Experta WWF precizează că există multe planuri locale şi chiar o strategie naţională de apărare în faţa inundaţiilor, dar că ele fie nu sunt aplicate, fie nu sunt realizate corect: „Ceea ce am văzut este de-a dreptul bulversant, având în vedere faptul că în România toate autorităţile au realizat diverse planuri de management, de protecţie împotriva inundaţiilor, având în vedere că există comitete care reacţionează la nivel de judeţe, în cazuri dintre acestea extreme, având în vedere că există şi finanţări din partea Comisiei Europene, care ar ajuta România să se pregătească pentru aceste evenimente nefericite”.
În plus, contează şi locul unde sunt construite casele, mai spune Camelia Ionescu: „Din multe cazuri care au ajuns la urechile noastre, ne-am dat seama că există şi o mare presiune din partea oamenilor, efectiv, pentru că-şi doresc foarte mult să stea undeva foarte aproape de râu, peisajul este frumos, este plăcut, dar încă nu realizează că există un risc atât de mare”.
Reprezentanta WWF afirmă că „aici e vorba de conştientizarea lor. Ei poate că mai departe cer autorităţilor să-i protejeze împotriva inundaţiilor, dar protecţia nu înseamnă realizarea unui dig de protecţie. Asta mai degrabă încorsetează râul şi poate duce viitura aceasta şi efectele viiturii undeva mai jos”.
