Creștinismul întemeiat de Iisus Hristos, Mântuitorul nostru Cel născut în peștera din Betleem, va primi în sânul său, încă din zori, sute și mii de suflete, atrase de mărturiile Sfinților Apostoli și ucenicii lor, dar convinse mai ales de puterea de jertfă a creștinilor martiri. Scriitorul latin Tertulian (160-240) avea să consemneze, în această privință, în lucrarea sa Apologetica: „Ori de câte ori suntem secerați de voi, persecutorii, ne facem și mai numeroși; sămânța este sângele creștinilor” (semen est sanguis christianorum). Iar cel care deschide șirul martirilor este Sfântul Arhidiacon Ștefan, despre a cărui slujire și martiriu citim pe larg în Faptele Apostolilor. Biserica nu l-a uitat și i-a rânduit, iată, zi de luminoasă pomenire, tocmai de praznicul Nașterii Domnului. De aceea, îi aducem și noi prinos de cucernică recunoștință, o dată cu întreaga creștinătate.
Bucură-te, ușa mucenicilor…
Ca întâiul martir creștin, el a deschis prin jertfa sa ușa cetelor de mucenici, care vor împodobi cerul și pământul cu exemplul dăruirii lor totale. Ușa Cea Mare este, de fapt, Hristos, căci El a spus: „Eu sunt Ușa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui!” (Ioan 10, 9). Dar, urmând lui Hristos, fiecare creștin poate fi o „ușă” de trecere a semenilor săi spre împărăția cerurilor.
Bucură-te, că Hristos te-a încununat frumos…
Dragostea sa jertfelnică i-a adus, de fapt, prima cunună de mucenic în istoria creștinismului. Chiar și numele său consună, etimologic, în acest sens: stephanos(gr.) înseamnă cunună, coroană. Asemenea lui, toți cei care-i vor urma exemplul vor primi cununa vieții, precum inspirat scrie Sfântul Apostol Iacov: „Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El” (1, 12);
Într-o lume în care „prietenia” multora este interesată și adesea trădătoare, prietenia sfinților este statornică, curată și lipsită de interese. Se știe că avem „prieteni”, mai ales atunci când o ducem bine, când avem o funcție, când suntem sănătoși și bogați. Dacă ne îmbolnăvim, pierdem funcțiile sau suntem săraci, mulți dintre cei care mai înainte s-ar fi jurat că țin la noi, ne părăsesc. Ei bine, sfinții sunt prietenii noștri statornici, a căror atașament îl simțim mai ales atunci când suntem bolnavi, săraci, huliți, marginalizați.
Pr. Vasile Gordon, Mergând, învățați… Predici pentru toate duminicile și sărbătorile de peste an
