Insula lui Calipso
de Virgil Sorescu (Ploieşti, 1977)
E-atît de-întuneric în trupul tău
candelabru morganatic ţi-e inima
e-atît de întuneric şi trist şi fără răsunet
şi răsuflarea ta atît de rece
prin ferestrele-aburite ale ochilor tăi
văd viaţa pulsînd care trece
văd fluturi şi stele aud zurgălăi
renunţ la confortul trupului tău
redă-mi libertatea şi zborul femeie
ce tînăr eram cînd spre mine
ţi-ai întins un sîn voluptuos şi ochiul perfid
de ce m-am oprit din zborul spre soare
şi m-am prabuşit sfîrşit de răbdare
în temniţa-n care
e beznă şi frig?