Se împlinesc 25 de ani (1992) de la intrarea în vigoare a Legii nr. 102/1992, privind noua stemă a României şi noul sigiliu al statului. Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului.
La data de 8 iunie 2016, proiectul de modificare a Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, iniţiat de mai mulţi parlamentari PNL, PSD şi ALDE a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la data de 12 iulie, preşedintele Klaus Iohannis, a promulgat proiectul de lege.
Legea nr. 146/2016 prevede că Stema României şi sigiliul de stat au fost modificate, după cum prevede actul normativ, prin readucerea coroanei pe capul acvilei. Autorităţile publice sunt obligate, conform Legii nr. 146/2016, să înlocuiască stemele şi sigiliile din prezent cu noile modele cel târziu până la finele anului 2018. Până atunci, cele două modele de stemă şi sigiliu pot fi folosite în paralel.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. 1Stema României Art. 1. Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan.
Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit cu insițiune:
- a) în primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stânga;
- b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta și de o lună conturnată la stânga, ambele de argint;
- c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, din care iese un leu de aur ținând un paloș în laba dreaptă din față;
- d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana: un scut tăiat de un brâu roșu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brâul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stânga; în partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe două rânduri, patru și trei;
- e) în insițiune sunt reprezentate ținuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate.
Art. 2. Stema României poate fi confecționată din orice material, poate fi reprodusă în culori, în alb-negru ori prin imprimare pe diferite materiale.
Reprezentarea în alb-negru a stemei se face prin semnele convenționale folosite în heraldicaă pentru desemnarea cromaticii: aur = puncte la egala distanță între ele; argint = spațiu liber; roșu = linii verticale; albastru = linii orizontale; negru = linii verticale suprapuse pe linii orizontale.
Dacă tehnica grafică nu permite reprezentarea convențională, se poate utiliza redarea prin conturare.
În cazul reprezentării convenționale în alb-negru sau al redării prin conturare, liniile care marchează contururile acvilei și ale scutului exterior vor avea de două ori lățimea celorlalte linii din interiorul stemei.
Art. 3. Stema României, în culori, va fi așezată în sediile tuturor autorităților publice, instituțiilor de învățământ, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor comerciale ale României în străinătate, precum și în saloanele navelor sub pavilion românesc.
Art. 4. Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităților publice, pe acte oficiale, pe imprimatele și plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda națională și pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele și pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condițiile stabilite de Guvernul României.
Art. 5. Modelul original al stemei țării este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.
CAP. 2Sigiliul statului Art. 6. Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului.
Art. 7. Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, cu România, în exergă, în partea inferioară.
Art. 8. Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplică, potrivit dispozițiilor ministrului afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România.
Art. 9. Modelul original al sigiliului statului este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege.
CAP. 3Dispoziții finale Art. 10. Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii.
Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie.
Art. 11. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi sunt și rămân abrogate:
Decretul nr. 972/1968 privind însemnele Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 141 din 5 noiembrie 1968; Decretul nr.510/1953 privind folosirea sigiliilor cu stema Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 23 decembrie 1953, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședinta din 10 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședinta din 10 septembrie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (1) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILORMARȚIAN DAN
ANEXA 2
.png)
ANEXA 1
Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale, preşedintele Klaus Iohannis promulgând luni proiectul de lege care obligă autorităţile publice să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018.
„Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede legea promulgată de şeful statului.
Până la data de 31 decembrie 2018, an în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora. Până la data respectivă, cele două modele de stemă a României şi respectiv de sigiliu al statului pot fi folosite în continuare, în paralel.
Monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională a României, anterior datei de 31 decembrie 2018, vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.
În expunerea de motive a legii, iniţiatorii susţin că prezenţa coroanei pe stema României este un simbol al „independenţei, suveranităţii şi unităţii statului”.
Proiectul de modificare a Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, iniţiat de mai mulţi parlamentari PNL, PSD şi ALDE a fost adoptat pe 8 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
P.R.
