O postare de-a mea din aprilie 2020, de care mi-a amintit prietenul, colegul de breaslă și camaradul Victor Roncea.
“Cu greu pot cuprinde aceasta perioada trecuta. Un fel de Marele Razboi trait personal. Sau… “Razboiul de 30 de ani”(doar ca perioada!)… Ce visam, ce speram… toate visurile spulberate… risipite intr-un vant amagitor au fost…
De ce acelasi crunt blestem al generatiilor neimplinite?… Nimic din ceea ce visezi la tinerete sa nu se implineasca? De ce? DE CE? Mereu sa vina peste fiecare generatie O ALTA GENERATIE care sa-i spulbere anterioarei toate visurile? In ce, de ce sa mai crezi, atunci cand suntem adolescenti, foarte tineri? Ca sa ne fure altii visurile? Sa ni le desfiinteze, sa ni le critice, sa ni le ironizeze, sa ni le arunce la gunoi?Sa ni le SPULBERE cu PLANURILE LOR???
Devenim maturi, apoi, din ce in ce mai batrani… si ne trezim, uitandu-ne in urma, ca am fost doar… “dust in the wind”…
Fotografie din 1992… Inca mai simt fiorii acelor timpuri… frumoase, frematatoare, visatoare si pline de dragoste, de iubire de TOT!”
Cristian Botez
