Lumea este din ce în ce mai interconectată datorită globalizării. Aflați cum valorifică UE și Parlamentul European oportunitățile oferite de aceasta.
Politica comercială UE
Politica comercială UE oferă țărilor Uniunii mai multă putere în negocierile bilaterale și în cadrul organelor multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC).
Politica comercială a UE se bazează pe trei tipuri de instrumente:
- acorduri comerciale cu țări din afara UE, pentru a deschide noi piețe și a crește oportunitățile comerciale pentru companiile din UE
- regulamente comerciale, pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială (de exemplu, norme antidumping)
- calitatea de membru al UE la OMC, organizație care stabilește regulile comerciale internaționale. Țările UE sunt membre, dar Comisia Europeană negociază în numele lor.
Parlamentul European decide asupra comerțului și investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale au nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a putea intra în vigoare. Parlamentul poate influența negocierile și prin adoptarea de rezoluții.
Beneficiile globalizării în UE
UE reprezintă unul dintre cei mai mari actori în comerțul internațional, alături de SUA și China, exporturile UE reprezentând peste 15% din exporturile globale.
Peste 36 de milioane de locuri de muncă în UE depind de exporturile dincolo de frontierele sale. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturile către țări din afara UE susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.
Comerțul internațional înseamnă mai multă concurență, care este benefică pentru consumatori, deoarece aceasta aduce prețuri mai mici și posibilitatea de a alege între mai multe produse și servicii. Aceasta a adus un beneficiu estimat de 24 de miliarde de euro pe an consumatorilor din UE, echivalentul a 600 de euro pe an pe persoană.
Gestionarea impactului negativ asupra ocupării forței de muncă
Globalizarea aduce și provocări la adresa ocupării forței de muncă, precum pierderi de locuri de muncă și relocare.
În UE, cele mai fragile sectoare sunt textilele, îmbrăcămintea, încălțămintea și pielea, metalele de bază și produsele din metale și industriile de fabricație, care oferă locuri de muncă cu un nivel scăzut de calificare.
Pentru a reduce impactul negativ al globalizării, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare în 2006. Scopul acestui fond de urgență este de a ajuta lucrătorii care și-au pierdut locul de muncă din cauza globalizării.
Fondul european de ajustare la globalizare co-finanțează până la 60% din politicile de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate includ educație și formare profesională, consultanță în carieră, precum și ajutor în căutarea unui loc de muncă, mentorat și crearea de afaceri.
Protejarea drepturilor omului prin comerț
UE are două instrumente de politică comercială pentru promovarea drepturilor omului: acorduri comerciale preferențiale și restricții comerciale unilaterale.
UE a luat măsuri pentru a interzice importul de minereuri, bunuri și servicii legate de conflicte și exportul de obiecte care ar putea contribui la tortură sau execuții și de obiecte cu dublă utilizare care pot fi utilizate pentru a încălca drepturile omului, cum ar fi pentru spionaj.
În 2017, Parlamentul a propus reguli UE care să oblige furnizorii de textile și îmbrăcăminte să respecte drepturile lucrătorilor. În 2016, eurodeputații au solicitat într-o rezoluție modalități de urmărire a muncii forțate și a exploatării copiilor prin muncă, dând preferințe comerciale țărilor care îndeplinesc anumite standarde de muncă și interzicând importul de produse obținute prin exploatarea copiilor.
(europarl.europa.eu)
