Aşa-numită teorie a fericirii, scrisă de Albert Einstein, s-a vândut cu un milion şi jumătate de dolari. Este o singură propoziţie scrisă în grabă, la începutul secolului XX, şi dăruită de marele cercetător angajatului unui hotel, pentru că n-avea bani de bacşiş.
În noiembrie 1922, marele Albert Einstein călătorea în Japonia pentru o serie de conferinţe; acolo a aflat că primise premiul Nobel pentru fizică, datorită teoriei relativităţii. La scurt timp după anunţ, a cerut să i se facă o livrare în camera de hotel.
“Când a ajuns curierul, Einstein şi-a dat seama că nu are să îi lase obişnuitul bacşiş, aşa că a luat o foaie pe care a scris câteva cuvinte şi i-a oferit-o, spunându-i băiatului că acum era faimos şi hârtia o să valoreze probabil mai mult decât un simplu bacşiş”, a precizat directorul casei de licitaţii Winner’s Auctions and Exhibitions, Gal Wiener.
Textul scris în germană de Einstein este cunoscut şi publicat – a fost supranumit “teoria fericirii”: O viaţă simplă şi liniştită aduce mai multă fericire decât urmărirea şi neliniştea succesului.
Fizicianul a avut prezenţă de spirit atunci, în 1922. Pentru că acum, preţul acelor rânduri scrise era estimat, înainte de licitaţie, la 8.000 de dolari, cel mult. Coala de hârtie s-a vândut cu 1,5 milioane de dolari, unui cumpărător anonim, la o licitaţie organizată de o casă din Israel.
„Am primit un telefon de la un japonez care trăieşte în Germania. Spunea că este nepotul angajatului unui hotel din Tokyo care în 1922 a primit de la Einstein nişte scrieri, l-am îndemnat să îmi trimită fotografii. Sunt însemnări, pe hârtii cu antet ale hotelului”, spune Gal Wiener.
La licitaţie s-a mai scos şi o altă hârtie, cu un mesaj la fel de succint – „când există voinţă, există şi soluţii”. Era estimată la 6.000 de dolari – s-a vândut cu 240.000. Einstein e foarte la modă; pe net apar mereu într-o formă sau alta citatele sale – din care amintim doar câteva:
– Nu ne putem rezolva problemele cu aceeaşi gândire pe care am avut-o când le-am creat
– Adevărata dovadă de inteligenţă nu este cunoaşterea – ci imaginaţia.
Sau, explicând cu mult umor teoria relativităţii, care l-a făcut celebru:
– Când curtezi o fată frumoasă, ora pare secundă. Dacă stai pe cărbuni încinşi, secunda pare oră. Asta înseamnă relativitate!
