Am senzaţia (sper să nu fie doar opinie personală!) că poezia modernă doreşte cu tot dinadinsul excluderea formelor prozodice clasice, fixe!…
E clar, e limpede, nimeni nu mai poate scrie astăzi ca Eminescu, Bacovia, Goga, Arghezi, Alecsandri… Dar ca Aron Cotruş, măcar ca model, da!…
Rima nu trebuie exilată din poezia modernă doar pentru că neo-marxist-postmodernii presupun că gândirea abstractă este mai sugestivă decât rima!…
N-am înţeles şi refuz să înţeleg poemele cu sutiene şi chiloţi, prezervative şi invective ale “marilor poeţi contemporani”!…
Dar mai ştie cineva să scrie un sonet, un psalm?!…
Sau poate că efortul / dar totodată inspiraţia rimei sunt altceva decât rafinament // dubla gândire ar spune că sunt metode lirice retrograde…
Nu cred, refuz să cred că rima, ca artă, inspiraţie şi graţie vor dispărea vreodată din poezie!…
(Bogdan Costin Georgescu)
