Preiau un excepțional interviu-reportaj semnat de regizorul Catalin Apostol în Formula AS.
E despre un ctitor al teatrului mitologic românesc, despre creșterea, descreșterea și renașterea unui fenomen cultural mai mult decât necesar. E despre tristeți și dezamăgiri dar și despre speranța în forța generației tinere de actori și regizori născuți și crescuți la „Republica de la Ploiești”. E despre un prieten minunat: regizorul Mihai Vasile.
Avem acum destul timp pentru a reflecta asupra acestor nevoi spirituale, pe care în vremea de dinaintea pandemiei le-am cam dat uitării. Vor trece încă multe zile și nopți de nesomn, în așteptarea ieșirii din coșmarul coronavirus.
Regizorului Mihai Vasile i s-a furat pur și simplu acum niște ani Sala de teatru Equinox din Palatul Culturii Ploiești, pentru a fi transformată într-o sală de ședințe a consiliului județean Prahova. E halucinant că la distanță de 30 de ani de la Revoluție s-a putut întâmpla așa ceva și totuși e adevărat. Iar acum, în zilele noastre, actorii trupei de teatru își desfășoară activitatea la subsolul aceluiași Palat al Culturii (fost Palat de Justiție), în spațiul fostei cantine a unei închisori. Cabinele de machiaj și recuzită sunt chiar fostele celule de deținuți. Ca povestirea să fie demnă de o stranie ficțiune pe care nici Kafka nu cred că ar fi putut-o imagina, doar un zid desparte actuala sală a Centrului Dramatic Mythos (acesta fiind noul nume al Teatrului Equinox) de celulele perfect funcționale pentru deținuți ale actualei Curți de Apel.
http://arhiva.formula-as.ro/2018/1316/lumea-romaneasca-24/povestea-unui-om-care-a-invins-uratul-mihai-vasile-regizor-cine-i-nichita-asta-sa-i-faci-tu-festival-23755
