Născută: 29 martie 1878, Bârlad
Decedată: 4 ianuarie 1954, Craiova
Elena Farago a fost o poetă care a compus poezie pentru copii. Creațiile cunoscute sunt: „Căţeluşul şchiop”, „Gândăcelul”, „Cloşca”, „Sfatul degetelor” şi „Motanul pedepsit”. În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poezii, “Versuri”, la îndemnul lui Nicolae Iorga, a cărui prietenă şi confidentă a fost. Din 1907 se stabileşte la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mişcarea ţărănească a fost arestată şi eliberată numai la intervenţiile lui Iorga.
Premiul „Adamachi” din partea Academiei Române pentru volumele “Șoapte din umbră” (1908) și “Traduceri libere” (1908), apoi pentru volumele “Șoaptele amurgului” (1920) și “Din traista lui Moș Crăciun” (1920). A fost distinsă cu mai multe premii:
Premiul „Neuschotz” al Academiei Române (1927) pentru “Ziarul unui motan” (1924)
Premiul Internațional „Femina” (1924)
Premiul Național pentru Literatură (1938)
Medalia „Bene Merenti” – clasa I și „Ordinul Meritul Cultural” – Cavaler clasa a II-a din partea regelui Carol al II-lea pentru merite literare.
La țară
„Tata taie, mama strânge
Lemnele din jur – și el,
Rezemat de-o buturugă,
Stă uitat și singurel.
I-e urât și-ar vrea să plângă,
Dar îi vine-un gând viteaz:
– Cum să plângă el degeaba,
Cân i-atâta treabă azi.
Și c-o țandără-ndoită,
Ce-i închipuie-un topor,
Ciocănește-n buturugă
Ca un om ce are zor.”
Via Stamate Constantin
