Nu trece anul fără să ne dorim schimbarea telefonului vechi într-unul nou şi modern pentru că cel vechi a devenit deja nesatisfăcător. Cu ocazia reducerilor, dar nu numai, căutăm întruna telefoane ieftine şi cât mai performante şi de fiecare dată rămânem uimiţi de performanţele net superioare ale noilor telefoane mobile, în contrast cu preţul lor parcă tot mai mic. Cum este posibil acest lucru?
În primul rând zilnic apar noi şi noi tehnologii iar miniaturizarea depăşeşte limitele credibilului. În condiţiile în care liniile de montaj sunt gata pregătite şi în aşteptare pentru a le asambla, iar reţelele de telefonie funcţionează deja din plin, dezvoltarea noilor telefoane mobile este pe cât de rapidă şi spectaculoasă, pe atât de normală şi de explicabilă.
Când a început dezvoltarea telefoniei mobile? şi Care a fost primul telefon celular mobil comercializat vreodată?, sunt doar două întrebări al căror răspuns îl vom afla astăzi, desigur doar călătorind în trecut …
În anul 1973, Martin Cooper, părintele telefonului celular, a vorbit pentru prima dată la un prototip de telefon mobil. Martin Cooper, renumitul inventator american şi vizionar în comunicaţiile fără fir, a devenit astfel prima persoană din istorie care a realizat o convorbire publică ţinând în mână un telefon celular!
Imaginaţi-vă cum a pornit totul, când nu exista nimic din ceea ce cunoaştem astăzi şi când inventatorul său a rostit propoziţia: „Ne apucăm să facem un telefon mobil portabil”. Reacţia a fost: „Ce e… un telefon mobil portabil?” Aceasta se întâmpla la începutul anilor ’70 când nu exista nimic pus la dispoziţie şi totul trebuia proiectat mai întâi, apoi construit de la zero.
Timp de cincisprezece ani, visul a fost pus în practică, pas cu pas. S-a început cu cercetările, a urmat construirea turnurilor şi mai apoi s-a pregătit infrastructura. Totul cu un cost imens: peste 100 de milioane de dolari! La final, după ce a fost gândită reţeaua şi totul a fost construit şi pus la punct, în anul 1983 a fost dezvelit oficial, primul telefon celular portabil comercial !
Motorola DynaTAC 8000X avea să devină atunci primul telefon mobil portabil oferit spre comercializare publicului larg. Aşa cum era de aşteptat, investiţia imensă avea să determine în cele din urmă un preţ ridicat al telefonului însă, în ciuda preţului de aproape 4.000 de dolari, această minune tehnologică a provocat în scurt timp o explozie de cereri, telefonul personal portabil fiind tot mai râvnit de cumpărători.
În ciuda eforturilor lăudabile, primul telefon mobil analogic, deşi redus foarte mult ca gabarit faţă de modelele portabile existente până atunci, a primit „calificative” precum „cărămidă” sau „prăjitor de creier”. Aparatul avea 900 de grame, 25 de centimetri lungime, fără antenă, un timp de încărcare de 10 ore şi o autonomie de doar câteva zeci de minute. Remarcăm dintre caracteristicile sale, capacitatea de a memora 30 de numere de telefon şi display-ul cu LED-uri colorate.
Pe lângă cele 12 taste standard, telefonul mai avea nouă taste răspunzând unor funcţii specifice: Rcl (Recall), Clr (Clear), Snd (Send), Şto (Store), Fcn (Function), End, Pwr (Power), Lock şi Vol (Volume), Motorola DynaTAC 8000X fiind primul telefon mobil din lume care se putea conecta la o reţea de telefonie fără să necesite asistenta din partea unui operator şi care putea fi purtat de către posesorul său.
Cu toate aceste neajunsuri, şi în ciuda preţului ridicat, consumatorii au fost atât de impresionaţi de noul concept de a fi mereu şi oriunde accesibil având acest telefon portabil, încât s-au creat liste lungi de mii de cereri, numărul de abonaţi fără fir ajugând în doar un an la peste 300.000! Pentru prima dată, un număr de telefon nu se putea aloca doar unui loc anume, sau unei case, sau unui birou, ci acum mai nou, un număr se putea aloca unui individ, respectiv unei persoane.
Primul utilizator al acestui telefon, imediat după lansarea sa, a fost David D Meilahn, preşedintele unei cunoscute companii de asigurări din Statele Unite, care a folosit aparatul pentru a-l suna pe Bob Barnett, fost preşedinte al Ameritech Mobile Communications, apoi pe o nepoată a lui Alexander Graham Bell, aflată în Germania în acel moment. Meilahn a donat apoi telefonul mobil Muzeului de Ştiinţă din Chicago.
Din 1983 şi până în 1989, mai sunt fabricate cinci modele DynaTAC, şi aproape de intrarea în anii 1990, este dezvăluit Motorola MicroTAC, telefon care era livrat, în premieră, cu o staţie fixă de încărcare /docker/, în timp ce tastatura putea fi acoperită de o clapetă. Definitivarea noilor tehnologii şi mobile au costat Motorola mai mult de 100 de milioane de dolari.
Evoluţia telefonului mobil a continuat cu modelul Nokia 1011, care a definit forma standard a telefoanelor din zilele noastre. Pe 10 noiembrie 1992, finlandezii au lansat acest aparat, care cântărea 475 de grame, avea 19,5 cm lungime, ecran monocrom LCD, o autonomie a bateriei de 12 ore în aşteptare sau 90 de minute de convorbire. A fost primul telefon care a folosit tehnologia GSM. Preţul: 1.650 de dolari.
Considerat telefonul emblematic al companiei finlandeze, modelul Nokia 3310, lansat în anul 2000, a fost vândut în peste 130 de milioane de exemplare. Cântărea 133 de grame, avea calculator, cronometru, reminder şi 4 jocuri. Bateria permitea circa 4 ore de convorbire sau 180 de ore în modul stand-by. A costat, la lansare, aproximativ 250 de dolari.
Un singur lucru a rămas nerezolvat şi face ca între telefoanele de fiţe de azi şi “cărămida” din 1983 să existe o asemănare: autonomia bateriei. Dacă atunci încărcai telefonul 10 ore şi vorbeai câteva zeci de minute, acum îl încarci câteva zeci de minute şi vorbeşti tot cam atât.
C.N.
