Am fost, ca de obicei, invitat de colegul, prietenul şi şeful meu din Societatea Scriitorilor Prahoveni, maestrul Florin Dochia, să particip la lucrările acestei manifestări de artă, acestui Eveniment Cultural cum frumos l-a numit profesorul Christian Crăciun. Lume bună şi multă, foarte multă şi frumoasă şi curată, o încântare să îi priveşti doar…
Într-o atmosferă mai mult decât drăgălaşă, să nu spun prietenească, gazdele noastre, domnii Florin Dochia şi Ştefan Al. Saşa, au făcut să treacă uşor orele peste noi, îmbogăţindu-ne, pas cu pas, cu un program demn de orice regal artistic. S-au ţinut minunate discursuri pe tema limbii şi a orientării ei, a fost o minunată expoziţie de carte, ne-am delectat cu pictura şi sculptura mică a maestrului Mihai Boroiu, am participat la prezentări de carte, de la Rimbaud la viitori clasici, încă în viaţă, Doamnele Violeta Anciu şi Ioana Sandu. S-a făcut o pauză care a pus iar în evidenţă priceperea organizatorilor care au adus spre servire mici şi multe delicateţuri apreciate chiar şi de cei care ţin cură de slăbire.
În pauză, ne-a încântat cu vocea sa maestrul Ştefan Al. Saşa căruia în prima fază m-am alăturat, atacând o melodie Elvis. Am avut prilejul şi bucuria întâlnirii sau reîntâlnirii cu vechi şi noi prieteni, poeţi sau artişti de altă anvergură, Vali Irimia, Ada Nemescu, Mioara Bahna, Romeo Roşiianu, Serghie Bucur, Codruţ Radi, Maria Dobrescu, Cornel Cubleşan, Raul Sebastian Baz şi alţii cărora le port un deosebit respect.
După o alegere profund gândită aleatoriu de maestrul nostru de ceremonii, scriitorul Florin Dochia, s-a trecut la o frumuseţe de stare creată de poeţii Cetăţii, adică de noi, respectiv la o parcurgere de poezii, prin chemarea la microfon, a tuturor poeţilor sosiţi aici să împărtăşească alături de colegi şi prieteni bucuria scrisului. Fiecare a citit şi a bucurat asistenţa prin prezenţa şi creaţia sa. O încântare de-a dreptul! O Sărbătoare a cuvântului scris…
După o lungă listă de poeţi propuşi să citească s-a recomandat, de către amfitrioni, un alt moment de pauză şi de servire a bunătăţilor încă existente pe mese. Pauza, a fost binînţeles punctată muzical de acelaşi neobosit cantautor Ştefan Al. Saşa. S-a procedat apoi la un set minunat de fotografii, fiecare făcând fiecăruia într-o orânduială niciodată statornică poze ţintind nemurirea, până când vocea autoritară şi blajină a prietenului Florin Frăţilă ne-a invitat să facem poze de grup , lucru la care, cu dragoste, am comsimţit prin ieşirea din incintă.
După această pauză, am revenit la uneltele noastre, cele ale scrisului, alţi poeţi bucurând asistenţa. M-am întors acasă cu graţioasa Mioara Bahna şi drăgălaşul ei soţ, bucuria discuţiei, făcând aproape imposibilă aprecierea duratei distanţei. Cred că aş mai fi mers mulţi kilometri cu asemenea echipaj.
O zi frumoasă povestită aşa cum a fost. Mare lucru, mare realizare să aduni atâtea spirite într-un singur loc, sub o singură cupolă şi să poţi face să vibreze atâtea suflete la un ton dat cu generozitate şi parcimonie de gazda noastră, Florin Dochia.
La mai multe asemenea evenimente, la mai multe asemenea întâlniri, benefice nouă şi cititorilor noştri. Să ridicăm pălăria, vorba unei poete din Bucureşti, muzeograf la muzeul „Arghezi”, şi să încercăm să ne vedem până în 2081, cum bine spuneau bunele noastre gazde. La bună vedere! Dată azi, 26 – 08 – 2017.
Dan Minoiu
