close
Creștinătate

SAPTAMANA LUMINATA DIN NOU LA ATHOS

Dragii mei,

Din mila Maicii Domnului si la invitatia Pr. Damaschin (apostolul din Africa) in saptamana luminata am fost din nou la Athos.

Deasupra capului meu se vede in fotografie Manastirea Simono Petra. Putina lume stie ca unul din ctitori de seama a fost Mihai Viteazul. In poza se poate vedea tabloul sau din sala de primire a oaspetilor. De ce am postat asta? Ca sa vedem cum odata, in istoria noastra, oamenii bogati NU CONCEPEAU SA TRAIASCA FARA DUMNEZEU. DIn acest motiv ctitoreau manastiri si biserici. Se manifestau ca fiind in relatie cu Hristos. Asta pentru ca gandeau ca viata are 3 etape:
– In pantecele mamei
– Viata pamanteasca
– Viata vesnica.

In pantecele mamei copilul aude si recunoaste glasul parintilor, zgomotele etc. Cat de absurd ar fi ca cineva sa faca totul pentru viata in pantecele mamei stiind ca se va naste?
Si noi in viata pamanteasca auzim din cand in cand (din pacate din ce in ce mai rar) glasul Lui Hristos. Stim sigur ca vom muri, dar ne agatam de lumea asta trecatoare ca si cum nu s-ar termina la un moment dat. Refuzam sa ne pregatim pentru viata vesnica.

Mihai Viteazul, domnitorii si boierii nostri se pregateau continuu. Sunt curios daca pe vremea aia ii trecea cuiva prin cap sa intrebe de ce Mihai Viteazul ctitoreste manastiri in loc sa faca spitale. Sunt ferm convins ca nu pentru ca stamosii erau mult mai inteligenti de atat.Au inteles ca Biserica este un spital de boli duhovnicesti la fel de necesar ca si cel pentru boli lumesti. Sa ne ajute cu rugaciunile lor sa intelegem ca viata de aici este aproape la fel de scurta ca si cea din pantecele mamei (raportat la vesnicie). Sa ne pregatim pentru ce urmeaza si anume viata vesnica!

Doamne ajuta!

(Cătălin Rusu)

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.