close
Actualitate

Curtea de Apel Ploiești printre cele mai frumoase edificii în albumul „Palate de Justiţie din România”

Albumul „Palate de Justiţie din România”, ediţie bilingvă româno-engleză conţinând poveştile celor mai frumoase clădiri care adăpostesc instituţii din domeniul justiţiei, a fost lansat joi seară. Iniţiatorul proiectului este fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc, iar printre invitaţii la evenimentul care a avut loc la Palatul de Justiţie din Capitală s-au aflat foştii deţinători ai portofoliului Justiţiei Valeriu Stoica, Cristian Diaconescu, Cătălin Predoiu, precum şi sociologul Vasile Dâncu, fost ministru al Dezvoltării, antropologul Vintilă Mihăilescu, reprezentanţi ai sistemului judiciar şi avocaţi.

Robert Cazanciuc a început prin a explica faptul că a avut ideea unei astfel de cărţi mergând în diverse locuri din ţară.

„Am văzut acolo o îmbinare spectaculoasă uneori între arhitectură şi justiţie. Am văzut în mijlocul cetăţii clădiri care nu erau doar parte a unei infrastructuri în justiţie, ci erau parte a urbei, aveau poveşti care ţineau de acea cetate. Au existat oameni care au decis în urmă cu mulţi ani să aşeze în mijlocul cetăţii o clădire care între timp a devenit simbol al oraşului respectiv”, şi-a motivat Cazanciuc iniţiativa.

La rândul său, arhitectul Augustin Ioan a apreciat că palatele de justiţie până în ziua de azi păstrează ceva dintr-un tip de sacru pe care l-a numit „sacru civic”.

Antropologul Vintilă Mihăilescu a asociat albumul metaforei piatră-lemn.

„Prima metaforă la care mă duce cu gândul acest album este aceasta: piatră – lemn. Suntem o civilizaţie a lemnului care opune astfel efemerul stabilului, durabilului. Piatra rămâne, lemnul nu lasă urme istorice, ori acest gest de întemeiere a dreptului, a justiţiei, în piatră are valenţe mult mai mari decât strict arhitecturale, instituţionale”, a susţinut el.

Vintilă Mihăilescu a remarcat şi că toate clădirile dedicate justiţiei reproduc imaginea occidentală a justiţiei şi „întemeiază prima noastră europenizare”.

În opinia fostului ministru al Justiţiei Valeriu Stoica, cele mai frumoase clădiri din marile oraşe ale României au fost palate de justiţie.

„Când vom reda justiţiei importanţa pe care a avut-o când s-a reîntemeiat naţiunea română, statul român modern s-a consolidat, iar acum la 100 de ani de la Marea Unire ne vom gândi cum vom introduce în arhitectura naţiunii române justiţia ca fundament, atunci vom avea o naţiune puternică şi frumoasă”, a afirmat Stoica.

Cristian Diaconescu a început constatând ironic că „suntem o naţiune care musteşte de cunoştinţe judiciare”.

El a continuat cu consideraţii privind justiţia şi respectul care se cuvine acestui domeniu.

„Un palat de justiţie trebuie să impună pentru logica a ceea ce inseamnă să faci justiţie”, a apreciat Diaconescu, iar concluzia sa a fost: „Dincolo de a transparentizarea justiţiei, acceptaţi ideea că este o castă!’.

Pornind de la ideea albumului a cărui apariţie a fost susţinută de Robert Cazanciuc, Cătălin Predoiu a declarat: „Marea provocare a generaţiei noastre va fi volumul  care va cuprine clădirile pe care le vom construi de acum înainte”.

Albumul conţine imaginile şi poveştile a 19 palate de justiţie, începând cu cel din Bucureşti, construit în timpul domniei lui Carol I, cu o puternică funcţie de reprezentare, continuând cu Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, inaugurată de Carol al ll-lea , cu sediile Curţilor de Apel din Ploieşti şi Piteşti, cu palatele de justiţie din Câmpulung, Vaslui, Cluj, Oradea, Alba Iulia, Satu Mare şi Arad, cu tribunalele Vâlcea, Buzău, cu judecătoriile Turnu Măgurele, Botoşani, Dej, Şimleu Silvaniei, cu Tribunalul şi Curtea de Apel Târgu Mureş şi cu clădirea care adăposteşte Tribunalul Harghita şi Judecătoria Miercurea Ciuc, multe dintre ele construite la sfârşitul secolului XlX – începutul secolului XX.

Sursa: news.ro

Tags : curtea de apel ploiestiedificii publicejustitie

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.