celebru pentru romanele „Shogun” şi „Tai-Pan”, respectiv pentru scenariile unor filme ca „Marea Evadare” şi „Domnului profesor, cu dragoste” (m. 1994)
– 1928: S-a născut Sheila F. Walsh (născută Sheila Frances O’Nions), scriitoare britanică (m. 2009)
– 1930: S-a născut chimistul francez Yves Chauvin, laureat al Nobel Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2005, împreună cu Robert H. Grubbs, Richard R. Schrock (m. 2015)
– 1930: S-a născut Harold Pinter, dramaturg, actor şi regizor de teatru britanic; Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2005 (m. 2008)
– 1934: S-a născut economistul Ion Sergiu Chircă din R. Moldova; studii privind tranziţia la economia de piaţă şi integrarea multilaterală a noului stat în Uniunea Europeană; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997
– 1936: S-a născut chimistul german Gerhard Ertl, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2007, „pentru lucrările sale în domeniul chimiei suprafeţelor, care au avut aplicaţii industriale, de la fertilizatori la catalizatori auto”
– 1938: S-a născut Gloria Coates, compozitoare americană
– 1938: S-a născut Moriyama Daidō, fotograf japonez
– 1938: S-a născut Lily Tuck, scriitoare americană
– 1963: A murit şansonetista franceză Édith Piaf (pe numele ei adevărat Edith Giovanna Gassion) (n. 1915). NOTĂ: Unele surse (www.worldmusic.about.com, www.squidoo.com, http://www.nndb.com/people/746/000092470/) dau ca dată a morţii 11 octombrie 1963
– 1964: A murit pianistul şi profesorul rus Heinrich Neuhaus (n. 1888)
– 1971: S-a născut Evgheni Kissin, pianist rus stabilit în Marea Britanie, unul din cei mai remarcabili interpreți ai generației sale
– 1973: A murit, la New York, Ludwig von Mises, economist şi filosof austriac (n. 1881)
– 1983: A murit Ralph Richardson, actor britanic (n. 1902)
– 1985: A murit actorul de film american Yul Brynner; a fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale au apărut în reviste prestigioase sau au fost folosite în reclame (n. 1920, la Vladivostok, Rusia, în familia unui inginer rus de origine elveţiano-mongolă). NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine ţigănească, numele la naştere fiind Taidje Khan. Fiul actorului, Rock Brynner, scria, într-o carte din 1989 despre tatăl său că s-ar fi născut la 11 iulie 1920
– 1985: A murit Orson Welles, regizor, scenarist şi actor american de teatru şi film (n. 1915). NOTĂ: La 30.X.1938, cu celebra replică: „Marţienii au invadat Pământul”, spusă în cadrul unei emisiuni radiofonice având ca temă romanul „Războiul lumilor” de H. G. Wells, regizorul Orson Wells a reuşit să creeze panică în Statele Unite, aducând milioane de oameni în pragul disperării
– 2003: A murit Eugene Istomin, pianist american (n. 1925)
– 2004: A murit actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Christopher Reeve (a dat viaţă personajului Superman) (n. 1952)
– 2010: A murit cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „regele muzicii rock & soul” (n. 1940)
– 2010: A murit cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note (n. 1926)
– 2012: A murit (în urma unui accident rutier) actriţa şi prezentatoarea rusă Marina Golub (n. 1957) – 5 ani
– 2013: A murit actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (n. 1944)
