close
România Mare

Transilvania e România

După îndelungi căutări şi eforturi, clădite pe muntele ignoranței în planul istoriei naționale care tot creşte şi crește, un grup de cercetători ardeleni conduși de un mare antropolog clujean cu nume latin de frate şi prenume de sabin (sătul de țara asta de peste 20 de ani), au identificat în spațiul ce azi întâmplător se numește România, o nouă specie umană, de calități aparte, Homo Transilvanicus.

Printre multiplele virtuți prin care se deosebește de celelalte rase cu care fortuit se învecinează, are o genă unică, fiind capabilă să producă o civilizație şi un PIB / cap de locuitor net superioare oricăror specii cu care ar împărți aceeași structură statală, spre exemplu miticii (deh, Sf. Dimitrie Basarabov e ocrotitorul Bucureștiului), oltenii, moldovenii, sau alte etnii inferioare în plan economic, moral şi axiologic. Această rasă își revendică prin urmare, în mod natural, un spațiu (financiar, pentru început) propriu, curat de imoralitatea, corupția şi lipsa performanței economice a vecinilor, astfel încât să beneficieze integral şi meritat de roadele muncii şi geniului propriu.

Acest șovinism (organicist), prin aritmetica simplist-stupidă a calculului din categoria vrem spitale nu catedrale, este primit cu brațele deschise de mulți „transilvăneni” certați cu istoria şi visul de unire al strămoșilor lor. Sub greutățile timpului, ei cred că cumpără un mai bine vânzându-și firul existențial ce-i leagă de trunchiul vieții autentice de român; precum o ramură ruptă, mai devreme sau mai târziu, se vor usca şi vor muri. (Dacă realizează sau nu fondul intim al subconștientului propriu şi colectiv, ce vine de foarte departe, e altă istorie).

Atâția amar de ani Vechiul Regat şi Bucureștiul au fost visul, aspirația şi principala sevă de cultură şi viață pentru intelectualii ardeleni, nu doar pentru Coșbuc sau Rebreanu; şi este în continuare, în pofida ideilor preconcepute transformate în folclor urban despre „mitici”. A face din problemele tranziției spre dezvoltare (ce au rădăcini mult mai complicate decât lozincile propagandistice prezente) o ideologie în sine, bazată pe diferențieri șoviniste, este impostură şi manelism istoric în forme agravante.

Orice variantă de autonomie propusă nu are substrat economic sau administrativ, ci politic, căci dincolo de șubrezimea calculelor financiare, se ignoră esența ecuației: considerentele istorice.

Fără românitate şi implicit România (indiferent de denumirile istorice), oricum ar fi privită, antropogonic, psihogenetic sau ontologic, Transilvania e o ficțiune fără cap şi coadă, un teritoriu golit de istorie şi spiritualitate, punctat ici-colo de un sincretism gol şi abscons, pe care unii îl numesc multiculturalitate.
Clădită pe marea civilizație antică a dacilor şi strămoșilor lor, cu o amprentă spirituală ce vine de zeci de mii de ani în urmă răspândită din spațiul vechii Dacii, este în primul rând unitatea etnică si religioasă a urmașilor geților, românii, ce a dat sens şi viață acestui spațiu, indiferent de vremelnicii stăpânitori.
Oricât au ornat la nivel profan Transilvania organizarea şi arhitectura austriacă, nobilimea şi bucătăria maghiară sau săsească, a le confunda cu esența, sensul spiritual, istoric şi ontologic al Transilvaniei este cum ai face din grajd (oricât de regal), biserică.

Acum, la aproape o sută de ani de la Alba Iulia, ca răspuns la grele sacrificii făcute de atâtea generații de părinți, pentru Unire, să aderi la un șovinism inept, unic în lume (româno-românesc!), înseamnă, dincolo de sacrilegiu şi trădare istorică, dezertare din propria ta ființă.

Vasile Dolean

Post Scriptum: LA ALBA IULIA…
(grație dlui Miron Scorobete)

În 28 februarie 1785, la Alba Iulia, pe Platoul Romanilor, poporul român întruchipat în Horea a fost trântit la pământ, legat în lanţuri de mâini şi de picioare, strivit cu roata os cu os, despicat cu barda în patru, hălcile trimise în patru părți şi agățate în pari spre îngrozirea lumii.

La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, pe Platoul Romanilor, România şi-a adunat cele patru părţi în câte era sfârtecată – Regatul Român, Basarabia, Bucovina, Ardealul, – a rupt lanţurile şi s-a ridicat întreagă spre uimirea lumii.

Tags : alba iuliamarea unireromania mare

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.