Fusei la amanet. N-am lăsat nimic, n-am cumpărat nimic.
Cu ceva vreme în urmă îmi amanetam verigheta, după care am constatat că îi stătea mai bine ca breloc.
Savurați! O jucărică de reportăjel cu suport video și foto semnate de mine.
Mihnea Petru Pârvu
Pensionarii au început să-și vândă lucrurile din casă! Casele de amanet, luate cu asalt. Videoreportaj
Lumea își amanetează bunurile, bijuteriile, electronicele, mașinile și telefoanele. Numai că nu mai au bani să și le recupereze. Pierd și ei și iese prost și casa de amanet care se vede cu banii blocați.
Calea Moșilor a devenit, în ultimul sfert de veac, raiul valutiștilor și al caselor de amanet. Un fel de Wall Street de București, chiar de România, care funcționează 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Și nu se închide nici de Paște, nici de Crăciun și nici de Revelion.
Cu ce să-i sperie Coronavirusul pe „bișnițarii” de valută sau pe posesorii de case de amanet? Cu nimic. Temerea este, însă, mare. Oamenii nu mai au bani. Vin, își amanetează bijuteriile, telefoanele, sau alte daravele și nu mai au suficienți bani lichizi să și le ia înapoi. Astfel, pierd și ei și ies în pierdere și „amanetarii”, care își văd banii blocați în produse greu vandabile.
O chelie înroșită de nervi
Ionuț Grecu are 37 de ani, e bănățean și mecanic auto convertit în „amanetar” de vreo 12 ani. „În martie 2008, m-am angajat prima oară la o casă de amanet. Era fix în plină criză financiară. Atunci am avut pierderi de 30% din venituri”, își amintește Ionuț cum a fost penultima criză mondială majoră.
Spune că e falsă presupunerea că oamenii vin să-și amaneteze bunurile pe timp de criză: „În vremuri grele, cetățenii își amanetează agoniseala, adică: bijuteriile, electronicele, ceasurile, pietrele prețioase, mașinile sau telefoanele, dar nu mai au bani, ulterior, să vină să și le recupeeze. Și noi rămînem pe cap cu ele”. Mai că i se înroșește chelia de nervi amanetarului de la Casa de Amanet Zeus de pe Calea Moșilor colț cu Mihai Bravu, de la Obor.
Lumea își amanetează bunurile, bijuteriile, electronicele, mașinile și telefoanele. Numai că nu mai au bani să și le recupereze. Pierd și ei și iese prost și casa de amanet care se vede cu banii blocați.
Continuă în același registru: „Pe timp de criză nu mai sunt bani! Noi, «amanetarii», dăm bani, dar rămânem cu produsele pe stoc, pentru că sărmanii nu mai au cu ce să și le răscumpere și nici nu prea avem cui să le dăm. Astfel, pierd și ei și pierdem și noi!”.
Vânzările au scăzut cu 95%
Ionuț zice că diferența dintre criza de acum 11 ani și cea de astăzi este că acum el are o scădere de peste 90% la venituri – deși are magazinul într-o zonă cu dever uriaș – în timp ce în urmă cu un deceniu, pierderile n-au sărit de 30%: „Este mult mai dur acum pentru că oamenii stau în casă și nu ne mai calcă pragul. Iar vânzările au scăzut undeva până la 95%!”.
Dar cu ce vine lumea la amnet pe vremurile astea de restriște? Ionuț iar se scarpină pe chelie: „În principal, bijuterii din aur, și tot felul de electronice cum a fi laptop-uri, tablete, telefoane, play-station-uri, televizoare și chiar mașini”.
Amanetarul mai povestește că prețul aurului a scăzut cu zece lei pe gram, raportându-se la aurul de 14 carate: Dacă, acu’ tre luni, pe un gram de aur plăteam 120-122 de lei, acum nu mai pot să dau decât 110-115 lei. Asta e piața noastră!”.
(Mihnea Petru Pârvu – evz.ro)
