* Se împlinesc 285 de ani (1732) de la inaugurarea Teatrului „Covent Garden” (Royal Opera House) din Londra, una dintre cele mai prestigioase companii de operă din lume. Amplasat în centrul capitalei britanice, în Covent Garden, Teatrul de Operă Regală este a treia clădire ridicată în acest loc, deoarece cele anterioare au pierit în incendiile din 1808 şi 1857. În timpul Primului Război Mondial, clădirea a servit drept depozit de mobilă, iar în timpul celui de-al doilea, a fost sală de dans. Lucrări masive de consolidare şi reamenajare au fost executate în 1990, însă au fost păstrate anumite elemente ce au supravieţuit ultimului incendiu, precum faţada, foaierul sau auditoriumul
* Se împlinesc 275 de ani (1742) de la inaugurarea Operei Regale din Berlin (actuala Operă de Stat), cu spectacolul „Cezar şi Cleopatra”, de Karl Heinrich Graun
* În urmă cu 233 de ani (1784), armata habsburgică înfrângea rezistenţa ţăranilor răsculaţi din Transilvania, conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan (răscoala izbucnise cu o lună în urmă, la data de 2 noiembrie). Oastea românească avea o serie de victorii împotriva armatei austriece, care intrase în Ardeal, dar, pe 7 decembrie, la Mihăileni, ţăranii români nu au avut nicio şansă în faţa trupelor austriece mai bine pregătite şi echipate. În urma înfrângerii, Horea i-a trimis pe ţărani la casele lor din cauza venirii iernii, dorind să reînceapă răscoala în primăvara lui 1785. Horea şi Cloşca s-au retras în Munţii Gilăului, dar, trădaţi de nişte oameni din zonă, soldaţii austrieci i-au arestat pe 27 decembrie. La data de 30 ianuarie a fost capturat şi Crişan, care s-a sinucis în temniţa închisorii din Alba Iulia profitând de neglijenţa gărzilor. Pe 26 februarie 1785 au fost condamnaţi la moarte Horea şi Cloşca prin frângere pe roată
* Acum 149 de ani (1868), parlamentul maghiar promulga Legea votată de Dieta din Cluj (în decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce ducea la dizolvarea Guvernului provizoriu cu sediul la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei (7/19)
* Cu 51 de ani în urmă (1966), România a aderat la Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (încheiată la Londra, la 17.VI.1960)
* În urmă cu 47 de ani (1970), Adunarea Generală a ONU a aprobat Tratatul privind denuclearizarea fundului mărilor (semnat la Moscova, Washington şi Londra, la 11.II.1971)
* Se împlinesc 45 de ani (1972), de când România a aderat la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. La data 15 decembrie 1972, România a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional prin semnarea acordului de aderare şi vărsarea cotei sale de participare. România deţine 11 039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg
* Şi tot 45 de ani se împlinesc, de când, în drumul spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat, de la o distanță de aproximativ 45 000 km de Terra, faimoasa fotografie „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului; iniţial, imaginea originală era „cu capul în jos” (Antarctica apărea în partea de sus a imaginii), dar a fost rotită cu 180 de grade pentru a corespunde modului în care este de obicei reprezentat Pământul (cu Polul Nord în partea de sus); este una dintre puţinele imagini în care Pământul apare complet luminat, deoarece astronauţii au avut Soarele în spate atunci când au făcut fotografia. Imaginea a fost luată cu un aparat de fotografiat Hasselblad special (modificat la cererea NASA de firma suedeză producătoare)
– Sf. Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş (moaştele Sfintei, care a devenit o adevărată ocrotitoare a Ţării Româneşti, au fost aduse de la Tîrnovo/Bulgaria după anul 1393; în 1949 au fost aşezate în paraclisul Mânăstirii Curtea de Argeş); Sf. Ier. Ambrozie, episcopul Mediolanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2017; Calendar Rompres, decembrie 2006)
– Sf. Ambrozie, arhiepiscop al Milanului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)
– Sf. Ambrozie, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2017)
– Amintirea victimelor cutremurului din Armenia (1988) (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)
– 1884: S-a născut dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (nov. 1944 – feb. 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; acesta formează, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (m. 1958)
– 1894: S-a născut dramaturgul Ion Luca, autor de piese cu subiect istoric; trata fie în viziunea mitologizantă („Icarii de pe Argeş”, Amon-Ra), fie în reconstituiri de factură romantică, atente la culoarea epocii („Rachieriţa”, „Cele patru Mării”) (m. 1972)
– 1914: S-a născut Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (m. 1995)
– 1921: S-a născut Aristide Ionescu, luptător anticomunist, deţinut politic şi iniţiator al simpozionului „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură” (m. 2013)
– 1935: S-a născut Sorin Titel, prozator şi eseist (m. 1985)
– 1939: S-a născut istoricul Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române din 1999; directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române
– 1939: S-a născut Nicolae Sabău, cântăreț de muzică populară, folclorist și muzician
– 1960: A murit pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (n. 1895)
– 1987: A murit poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă); soţia poetului Cezar Baltag (n. 1937) – 30 de ani
– 1997: A murit Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (n. 1916) – 20 de ani
– 2015: A murit Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (n. 1936)
– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE (JAI) (7 – 8 dec.)
– Bruxelles: Reuniunea miniştrilor pentru ocuparea forţei de muncă, politică socială, pentru sănătate şi protecţia consumatorilor din ţările membre UE (7 şi 8 dec.)
– Atena: Vizita președintelui turc, Tayyip Erdogan, în Grecia (7 şi 8 dec.)
– Bali: Vizita Regelui marocan Mohammed al VI-lea în Indonezia (7 şi 8 dec.)
– Viena: Cea de-a 24 – a reuniune anuală a miniştrilor afacerilor externe din cele 57 de state membre ale OSCE (7 şi 8 dec.)
– Sharm El-Sheikh, Egipt: Reuniunea şefilor de stat şi a oamenilor de afaceri cu ocazia Forumului Economic Africa 2017 (7 – 9 dec.)
– Berlin: Congres al partidului social-democrat german
– Stockholm: Conferinţă de presă a laureaţilor Premiului Nobel pentru Chimie (Jacwues Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson), Fizică (Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip. S. Thorne) şi Economie (Richard H. Thaler)
– Dakar: Deschiderea noului aeroport internaţional Blaise Diagne din Dakar, la 10 ani de la începerea lucrărilor
– „Ziua Internaţională a Aviaţiei Civile”, proclamată în anul 1992 (- 25 de ani) de Adunarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), agenţie specializată a ONU; a fost marcată prima dată la 7.XII.1994, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea Convenţiei de la Chicago (7.XII.1944), care a stat la baza creării, în 1947, a OACI
– SUA: „Ziua Pearl Harbor”, proclamată de fostul preşedinte Bill Clinton (la 6.XII.1996) drept Zi naţională în onoarea americanilor ucişi în atacul-surpriză al Japoniei de la Pearl Harbor (7.XII.1941), atac care a determinat intrarea SUA în cel de-al Doilea Război Mondial
– 43 î.Hr.: A murit Marcus Tullius Cicero, unul dintre cei mai prolifici scriitori romani (a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine), mare orator, filosof, avocat şi om politic (susţinător al republicii); considerat „om universal” (n. 106 î.Hr.)
– 1562: A murit Adrian Willaert, compozitor flamand din perioada Renascentistă (n. ~1490) – 455 de ani
– 1598: S-a născut Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor italian, reprezentant de seamă al barocului (m. 1680)
– 1764: S-a născut Claude Victor-Perrin, duce de Belluno, general francez; în 1807, datorită faptelor sale de arme, i se acordă demnitatea de Mareșal al Franței (m. 1841)
– 1861: S-a născut generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1931)
– 1863: S-a născut Pietro Mascagni, compozitor şi dirijor italian; creator al verismului (curent literar şi muzical (de operă) apărut în Italia la sfârşitul sec. al XIX-lea, care abordează teme realiste (şi naturaliste) legate de viaţa cotidiană şi de faptele oamenilor simpli) (m. 1945)
– 1872: S-a născut Johan Huizinga, eseist, istoric de artă şi profesor olandez (m. 1945) – 145 de ani
– 1894: A murit Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie a acestuia (n. 1805)
– 1905: S-a născut Leonard Goldenson, unul dintre pionierii televiziunii americane; cunoscut realizator de emisiuni de varietăţi; primul preşedinte al reţelei tv. ABC (m. 1999)
– 1905: S-a născut astrofizicianul american de origine olandeză Gerard Peter Kupier; autor a numeroase lucrări de astronomie stelară, fizica planetelor şi a Lunii; a lucrat pentru programul spaţial american (m. 1973)
– 1910: S-a născut Louis Prima, cântăreț, compozitor, trompetist şi actor american (m. 1978)
– 1915: S-a născut actorul american Eli Wallach (m. 2014)
– 1947: A murit Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (n. 1866) – 70 de ani
– 1962: A murit cântăreaţa norvegiană Kirsten Flagstad (n. 1895) – 55 de ani
– 1975: A murit Thornton Wilder, dramaturg şi prozator american, laureat de trei ori al Premiului Pulitzer (n. 1897)
– 1989: A murit Kató Ács (Márta Körmendi), scriitoare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917)
– 1990: A murit Reinaldo Arenas, prozator şi poet american de origine cubaneză (n. 1943)
– 1993: A murit fizicianul german Wolfgang Paul, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1989, împreună cu Norman F. Ramsey şi Hans G. Dehmelt (n. 1913)
– 1996: A murit scriitorul chilian José Donoso (n. 1924)
– 1998: A murit biochimistul american Martin Rodbell; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1994, împreună cu conaţionalul său Alfred Gilman, pentru descoperirea proteinelor G şi rolul jucat de acestea în sistemul de transducţie a semnalelor în comunicarea celulară (n. 1925)
– 2011: A murit actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (n. 1915)
– 2013: A murit regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro, realizatorul comediei clasice „Colivia cu nebune/ La cage aux folles” (n. 1928)
– 2016: A murit Greg Lake (nume complet: Gregory Stuart Lake) muzician englez: basist, chitarist, vocalist, compozitor şi producător; pionier al rockului progresiv; cunoscut ca unul dintre membrii fondatori ai trupelor „King Crimson” şi „Emerson”, „Lake and Palmer” (n. 1947) – 1 an
