Marcarea pe 12 martie a Zilei Mondiale contra Cenzurii pe Internet dobândește, în 2019, o importanță crescândă dacă observăm numărul de state care încearcă să limiteze accesul cetățenilor la o informare liberă. Mă refer, evident, în primul rând la Rusia și la China, însă este vorba mult mai multe state cu probleme în această privință, precum Arabia Saudită, Vietnam, Turcia sau Siria.
Cele mai importante inițiative asupra acestui subiect le-a avut de-a lungul anilor organizația internațională ”Reporteri fără frontiere”, cu sediul central la Paris. În afara conferirii unui premiu anual (Netizen Prize), după numele unui cunoscut blogger dizident, organizația menționată s-a ocupat și de o listare a așa-numiților ”inamici ai internetului”, precum și a ”statelor aflate sub monitorizare”. Contrar așteptărilor de primă instanță, se observă că inamici considerabili la adresa libertății de exprimare pe internet se găsesc mai pretutindeni, inclusiv în Statele Unite și Marea Britanie. Mai recent, noi țări au început să fie monitorizate la nivel mondial, precum Kazahstan, Coreea de Sud, Thailanda sau Tunisia.
În ultima vreme, pe de altă parte, se remarcă o recrudescență a protestelor publice, în special, de pildă, în Rusia, unde mii de oameni au manifestat dorind să blocheze încercarea de modificare a legislației prin izolarea serviciilor de internet rusești în raport cu spațiul cibernetic internațional.
Pentru moment, România s-a confruntat cu un alt gen de probleme conexe, respectiv cu o multiplicare a conturilor false și a utilizării acestora pentru a răspândi știri mincinoase sau a transmite mesaje complet distorsionate, care să modifice opinii ale utilizatorilor, în special în contextul celor două runde de alegeri ce urmează să aibă loc. De altfel, anumite articole de presă (de exemplu, g4media.ro) au dezvăluit culisele modului în care Facebook a reușit să anihileze un semnificativ număr de conturi ale unor firme apropiate PSD prin care se induceau fie imagini false cu privire la creștere popularității acestui partid, fie se realizau dezinformări referitoare la aprecierea negativă pe care anumite personalități ar avea-o în rândul instituțiilor europene – vezi mai ales cazul fostului Procuror Șef DNA.
În mod vădit, trăim într-o epocă agitată și cinică, în care și libertatea este frecvent distorsionată ca și concept, însă invocarea ”lipsei de respect” față de autorități pentru a putea justifica cenzura ar merita să țină de vremuri demult apuse. Tentaculele Kremlinului, de exemplu, se extind nu doar prin intensificarea acțiunilor de spionaj contra intereselor Occidentului, ci și prin diseminarea tot mai multor știri false, în care principala agenție de intelligence de la Moscova, FSB, este puternic implicată.
Este încă dificil de prevăzut și cine va ieși victorios din actuala înfruntare între adevăr și manipulare în favoarea terorii, în special în contextul în care alegerile pentru Parlamentul European se apropie și se conturează noi alianțe toxice, precum cea dintre regimul autoritar de la Budapesta și forțele ultra-populiste aflate la putere în Italia.
Grosso modo, în spatele tuturor confruntărilor mai mult sau mai puțin ideologice stă tot forța banului, dar și lipsa de criterii și de discernământ a multora dintre contemporanii noștri joacă o carte importantă în acest parcurs al semănării de vânt spre a culege, mai târziu, doar furtună.
Sever AVRAM
Comentariu la: https://rsf.org/en/news/collateralfreedom-rsf-unblocks-22-sites-censored-their-own-country și https://www.bbc.com/news/world-europe-47517263
