Stiti cum se intampla cand ai in fata desertul tau preferat, stai si te uiti la el si amani placerea de a-l manca pentru ca o data ce te-ai apucat in cateva secunde a disparut?
Ei bine, am la capatai cateva carti – transurfing, La vie secrete des arbres, Vastu, Homo Deus, Le miracle Spinoza, Le roman de Charette – de care nici nu indraznesc sa ma apuc. Le mai iau, le mai frunzaresc, si le pun ca loc asteptand un moment de pace interioara si promisiunea unei bucurii.
Intre timp, ma uit la mizeriile de la Bucuresti. Spuneti si voi, asa ceva!…
(Marcela Feraru)
