close
Poezie

Toamna

Toamna de frunze
Îmi invăluie picioarele
Cu fiecare pas către înainte
Înțelepciunea lor
Îmi povestește despre cer
Din care ochi străbun
Îmi urmărește mersul.
De sus, se vede Calea
De jos, prin ceața minții
E greu a alerga.
Iluziile sunt multe
Și-și strălucesc duhoarea
Prin haine și parfumuri…
Mă doare căteodată
Și-mi obosește mâna
Pe uși la care bate.
Raze răzbat, rare,
Prin găurile cheii
Căzute pe sub timpuri…
Voi, Oameni de Lumină
În care cer
Găsitu-v-oi oare
Și când?

Toamna – Cornelia Prisacariu, Ploiești duminică 10 noiembrie 2019, orele19.15

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.