close

Creștinătate

Creștinătate

POEMNIREA Pr. GHELASIE (+) 2 IULIE 2003

Ghelasie

Dragii mei,

Asa cum v-am povestit maine are loc la Manastirea Frasinei pomenirea Pr. Ghelasie.

Ce pot sa va spun mai mult decat am spus in postarile mele? Poate faptul ca scrierile sale, mistica sa, sacro-terapia pe care o propune sunt mai actuale ca oricand.

Multa lume se impiedica de acesta denumire „sacro-terapie”, dar credeti-ma ca nu este singurul. Jean Claude Larchet propunea „Terapeutica bolilor spirituale” iar IPS Hierotheos Vlachos „Psihoterapia ortodoxa”
Parintele Ghelasie propune o vindecare TOTALA, trup si suflet prin trairea ortodoxa.

Daca reusiti sa va ganditi maine la Parintele Ghelasie poate spuneti si o rugaciune intru pomenirea acestui mare ascet mistic ortodox.

http://sorin-benescu.ro/Acatistul-Sf-Ghelasie-Frasinei-3-SITE.html

Pentru ale sale rugaciuni, miluieste-ne Doamne!

(Cătălin Rusu)

mai mult
CreștinătatePromovate

Duminica Sfintilor Romani, a doua dupa Rusalii

SfRomani

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat pe 20 iunie 1992, ca Duminica a doua dupa Rusalii sa fie numita „Duminica Sfintilor Romani”. In sedinta din 28 februarie 1950, Sfantul Sinod a inceput canonizarea sfintilor de origine romaneasca.

Sfinti Romani canonizati in anii 1950-1956

Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica (cinstit pe 11 aprilie); a Sfintilor Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest si Sava, mitropolitii Transilvaniei (24 aprilie); Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de la Partos (15 septembrie); si a Sfintilor Cuviosi Marturisitori Visarion, Sofronie si Sfantul Mucenic Oprea (21 octombrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 21 octombrie 1955, in catedrala din Alba Iulia.

Proclamarea canonizarii Sfantului Ierarh Iosif cel Nou de la Partos s-a facut mai tarziu, in catedrala Catedrala mitropolitana din Timisoara, pe 7 octombrie 1956.

Sfinti Romani canonizati in anul 1992

Introducerea in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane a Sfantului Cuvios Antipa de la Calopodesti (10 ianuarie) si canonizarea Sfantului Cuvios Gherman din Dobrogea (29 februarie); a Sfantului Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures (24 aprilie); Sfantului Ierarh Ghelasie de la Ramet (30 iunie); Sfantului Ierarh Leontie de la Radauti (1 iulie); Sfantului Voievod Stefan cel Mare si Sfant (2 iulie); Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt – Hozevitul (5 august); Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august); Sfintiilor Martiri Brancoveni, Constantin Voda cu cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei, si sfetnicul Ianache (16 august); Sfantului Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfantului Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfintiilor Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel (21 octombrie); Sfantului Cuvios Antonie de la Iezerul-Valcea (23 noiembrie), si Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod, in sedinta din 20-21 iunie 1992.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 21 iunie 1992.

Canonizari in anul 1997 

Introducerea in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane a Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului (22 decembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii a fost in data de 13 octombrie 2002.

Sfinti Romani canonizati in anul 2003

Canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de la Poiana Marului (25 aprilie), si a Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi (22 septembrie), a fost hotarata de Sfantul Sinod pe 5 martie 2003.

Proclamarea oficiala a canonizarii lor s-a facut la Manastirea Brazi, pe 5 octombrie 2003.

Sfinti Romani canonizati in anul 2005

Pe 5 iulie 2005 s-a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Onufrie de la Vorona (9 septembrie) si a Sfantului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei (13 decembrie).

Proclamarea oficiala a canonizarii Sfantului Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc pe 9 septembrie 2005, la Manastirea Vorona, iar cea Sfantului Ierarh Dosoftei, a avut loc pe 14 octombrie 2005, la Catedrala mitropolitana din Iasi.

Pe 20-21 octombrie 2005, s-a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie), si a Sfantului Ierarh Grigorie Dascalul, mitropolitul Tarii Romanesti (22 iunie). Proclamarea oficiala a canonizarii Sfantului Cuvios Gheorghe de la Cernica a avut loc pe 3 decembrie 2005, la Manastirea Cernica, iar cea a Sfantului Ierarh Grigorie Dascalul pe 21 mai 2006, la Catedrala patriarhala din Bucuresti.

Sfinti Romani canonizati in anul 2006

Pe 14-15 noiembrie 2006, s-a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului (14 aprilie). Proclamarea oficiala a canonizarii sale a avut loc pe 14 aprilie 2007, in localitatea Gledin.

Sfinti Romani canonizati in anul 2007

Pe 12 februarie 2007, s-a hotarat canonizarea mitropolitului Varlaam al Moldovei (30 august). Proclamarea oficiala a canonizarii lui a avut loc pe 29 august 2007, la Manastirea Secu.

Pe 22-24 octombrie 2007, s-a hotarat canonizare Sfintilor Martiri si Marturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu (12 noiembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc pe 11 mai 2008, la Manastirea Salva.

Sfinti Romani canonizati in anul 2008

Pe 5-7 martie 2008, s-a hotarat canonizarea Sfintilor Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia (21 iulie); a Sfantului Cuvios Iosif de la Varatec (16 august); Sfantului Cuvios Ioan de la Rasca si Secu (30 august); Sfintilor Cuviosi Simeon si Amfilohie de la Pangarati (7 septembrie); Sfantului Cuvios Chiriac de la Tazlau (9 septembrie), si a Sfintilor Cuviosi Iosif si Chiriac de la Bisericani (1 octombrie). Proclamarea oficiala a canonizarii lor a avut loc la Manastirea Neamt, pe 5 iunie 2008.

Pe 8 iulie 2008, s-a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Iachint, mitropolitul Tarii Romanesti (28 octombrie); Sfantului Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie), si a Sfantului Dionisie Exiguul (1 septembrie). Proclamarea oficiala a canonizarii acestora a avut loc la Catedrala patriarhala din Bucuresti, pe 26 octombrie 2008.

Amintim ca alaturi de sfintii mentionati, in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane sunt trecuti si sfinti de alt neam, care au trait in tara noastra sau ale caror moaste sunt prezente la noi.

(crestinortodox.ro)

mai mult
Creștinătate

PATERICUL CARPATIN – (Intru pomenirea Parintelui Ghelasie – 2 Iulie)

Icoana3

Cuviosul Ghelasie de la Frăsinei, nu doar prin scrierile sale, ci mai ales prin viaţa sa deosebită este pentru noi cei de astăzi pildă de adevărat monah – ostaş al lui Hristos, ucenicind pe lângă pustnici cu viaţă deosebită, contemporani nouă, şi născând, la rândul lui, pe foarte mulţi ucenici, spre trăirea autentică în monahismul românesc, pe care cuviosul deseori îl numea carpatin.

În perioada contemporană, apariţia şi prezenţa abundentă a scrierilor despre monahismul ortodox încearcă să descopere tot mai mult că monahismul constituie cea mai profundă şi autentică formă a gândirii şi vieţuirii ortodoxe. Sigur că la o observare atentă, aşa cum atrăgea atenţia renumitul patrolog Stylianos Papadopoulos, în teologia academică putem observa că nu există multe referinţe despre monahism. În aproape toate manualele de dogmatică din perioada actuală, în capitolul referitor la eclesiologie nu există nicio menţiune despre importanţa monahismului în cadrul trupului eclesial. Lipsa aceasta este mai puţin simţită în Biserica noastră, având scrierile Avei Ghelasie care fundamentează şi dogmatic rolul călugărilor în Biserică, ca Trup al lui Hristos.
+ VARSANUFIE
Arhiepiscopul Râmnicului

(Cătălin RUSU)

 

mai mult
CreștinătatePromovate

Un strigăt de ajutor din Nigeria: 11.500 de creștini uciși

nigeria

Aproximativ 11.500 de creștini uciși, un milion trei sute de mii de persoane refugiate, 13 mii de case abandonate sau distruse. Acestea sunt cifrele pe care Joseph Bagobiri le-a citit în fața auditoriului O.N.U., un strigăt de ajutor din Nigeria. Masacru pentru care a făcut apel la forțele internaționale să nu-și întoarcă capul, să privească în față această criză umanitară.

Atacuri au avut un caracter de genocid, cu 150-300 de oameni uciși peste noapte de către milițiile musulmane Fulani alături de grupul Boko Haram, a spus purtătorul de cuvânt nigerian. Cele mai afectate au fost comunitățile din Adamawa, Borno, Kano și Yobe de unde populația s-a refugiat spre statele centrale Plateau, Nassarawa, Benue, Taraba și spre partea de sud la Kaduna. Dintre victime fac parte femei și copii, supraviețuitorii au declarat că agresorii erau împărțiți în trei grupuri, un grup împușcând oameni din sat, un altul dând foc la case iar al treilea așteptând ascunși în tufișuri pe sătenii fugari.

Nigeria este adesea menționată sub apelativul de „Gigantul Africii” datorită populației sale mari. Este țara cea mai populată din Africa, ocupând locul al șaptelea în lume cu o populație de 174 milioane de locuitori. Are de asemenea cea mai mare economie africană depășind în urmă cu cinci ani economia Africii de Sud. Din punct de vedere religios jumatate din locuitorii Nigeriei sunt creștini locuind în sudul și centrul țării iar cealaltă jumătate musulmani, în regiuni din nord și sud-vest.

sursa: avereabisericii.ro

(altarulcredintei.md)

mai mult
Creștinătate

DACA NU CREZI IN NIMIC VEI CREDE ORICE TI SE SPUNE

Ruga2

Dragii mei,

Am pentru voi 2 filmulete ff relevante despre efectele produse de spalarea pe creier.

Am mai postat aici despre asta. Totul se bazeaza pe mandria subiectilor expusi la asta. Le spui ca sunt DESTEPTI si CULTI daca inghit pe nemestecate LOZINCI si le propaga mai departe si s-a aranjat. De ce? Pentru ca neavand NICI UN REPER esti ff usor de manipulat. Scopul principal al Neomarxismului este desfiintarea oricarei identitati de grup (etnie, religie, rasa, sex etc) ca sa poti fii USOR de manipulat

EU AM MAI TRAIT ASTA in comunism. Se numea PROPAGANDA si era repetata la infinit pana incepeai sa crezi. Acum e mult mai simplu pentru propagandisti.

Urmarind aceste filmulete am inteles ce vrea sa fie omul nou:
1. Sa fie suficient de instruit ca sa fie UTILIZATOR de tehnologii noi si nu beneficiar. Utilizand tehnologiile poate fi EXTRAORDINAR DE SIMPLU de manipulat. Vedem si la noi deja.
2. Dupa procesul de spalarea creierului, individul trebuie sa devina un propagandist la nivel micro al IDEOLOGIEI LA MODA. Asta pentru ca sigur se va schimba si adapta continuu.
3. Spalatul pe creier poate deveni apoi un acuzator al ORICARUI INDIVID care nu impartaseste ideile la moda. Asta in comunism se numea JUSTITIE POPULARA. La puscarieee!!! Va suna cunoscut?

In filmulete reporterul pune gradual intrebari din ce in ce mai absurde ca sa determine gradul de spalare pe creier al interlocutorului si ca in sfarsit sa-l faca SA GANDEASCA. Pentru ca o sa observati ca la inceput TOTI INTERLOCUTORII repeta ca niste papagali idei la moda.

Eu as mai fi pus 3 intrebari:
– Ce ati spune daca v-as zice ca eu cred ca sunt Pikachu?
– Ce ati spune daca v-as zice ca eu cred ca sunt extraterestru?
– Ce ati spune daca v-as zice ca eu cred ca sunteti proprietatea mea?

IDENTITATEA de GEN ..sau…MUTILAREA UNEI GENERAȚII -1 !!!ASTA se întîmplă ACUM în SUA ! Să nu CREDEȚI că noi suntem SCUTIȚI !!!

Publicată de Neagoe Basarab pe Sâmbătă, 22 iunie 2019

Ce CRED AMERICANII despre DIFERENȚA dintre …BĂRBAT și FEMEIE !!!IDENTITATEA de GEN …sau…MUTILAREA UNEI GENERAȚII -2 !!!!ASTA se întîmplă ACUM în SUA ! Să nu CREDEȚI că noi suntem SCUTIȚI !!!

Publicată de Neagoe Basarab pe Sâmbătă, 22 iunie 2019

Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Matei 7: 7

(Cătălin Rusu)

mai mult
CreștinătatePromovate

Pe cine nu trebuie să inviți la tine acasă sau cu cine să nu ai prietenii

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Să nu fie auzul tău ascultând cu dulceaţă limba clevetitorului, nici limba ta grăind ceva împotriva aproapelui în auzul iubitorului de defăimare, ca să nu cazi din dumnnezeiasca dragoste şi străin să te afli de viaţa veşnică.

Nu primi (în suflet) batjocura ce se aduce împotriva părintelui tău şi nu-l invita la tine pe cel care îl necinsteşte pe dânsul, ca să nu se mânie Domnul pentru lucrurile tale şi să te piardă cu totul din pământul celor vii.

Astupă gura celui ce cleveteşte la urechea ta, ca să nu săvârşeşti împreună cu dânsul un îndoit păcat: pe tine obişnuindu-te în patimile ce duc la pieire şi pe acela neoprindu-l de a fi împotriva aproapelui.

Sfântul Maxim Mărturisitorul

Extras din „Patru sute de cugetări creștine”, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 1998, pag. 53

O mare parte a personalității noastre este conturată de oamenii pe care i-am ales să facă parte din viața noastră. Și pentru că nu hotărâm mereu cine să vină aproape de noi (cel puțin nu în mod conștient), noi suntem cei care vom alege cine să rămână alături de noi, pe cine să urmăm și de care să ne îndepărtăm. În cele ce urmează sunt descrise câteva semne de avertizare care ne ajută să facem o alegere potrivită a prietenilor noștri.

1. Prietenii voștri găsesc timp pentru voi doar atunci când le este în folosul lor. Nu vă pierdeți vremea cu cineva care vrea să-și petreacă timpul cu voi doar atunci când îi este lui de folos. Nu este nevoie să-l obligați să vă introducă în viața lui, pentru că dacă într-adevăr este interesat de persoana voastră, va găsi un mod de a face acest lucru.

2. Folosesc trecutul împotriva voastră. Anumiți oameni refuză să creadă că nu mai sunteți acea persoană care erați în trecut. Ați făcut greșeli în trecut, ați învățat din ele și ați mers mai departe. Prietenii însă nu pot accepta acest lucru, încercând să folosească trecutul vostru pentru a ajunge la același nivel cu voi. Dacă cineva vă judecă din cauza trecutului vostru și îl folosește împotriva voastră, este clar că trebuie să vă continuați viața fără persoana respectivă.

3. Vă simțiți prinși în capcană. În relațiile normale de prietenie, porțile și ferestrele rămân deschise, aerul pătrunde liniștit și nimeni nu se simte prins în capcană. Relațiile se desfășoară într-un spațiu fără limite. Ați putea să veniți și să plecați oricând doriți, dar alegeți să rămâneți, pentru că acolo unde vă aflați este locul unde vă doriți să fiți. Dacă vreți să faceți parte din viața cuiva, chiar dacă porțile și ferestrele sunt deschise, nu veți dori să plecați. Dacă cineva vă reține încercând să vă prindă în cursă cu ceva ce nu vreți, atunci a venit timpul să găsiți puterea de a deschide porțile și ferestrele și să plecați.

4. Când prietenii contestă idealurile și îndemânările voastre. Dacă permiteți altora să vă fixeze idealurile și îndemânările voastre, atunci le veți permite să vă pună și obstacole. Ce sunteți capabili să reușiți în viață nu ține de ceea ce cred alții despre voi, ci depinde în întregime de ceea ce veți alege să faceți cu timpul și energia voastră. „Prietenii” vor folosi multe teorii pentru ceea ce este realizabil și ceea ce nu este. Nu vă neliniștiți de ceea ce gândesc alții. Mențineți-vă vii idealurile voastre.

5. V-au spus minciuni de mai multe ori. Iubirea este lucrătoare în toate relațiile. Iubirea nu este doar un sentiment al plăcerii și al romantismului între îndrăgostiți. Este de asemenea un fel de purtare față de familia și prietenii voștri. Acei care se tem de adevăr și vă spun doar ceea ce vreți voi să auziți fac acest lucru în folosul lor, și nu al vostru. Nu îngăduiți aceasta! Când păstrați în viața voastră un prieten care vă spune minciuni ani de zile, iar dumneavoastră îi oferiți și alte ocazii să vă mintă, atunci aveți multe în comun cu respectivul om: nici unul dintre voi nu iubește, ci vă mințiți unul pe altul.

6. Vă invidiază în mod exagerat. Când cineva vă invidiază foarte mult, este foarte posibil să vrea să vă ia ceea ce ați dobândit. De multe ori dragostea, promisiunile și demonstrațiile din partea voastră nu sunt deloc îndeajuns pentru a-l face pe respectivul prieten să se simtă mai bine în persoana sa. Problemele pe care le are trebuie să și le rezolve singur. Mulțumirea de sine, de altfel, este un proces interior.

7. Vă încurajează să fiți răutăcioși sau să criticați pe alții. Adevărul este că nici o ființă umană nu este mai presus sau mai prejos decât alta. Toate părerile generalizate pe care le avem despre alții sunt eronate și constituie doar o creație a persoanelor ipocrite. Dacă veți judeca pe cineva după înfățișarea exterioară, nu veți putea cunoaște niciodată cine este acea persoană cu adevărat.

8. Nu vă lasă să fiți voi înșivă. Faceți-vă prieteni dintre oamenii care vă primesc așa cum sunteți și nu cum ar vrea ei să fiți. Petreceți mai mult timp cu aceia care într-adevăr vă cunosc, vă iubesc și vă respectă. Este preferabil să pierdeți un prieten și să fiți voi înșivă, decât să-l păstrați în cercul vostru, plătind prețul de a vă preface că sunteți altcineva.

(ortodoxia.rol.ro)

mai mult
Creștinătate

DESPRE CUMPATARE

C.Rusu

Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori, chiar şi sufletul său însuşi, nu poate să fie ucenicul Meu. Luca 16: 26

Dragii mei,

M-am ocupat aici de lozinci Neomarxiste. Azi ma voi ocupa de ceva care dintr-un indemn al Sf. parinti a devenit o scuza pentru a nu face nevointa trup si suflet pentru Hristos. Si anume afirmatia : „Sa fim cumpatati” ca lozinca. Ce insemna o lozinca? Formulare concisă a unei idei, destinată să rețină atenția, utilizată pentru propagandă politică, publicitate etc. Adica ceva fara continut care sa prosteasca sau sa AUTOPROSTEASCA pe cineva.

Cand un doctor ii spune unui bolnav ca trebuie eliminate anumite alimente, luate pastile, renuntat la anumite vicii etc pentru a se face bine, n-are nimeni nimic de comentat.

DAR cand zice Hristos, duhovnicul sau cineva ca trebuie post, nevointa, rugacine noaptea etc pentru a scapa de o boala duhovniceasca se naste un cor de asa zis crestini care incep sa repete fara sa gandeasca niste lozinci. Printre preferatele mele este lozinca SA FIM CUMPATATI. Adica ce? Adica sa nu depasim prea mult zona de confort ca ni se apleaca de atata necumpatare. Sa nu tinem post mai aspru ca sa ne facem bine pentru ca ne „anemiem”. Sa nu ne rugam noaptea ca dam in cine stie ce necumpatare care s-ar putea sa ne vindece de akedie. ETC

In poza asta sunt cu sfintii Bisericii. Ei n-au vrut „SA FIE CUMPATATI” ci au vrut sa fie UCENICI AI DOMNULUI”.

Eu unul am citit vietile sfintilor (mucenici, asceti, marturisitori etc) si nu prea i-am vazut asa….cumpatati. Posteau de se uscau, propovaduiau pe Hristos non stop, traiau cu mintea la Domnul permanent, si-au dat viata pentru Hristos, etc.

Sa ne apere Domnul de lozincile venite de la Mikiduta care incearca sa ne tina departe de SANATATEA DUHOVNICEASCA si deci de mantuirea noastra!

Doamne ajuta!

(Cătălin Rusu)

mai mult
CreștinătatePromovate

NASTEREA SF. IOAN BOTEZATORUL – SANZIENELE

Crestin

Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Matei 11 – 11

Mare evalavie am la acest Sfant. M-a ajutat de foarte multe ori. Insa nu despre asta o sa scriu ci despre doua aspecte pe care le consider actuale.

1. MODUL CUM S-A NASCUT SF. IOAN
Dupa cum stiti parintii lui, preotul Zaharia si sotia sa Elisabeta, nu au avut copii pana la batranete. Copilul lor a fost rodul unei vieti de rugaciune. Nadejdea si perseverenta lor, FARA DEZCURAJARE, a adus rezultate pana la urma, ATUNCI CAND A VRUT DOMNUL. De ce subliniez asta? Pentru ca vad ca asa de multi vor copii sau altceva si nu persevereaza in rugaciune. Sa credem ca Domnul ne va da CEEA CE NE ESTE DE FOLOS LA MOMENTUL CEL MAI BUN. Asta pentru ca EL stie mult mai bine ce ne trebuie PENTRU MANTUIRE. Dumnezeu NE VREA PENTRU VESNICIE si nu pentru viata de aici.
Asa ca sa nu ne pierdem nadejdea si sa CREDEM CA HRISTOS STIE MAI BINE toate ale noastre.

2. EDUCATIA PRIMITA
Ce credeti ca il invatau Zaharia si Elisabeta pe micutul Ioan? Sincer.
Credeti ca-l lasau „sa-si exprime personaltatea”?
Credeti ca-l lasau de capul lui ca „sa nu-i impuna o religie”?
Credeti ca se gandeau ca „va alege el cand va fi mare o religie in cunostinta de cauza”?
Credeti ca-i spuneau ca „religia il indobitoceste”?
Credeti ca-i spuneau ca poate fi si fetita „daca el crede asta”?
NU FRATILOR SI SURORILOR!! L-au invatat cum sa faca sa traiasca VESNIC cu Dumnezeu! Asta au crezut ei ca este mai important decat orice pe pamant dupa o viata de rugaciune.
SI CARE E REZULTATUL?
Rezultatul este ca noi avem icoane cu aceasta familie pe care le veneram dupa 2000 de ani. Sunt convins ca se va intampla asta pana la finalul istoriei.
Asta se intampla CU TOTI SFINTII de la trecerea lor la Domnul pana la Invierea mortilor.

SA LUAM AMINTE!

(Cătălin Rusu)

mai mult
CreștinătatePromovate

Duminica Tuturor Sfintilor

Duminica

Sarbatorim astazi, impreuna cu toata crestinatatea ortodoxa, Duminica Tuturor Sfintilor. Cinstim acum, laolalta si dupa cuviinta, pe cei mai vrednici fii ai neamului omenesc. Cinstim pe toti acei care, de la inceputurile lumii si pana acum, in toate timpurile si in toate locurile pe unde au trait, s-au straduit sa pastreze demnitatea lor de oameni, inchinandu-si toata viata lor in slujba binelui si a dreptatii, in slujba lui Dumnezeu.

In acest urias sobor al tuturor sfintilor, pe care ii cinstim acum la aceasta sarbatoare, sunt toti stramosii neamului omenesc, toti patriarhii si sfintii prooroci ai Vechiului Testament, impreuna cu toti dreptii dinainte de intruparea Mantuitorului, rascumparati de El prin jertfa Sa pe Cruce. Ei sunt acei despre care marele Apostol Pavel scrie asa in Epistola catre Evrei, despre acesti sfinti patimitori pentru dreapta credinta si pentru Hristos, pentru Dumnezeu : Au fost chinuiti, au suferit batjocuri si bice, ba chiar lanturi si inchisoare; au fost pusi la cazane, au fost taiati cu fierastraul, au murit ucisi cu sabia, au pribegit in piei de oaie si in piei de capra, lipsiti, stramtorati, rau primiti.

Ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit in pustii si in munti, si in pesteri, si in crapaturile pamantului (Evrei 11, 36-38 ). Tot acum, laolalta cu ei, cinstim cu evlavie pe toti prietenii lui Dumnezeu din Legea harului, adica cinstim fericitele cete ale apostotilor, ale mucenicilor, ale sfintilor ierarhi, ale cuviosilor parinti, barbati si femei, si ale tuturor placutilor lui Dumnezeu din toate timpurile si din toate straturile vietii sociale : pescari ca Sfintii Apostoli -, gradinari, vamesi, negustori, ciobani, cizmari, ostasi, imparati, mineri, fierari, bucatari, avocati, doctori sau filosofi, care in mijlocul societatii si in cadrul vietii de familie, in munca lor de toate zilele, s-au ingrijit si de sufletele lor, pastrand legatura cu Dumnezeu prin rugaciune si viata cinstita, implinind poruncile lui Dumnezeu, si aspru si-au sfintit viata si li s-au scris numele lor in cartea vietii, in Imparatia lui Dumnezeu.

Sfintenia nu este un cerc inchis, ea poate fi dobandita de oricine. Mantuitorul spune pe Muntele Fericirilor: Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este! (Matei 5, 48). Nu erau nici calugari atunci, nici niste oameni speciali care ascultau aceste cuvinte. Era de fata o multime foarte variata si El la toti le poruncea sa fie sfinti. Asa incat sfintenia este deschisa pentru oricine. De aceea am amintit toate aceste categorii sociale. Toti au intrat in sfintenie. Si aflam din Vietile Sfintilor cum au petrecut si si-au savarsit vietile lor. Asa incat cinstea sfinteniei s-a dat pentru fiecare dintre noi, care uneori ne plictisim de rugaciune, de tot ceea ce ne ofera Dumnezeu pentru sfintenia noastra.

Noi ii cinstim pe toti sfintii pentru viata lor pilduitoare, pentru statornicia lor in credinta, pentru caracterul lor hotarat pe calea binelui si a dreptatii, pentru bunatatea inimii lor si pentru sfintenia vietii lor. Ii cinstim pentru ca au devenit cetatenii casei lui Dumnezeu, prietenii si iubitii lui Durmezeu si pentru ca acolo unde sunt acum, in imparatia lui Dumnezeu, asculta rugaciunile noastre, ne vad cum traim, cunosc trebuintele noastre si necazurile noastre, se bucura de intoarcerea noastra catre Dumnezeu si se roaga si mijlocesc pentru noi atunci cand le cerem ajutorul; iar rugaciunile si mijlocirile lor sunt ascultate si bineprimite de Dumnezeu.

Cinstind pe Maica Domnului si pe sfinti, cinstim pe Stapanul lor, Care este Dumnezeul parintilor nostri si Dumnezeul nostru al tuturor. Noi toti suntem chemati si indemnati sa ne imprietenim cu Dumnezeu si cu sfintii Sai inca din viata aceasta, si sa-i chemam in rugaciunile noastre, sa le ascultam povetele si sa le urmam credinta si faptele lor, sa ne insusim modelul vietii lor si scopul sau idealul vietii lor. Scopul ultim al vietii lor a fost desavarsirea sau sfintenia, iar vietile lor au stralucit ca niste faclii luminoase pe cararile intortocheate ale acestei lumi. Ei au ascultat si au implinit slavita porunca data de Dumnezeu catre toata lumea cand a zis : Fiti sfinti, caci Sfant sunt Eu ( I Petru 1, 16 )

Cand citim sau cand auzim din Sfintele Scripturi aceste porunci dumnezeiesti : ” Fiti sfinti sau fiti desavarsiti „, care este in fond acelasi lucru, le primim cu greutate la prima auzire, ni se pare ca e cu neputinta de infaptuit sfintenia cu propria noastra viata ! Daca privim insa la vietile sfintilor, despre care stim ca au fost si ei oameni pamanteni ca si noi, si vedem ca ei au putut implini aceasta porunca a sfinteniei, a desavarsirii, prindem si noi curaj si smerita indrazneala. Mai ales ca sfintenia si desavasirea nu inseamna numai semne si miununi; putini sfinti au facut minuni in viata lor pamanteasca.

Minunile sunt daruri speciale, in plus, si nu totdeauna sunt insusirile sfinteniei. In privinta aceasta, Mantuitorul ne-a spus niste cuvinte care pe multi trebuie sa ne puna pe ganduri. El a zis printre altele : In ziua aceea a judecatii multi Imi vor zice : Doamne, Doamne ! Oare nu in numele Tau am prorocit, si nu in numele Tau am scos demoni si n-am facut noi atatea minuni in numele Tau? Se vor apara oamenii. Si atunci voi zice lor , spune Mantuitorul Hristos : Niciodata nu v-am cunoscut pe voi ! – cumplit raspuns ! Departati-va de la Mine, voi, cei ce lucrati faradelegea (Matei 7, 22-23).

Sfintenia sau desavarsirea nu presupun numaidecat semne si minuni, asa cum suntem obisnuiti sa credem uneori. Minuni, ce pot sa uimeasca pe oameni, ajung sa faca si vrajitorii si scamatorii si fachirii, ajutati de puterile intunericului. Dar sfintenia nu pot sa o dobandeasca decat cei blanzi si smeriti cu inima, cei plini de dragoste pentru Dumnezeu si pentru aproapele lor. Sfintenia cea bineplacuta lui Dumnezeu trebuie sa aiba macar aceste trei insusiri.

Instrainarea omului de rautati si de patimi. Noi suntem numiti vase de lut si aceste vase trebuie curatite ca sa poata intra si sa poata ramane in ele harul Sfantului Duh, adica sfintenia. In Imparatia lui Dumnezeu nimic necurat nu intra spune Sfantul Apostol Pavel. Asa incat trebuie sa ne curatim trupul nostru de patimi si de rautati.

A doua conditie: Pastrarea si marturisirea dreptei credinte in Dumnezeu. Cei care fac false minuni, sunt niste sarlatani. Exista minuni faacute de sfinti, fara indoiala, dar acestea sunt mai rare.

Si a treia conditie : Implinirea poruncilor dumnezeiesti. In Filocalie, volumul intai, se spune intre altele si acest lucru: Dumnezeu este ascuns in poruncile Sale. Intrucat implinesti porunca Evangheliei, Dumnezeu este de fata si ti se arata. Il vezi. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8 ), spune „Fericirea ” a sasea. De obicei, credinta cea adevarata fata de Dumnezeu se cere dovedita prin fapte de dragoste sincera fata de aproapele nostru : Caci de va zice cineva ca iubeste pe Dumnezeu iar pe fratele sau il uraste, este un mincinos, spune Sfantul Evanghelist Ioan in Epistola intaia dintre scrierile sale.

Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede, cum poate sa-L iubeasca pe Dumnezeu pe Care nu-L vede? (I Ioan 5, 20 ). Tot Sfantul Ioan Evanghelistul spune ca nimeni nu poate cunoaste pe Dumnezeu, nu poate crede in El si nu-L poate iubi cu adevarat, daca mai intai nu-si scoate rautatea din propria sa inima si daca nu dovedeste prin fapta dragostea curata fata de semenii sai. Cine face asa, se afla pe calea sfinteniei, adica este pe calea pe care au mers sfintii in drumul lor spre imparatia lui Dumnezeu. Si aceasta asteapta Dumnezeu de la noi : sa vrem, sa daruim, sa ne ostenim, sa mergem pe calea Lui, sa fim de partea Lui.

Ca sa intram pe aceasta cale a sfinteniei si sa sporim in ea, avem la indemana ajutorul lui Dumnezeu, numit harul Sfantului Duh, care este puterea darului ce izvoraste din Duhul Sfant, prin care lucreaza Dumnezeu in lume si in noi. Harul il dobandim si il mentinem prin Sfintele Taine, prin rugaciunea personala, prin rugaciunile si binecuvantarile Sfintei Biserici.

Mantuitorul ne invita cu iubire pe calea Lui si ne cheama la El, zicand : Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Ramaneti intru Mine, spune Iisus Hristos, si Eu voi ramane intru voi. Caci precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine, daca nu ramane in vita; asa nici voi, daca nu ramaneti intru Mine. Eu sunt vita, voi mladitele (Ioan 15, 4). Vedeti ce raport strans este intre noi si Dumnezeu ? Cine ramane in Mine si Eu raman in el, acela aduce roada multa. Fara de Mine nu puteti face nimic ! (Ioan 15, 5).

Cu alt prilej Mantuitorul se roaga Tatalui ceresc, zicand : Sfinteste-i, Doamne, cu adevarul Tau, ca si ei sa fie sfintiti in adevar (Ioan 17, 17). Sfantul Apostol Pavel spune : Voia lui Dumnezeu este sfintirea noastra Iar Sfantul Apostol Petru indeamna pe calea sfinteniei pe credinciosii din vremea sa si ne indeamna si pe noi, pe cei de astazi prin aceste cuvinte : Fiti sfinti in toata petrecerea vietii voastre. Ca scris este : Fiti sfinti ca Sfant sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu (I Petru 1, 15-16).

Si continua : Daca chemati Tata pe Cel ce judeca cu nepartinire, petreceti in frica vremelniciei. Curatati-va sufletele prin ascultarea de adevar si nefatarnica iubire de frati si iubiti-va unul pe altul din toata inima, cu toata staruinta, lepadand toata rautatea si tot viclesugul si fatarniciile si pizmele si toate clevetirile; ca sa deveniti prin Duhul Sfant semintie aleasa, preotie imparateasca si neam sfant, popor ales al lui Dumnezeu

Cand ne vom afla pe o asemenea cale vom uri faradelegea si pacatul si vom simti nevoia launtrica de a face cat mai mult bine in jurul nostru. Atunci ne vom insufleti usor pentru tot ce este frumos, nobil si de folos oamenilor si vom simti din plin bucuria si dulceata faptei bune, pastrand mereu in noi duhul smerit si bland.

Aceasta este calea sfinteniei. Pe o asemenea cale au mers si sfintii pe care ii sarbatorim astazi. Din vietile lor invatam sa fim cinstiti, harnici, modesti, blanzi, pasnici, curati la suflet si la trup, generosi, plini de bunatate si de omenie. Toate aceste virtuti isi au puterea si izvorul in Dumnezeu, pe Care L-au descoperit in masura in care au trait dupa sfaturile si dupa sfintele Sale porunci. In El au crezut, pe El L-au marturisit, pe El L-au iubit si catre El s-au dus, in imparatia Lui si in slava Lui, cum spune Psalmistul : Adanc pe adanc cheama

Societatea noastra omeneasca si romaneasca are nevoie de oameni cinstiti, de oameni intelepti, modesti, cumpatati, de oameni pasnici, plini de omenie. Sa nu pretindem altora sa fie asa; sa ne straduim noi insine, fiecare, in sectorul sau de activitate, sa fie mai bun, mai sincer, mai curat, mai cinstit, mai omenos, mai credincios, dupa chipul vietii acelora pe care ii praznuim astazi.

Incheind aceste ganduri despre sfintii pe care ii praznuim astazi sa ne rugam lui Dumnezeu cu umitinta, zicand asa : Da-ne, Doamne, duhul sfinteniei, barbatia si statornicia sfintilor Tai pe calea binelui ! Da-ne, Doamne, taria lor in credinta, ravna dragostei lor, duhul smereniei si al virtutilor crestinesti pe care le-au avut ei ! Ajuta-ne, Doamne, ca tot ce gandim, ce vorbim si tot ce infaptuim sa fie spre slava Ta si spre binele aproapelui nostru, ca impreuna sa Te cinstim cu credinta pe Tine, Dumnezeul parintilor nostri, pentru rugaciunile tuturor sfintilor Tai. Amin

Parintele Sofian Boghiu

(crestinortodox.ro)

mai mult
Creștinătate

INCEPEM POSTUL SFINTILOR PETRU SI PAVEL

Sf.Petru-Pavel

Dragii mei,

Sunt in poza cu doi oameni care ne iubesc ENORM. Multe au indurat pentru Hristos si pentru noi.

Unul – Sf. Petru a murit rastignit cu capul in jos. Daca incercati sa stati un minut cu capul in jos o sa vedeti cam cum e.

Celalalt – Sf. Pavel a murit prin taierea capului.

Haideti sa-i cinstim pe acesti Apostoli – temelia Bisericii – tinand cateva zile de post. 3 zile sunt cu dezlegare la peste si 4 zile fara. E belsug de fructe si legume peste tot.

Un pic de nevointa. Hai ca se poate!

Cu rugaciunile voastre, Sfintilor Apostoli, ajutati-ne sa tinem postul!

(Cătălin Rusu)

mai mult
Creștinătate

Că dacă trăim, pentru Domnul trăim. Romani 14: 8

Crestinatate

Dragii mei,

De Rusalii am fost din nou la Frasinei. Din nou prilej sa stau de vorba cu niste monahi EXCEPTIONALI pe diverse teme cum ar fi Transumanism, Transgender, probleme duhovnicesti. Sigur m-am intalnit si cu Avva al meu – spovedanie si directii clare referitor la cand te rogi, cat te rogi, cand mananci, ce mananci, ce citesti. Astea 5 nu lipsesc niciodata.Si altele.

Dar mai mult vreau sa vorbesc despre mosul din poza.

De cate ori merg la Frasinei il gasesc acolo. De cele mai multe ori vesel, alteori concentrat, uneori serios.

NICIODATA TRIST SAU SUPARAT. NICIODATA NERVOS.

Are handicap locomotor si de fiecare data se deplaseaza NUMAI cu ajutorul cuiva. Cu toate astea nu lipseste la nici o slujba din program. Sta noptile la priveghere si cand restul stau in genunchi el se ridica in picioare. Se vede pe fata lui ca este un efort considerabil pentru el. E stana de piatra la rugaciune. N-am idee la ce masura e pentru ca nu am vorbit mult cu el.

Nu stiu cum il cheama, dar pentru ca ne stim din vedere l-am intrebat „Ce mai faceti?”. Mi-a raspuns razand „Stie Domnu”.

M-a lasat masca. A fost o faza ca in Pateric.

Ma gandeam cata concentrare teologica in acest raspuns. Nu?

Si iar mi-au venit ganduri de tipul: Ce nevointa fac eu prin comparatie cu acest om? Ce scuze pot eu sa invoc daca lipsesc undeva dupa ce l-am vazut ca el nu lipseste? Ce motive am eu sa fiu nemultumit de viata mea dupa ce ma uit la el?

Ai mila de mine, Doamne!

(Cătălin Rusu)

mai mult
Creștinătate

Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post. Matei 17: 21

Ruga1

Dragii mei,

Postez aici de mai bine de un an ca, cu ajutorul Domnului, sa fiu de folos pe cat posibil spre o traire ortodoxa.

Vad aici multa lume sarmana si care vrea sa se indrepte si sa-L caute pe Hristos. Din pacate, din NENOROCIRE pentru mantuirea multora nu mai exista prea multi „doctori de suflete” care sa faca bine lumea.

A. In primul rand LUMII NU I SE SPUNE CAT DE BOLNAVA ESTE si asta pentru ca sunt multi care prefera popularitatea si nu indreptarea. Va relatez un episod de la Sf. Munte. Am cerut cuvant de folos unui monah. M-a intrebat: „Primesti ocara si lauda la fel?” Am zis ca nu. Mi-a zis „Pleaca de aici neispravitule ca nici nu ai inceput sa mergi si tu ma intrebi de rugaciunea inimii?” Se referea la smerenie – Sf Ioan Scararul care zice ca daca intorci vorba celui ce te jigneste inca nu ai inceput sa mergi. Treapta 1 ar fi sa te straduiesti sa nu-i intorci vorba. 2 – Sa te gandesti ca pentru prostia ta ti-a dat Domnul asta ca sa te smeresti. 3. Sa te bucuri. 4. Sa dai slva lui Dumnezeu pentru ocara si sa te rogi pentru cel ce te ocaraste.
DIAGNOSTICATI-VA SINGURI!

B. LUMII NU I SE SPUNE CUM SA SE FACA BINE
Bolile sunt date de virusi si bolile duhovnicesti de draci. Astia trebuie scosi din noi asa cum zice titlul cu POST si RUGACIUNE. ORICE PATIMA sau REPETAREA unui pacat ESTE O BOALA CRONICA DUHOVNICEASCA. Trebuie tratament. Macar sa ajungem la boli acute si in final la starea de sanatate duhovniceasca.

Va dau un exemplu. Luam mandria;
1. Daca nu cedeaza tinem post si Lunea.
2. La urmatoarea spovedanie .Daca nu cedeaza incepem rugaciunea la miezul noptii 30 min.
3. La urmatoarea spovedanie. Daca nu cedeaza in zilele in care tinem post mancam doar dupa ora 12.
4. La urmatoarea spovedanie. Daca nu cedeaza marim rugaciunea la miezul noptii la 45 min.
5 La urmatoarea spovedanie. daca nu cedeaza in zilele de post mancam dupa ora 15.
6 La urmatoarea spovedanie. Nu cedeaza mancam in fiecare zi dupa ora 15 si luam aghiasma mare. Si asa mai departe.

TOTUL IN COMPANIA ENERGIILOR NECREATE CARE VIN LA SPOVEDANIE, MASLU SI IMPARTASANIE.
SA NU INCERCATI FARA BINECUVANTARE!!!!

Se mareste treptat timpul de rugaciune la miezul noptii, se elimina treptat carnea din alimentatie etc. Drumul ascetic (spre insanatosire) merge catre o hrana pe baza de cereale si fructe iar la rugaciune – Dumnezeu cu mila si harul sau.

ASTA DACA CHIAR VA DORITI CA CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU SI CU INDRUMAREA UNUI DUHOVNIC SA VA VINDECATI.

Pr. Ghelasie a propus ceea ce el a numit Medicina Isihasta. Mai sunt carti despre asta pe care care le-am postat aici.
DUPA CE INCEPETI CU ADEVARAT UN TRATAMENT DE GENUL ASTA O SA REALIZATI CAT DE BOLNAVI SUNTETI.

Va marturiseste asta unul care dupa zeci de ani de zile de tratament si de marirea dozei inca nu s-a facut bine de mai NIMIC. Inca am boli cronice. Bine ca am un doctor rabdator.

Miluieste-ma Doamne!

(Cătălin Rusu)

mai mult
Creștinătate

(✝) Sfânta Treime

icoana1

Ev. Ioan 14, 6-7, 11-21, 26

Zis-a Domnul: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. Dacă M-ați fi cunoscut pe Mine, și pe Tatăl Meu L-ați fi cunoscut; dar de acum Îl cunoașteți pe El și L-ați și văzut. Credeți Mie că Eu sunt întru Tatăl și Tatăl este întru Mine, iar de nu, credeți-mă pentru lucrările acestea. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu și mai mari decât acestea va face, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.

Și orice veți cere întru numele Meu, aceea voi face, ca să fie slăvit Tatăl întru Fiul. Dacă veți cere ceva în numele Meu, Eu voi face. Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele. Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaște; voi, însă, Îl cunoașteți, pentru că rămâne la voi și în voi va fi! Nu vă voi lăsa orfani; voi veni la voi. Încă puțin timp și lumea nu Mă va mai vedea; voi, însă, Mă veți vedea, pentru că Eu sunt viu și voi veți fi vii. În ziua aceea veți cunoaște că Eu sunt întru Tatăl Meu și voi întru Mine și Eu întru voi. Cel ce are poruncile Mele și le păzește, acela este care Mă iubește; iar cel ce Mă iubește pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu și-l voi iubi și Eu și Mă voi arăta lui. Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl în numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu.

(Ev. Ioan 14, 6-7, 11-21, 26)

mai mult
Creștinătate

Bilanţ: Peste 16000 litri de sânge colectaţi prin Campania „Donează sânge, salvează o viaţă!”

campania-doneaza-sange-salveaza-o-viata

Peste 16000 litri de sânge au fost colectaţi în perioada 2013 – aprilie 2019 în cadrul Campaniei „Donează sânge, salvează o viaţă!”.

Cantitatea impresionantă a fost colectată în cele 16 ediţii organizate de voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului.

De asemenea, din statisticile înregistrate reiese că numărul participanţilor donatori a fost de peste 30.000 de persoane.

„Campania se derulează de câţiva ani buni în România şi cu ajutorul acesteia am crescut considerabil numărul de donări. Cu ajutorul Patriarhiei Române şi al voluntarilor Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului am organizat campanii cu diverse colegii din Ploieşti şi am făcut diverse colecte mobile”, a spus Dr. Georgeta Hanganu, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Ploiești.

Campania „Donează sânge, salvează o viaţă!” se desfăşoară la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi sub coordonarea Părintelui Arhimandrit Ciprian Grădinaru de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

În contextul crizei de sânge şi donatori la nivel naţional, prin campanie se doreşte înlesnirea accesului bolnavilor la sânge şi la produse sanguine, întrucât sângele uman este vital.

În România, sub 2% din populaţie donează sânge.

(basilica.ro)

mai mult
CreștinătatePromovate

Pogorarea Sfantului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile); Sfantul Tihon

sf-tihon

La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, praznuim Rusaliile – Pogorarea Sfantului Duh, cunoscuta si sub denumirea de Cincizecime.

Anul acesta praznuim Pogorarea Sfantului Duh pe 16 iunie. Ca vechime, Rusaliile coboara pana in veacul apostolic. In primele secole crestine, praznicul Cincizecimii era o dubla sarbatoare: a Pogorarii Duhului Sfant si a Inaltarii lui Hristos. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealalta.

Sfantul Tihon a fost sfintit episcopul Amatundei (Cipru). Tatal lui Tihon a fost brutar. Din viata sa aflam ca fiind pus de tatal sau sa vanda paine, el o daruia saracilor fara plata. Cand a fost intrebat de tatal sau de ce imparte saracilor paine fara bani, el i-a raspuns ca imprumuta pe Dumnezeu atunci cand daruieste saracilor paini. In urma rugaciunilor sale, tatal sau a gasit hambarele atat de pline de grau, incat nu mai putea deschide usa acestora.

Sfantul Tihon a convertit multi pagani la credinta in Hristos, daramand multe temple si ridicand biserici pe locul lor.

Troparul Sfântului Ierarh Tihon
Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Tihon; cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Condacul Sfântului Ierarh Tihon
Fecioara astăzi…
Întru sihăstrie de Dumnezeu iubitorule, sfinte, petrecând, puterea Mântuitorului de sus ai luat, idolii înşelăciunii ai surpat şi pe popoare le-ai mântuit, demonii ai gonit, bolile ai vindecat. Pentru aceasta te cinstim pe tine ca pe un prieten al lui Dumnezeu, Sfinte Tihone Preafericite.

Canon de rugăciune către Sfântul Tihon
Tropar Sfântului Ierarh Tihon, Episcopul Amatundei, glasul 1:
Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Tihon; cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
Cântarea 1, glasul al 4-lea:
Irmosul:
Pe Voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului, Cel Ce Te-ai născut din Fecioară, Te rog în adâncul nepătimirii îneacă-i. Că ţie, ca într-o alăută, întru omorârea trupului, să-ţi cânt cântare de biruinţă.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cel ce stai lângă scaunul lui Dumnezeu, purtând cunună ca unul ce ai vieţuit pe pământ cu cuviinţă şi eşti luminat cu lumină neînserată, luminează-mă inima şi cugetul, ca să laud viaţa ta cea întocmai cu îngerii, Fericite Părinte Tihon.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Odrăslind sfinţit din rădăcină lăudată şi fericită, cu adevărat te-ai arătat ca o ramură plină de bună rodire şi de credinţă şi de nădejde, de dragoste şi de darul minunilor celor preaslăvite, de Dumnezeu insuflate.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Prin ostenelile sihăstriei şi prin rugăciunea cea neîncetată omorând patimile cele ce omoară sufletul, te-ai adus pe tine însuţi jertfă curată şi deplină lui H ristos, Cel Ce S-a jertfit pentru noi, părinte.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ceea ce ai născut pe Hristos din curate coapsele tale, Prea Curată, ne-ai ridicat pe noi, care am fost căzuţi în prăpastia care duce la pieire; ci ca Una ce ai îndrăzneală, roagă-L pe Dânsul, să ne izbăvească de primejdii pe noi robii tăi.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu întru înţelepciune…
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu secera înţelepciunii şi a rugăciunilor tale, tăind din rădăcină materia răutăţii, ca un pământ foarte roditor, ai odrăslit spic însutit, cuvioase.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind numai de cele ce te îndreptau către viaţă dumnezeiască, neabătut ai umblat, părinte, pe căile cele de-a dreapta, având harul Duhului care te îndrepta.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Râvnit-ai la vieţile sfinţilor, cugetătorule de Dumnezeu, ca un sfânt şi ai câştigat nepătimire sufletului, arătându-te casă dumnezeiescului Duh, Sfinte Tihone, de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Născut-ai, Preacurată, pe Unul din Treime, Care ne-a înnoit pe noi cei ce eram sfărâmaţi mai dinainte de răutatea şarpelui celui vrăjmaş.
Irmosul:
Nu întru înţelepciune şi în putere şi în bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea postatică, Hristoase; că nu este Sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Cel ce sade în slavă, pe scaunul Dumnezeirii, pe nor uşor a venit Iisus Cel mai presus din Dumnezeire, prin Palmă curată şi a mântuit pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nu s-a împuţinat grâul, fiind dat celor ce aveau nevoie, cu mâna ta, fericite, ci mai ales cu mult a fost binecuvântat prin dumnezeiescul dar, jitniţele cele deşarte s-au umplut cu adevărat cu mult mai mult, ierarhe.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu milostivire deschizându-ţi inima, Părinte Tihone Mărite, te-ai făcut bogăţie celor lipsiţi şi îmbrăcăminte celor goi şi părtinitor celor săraci, printr-acestea slujind lui Hristos, Dumnezeul nostru.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe mine cel ce sunt cuprins de lenevire şi de negura patimilor şi cu totul întunecat şi robit de păcat, luminează-mă, Ceea ce ai născut pe Cuvântul Cel fără de păcat şi mă povăţuieşte către viaţă, Maica lui Dumnezeu.

Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Necredincioşii nu vor vedea slava Ta, Hristoase, dar noi pe Tine Unul-Născut, strălucirea slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând Te lăudăm, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un plugar prea ales ai ogorât sufletele cele înţelenite, părinte înţelepte şi punând într-însele cuvântul ca o sămânţă prea aleasă, le-ai făcut a rodi înţelegeri cereşti.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca unul ce te-ai făcut primitor dumnezeiescului Duh, ierarhe, eşti izgonitor duhurilor celor viclene, curăţire patimilor şi casă de doctorie celor bolnavi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Râu plin de ape tainice ai fost cunoscut, lucrătorule de cele sfinte şi cu harul ai uscat izvoarele patimilor şi ai adăpat suflete şi ai odrăslit dreapta credinţă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Arată-te că mântuieşti de năvălirea vrăjmaşilor şi de pornirea barbarilor pe robii tăi, Preacurată, care te au pe tine Sprijin tare şi Rugătoare Neînfricată.

Cântarea a 6-a. Irmos: Venit-am întru adâncurile…
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Vicleanul nu a mişcat casa sufletului tău, părinte, căci cu adevărat pe piatra adevărului ai stat, întărindu-te cu putere dumnezeiască.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind împodobit de Dumnezeu, insuflate, cu înţelepciunea lui Dumnezeu şi ajungând la înălţimea virtuţilor, ai surpat prin har trufia vicleanului, smerindu-ţi inima, preasfinţite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Grădină cu bune flori te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Tihon, cu dumnezeiască socoteală punând înaintea tuturor credincioşilor florile virtuţilor şi ale minunilor spre bună mireasmă, cuvioase ierarhe.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Preasfântă Fecioară, ca Una ce eşti Bună, rogu-mă, îmbunătăţeşte-mi sufletul pe care vrăjmaşul prin viclenie l-a spurcat cu păcatul, şi-l luminează cu lumina ta.
Irmosul:
Venit-am întru adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele celor multe; ci ca un Dumnezeu scoate din adânc viaţa mea, mult-Milostive.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…
Întru sihăstrie de Dumnezeu iubitorule, sfinte, petrecând, puterea Mântuitorului de sus ai luat, idolii înşelăciunii ai surpat şi pe popoare le-ai mântuit, demonii ai gonit, bolile ai vindecat. Pentru aceasta te cinstim pe tine ca pe un prieten al lui Dumnezeu, Sfinte Tihone Preafericite.

Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Cei trei tineri în Babilon porunca tiranului nebunie socotind-o, în mijlocul văpăii au strigat: Bine eşti cuvântat, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca o vie adevărată s-a adăpat de cuvinte dumnezeieşti inima ta, Cuvioase Părinte Tihone şi rodind struguri de cunoştinţa lui Dumnezeu, ne-a izvorât nouă dulceaţă de tămăduiri.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înflorit-ai ca un trandafir; strălu cit-ai ca o stea, arătatu-te-ai ca soarele, părinte, luminând pe cei ce strigă: Bine eşti cuvântat, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cunună de daruri s-a pus pe creştetul tău cel dumnezeiesc, părinte, precum s-a scris, că ai ridicat biruinţă asupra vrăjmaşilor şi ai cântat: Doamne Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Minunea ta se vede în toţi anii strălucind, Sfinte Părinte Tihone Preaminunate, căci via întru pomenirea ta aduce pârgă de struguri, spre dulceaţă şi veselie credincioşilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Arătatu-te-ai că întreci cu adevărat pe toţi cei fără de trup, ca o Maică a lui Dumnezeu, pe Care rugându-L, Fecioară, fă cugetul meu mai presus de dulceţile cele trupeşti.

Cântarea a 8-a. Irmos: Mântuitorule al tuturor…
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nicicum nu ai dormitat întru dezmierdări, ci mai ales în priveghieri ai trecut noaptea vieţii, cuvioase şi adormind patimile trupului, dumnezeieşte ai ajuns către lumina nepătimirii.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Casă de doctorie a patimilor s-a arătat sicriul sfintelor tale moaşte, Preasfinţite Tihone, pe care înconjurându-1, cântăm: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Măreşti pe Hristos Dumnezeul nostru, auzind glas care te cheamă de faţă către împărăţiile cele de sus, părinte, ca pe unul ce ai vieţuit bine şi cu cuvioşie, pururea pomenite.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cunoscută ţi-a fost ţie mutarea din viaţă, părinte, căci Dumnezeu cel drept cu dreptate luminându-te, te-a împreunat cu toţi drepţii, Sfinte Părinte Tihon, căruia te roagă pentru toţi.
Binecuvântam pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.
De jucăriile cele copilăreşti fugind din pruncie, cu mintea şi cu desăvârşita înţelegere, pe aflătorul răutăţii cel vechi l-ai surpat, Părinte Tihone, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Preoţii şi poporul te laudă pe tine, Preaslăvită şi Binecuvântată Pruncă Preacurată, care ai încununat cu binecuvântări pe toţi cei ce cu credinţă cântă: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Irmosul:
Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Mântuitorule al tuturor Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Cântarea a 9-a. Irmos: Eva, adică prin boala…
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ţie, celui ce ai săvârşit călătoria cea bună şi ai păzit credinţa, ţi s-au deschis acum locaşurile cele cereşti, cugetătorule de Dumnezeu părinte ierarhe şi locul cel luminos te-a primit pe tine, care străluceşti cu sfinţenie.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un tăinuitor, ca un preot dumnezeiesc; ca un păstor mai mare ales, ca unul ce eşti întărire Bisericii, ca unul ce singur eşti lucrător de minuni, preafericite, te-ai fericit şi te-ai numărat în cetele cele sfinte ale tuturor sfinţilor, veselindu-te.
Stih: Sfinte Părinte Tihon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pomenirea ta astăzi nouă ne-a răsărit, mai luminat decât soarele strălucind cu dumnezeieştile daruri, luminând gândurile credincioşilor şi gonind întunericul patimilor, Preasfinţite Părinte Tihon, de Dumnezeu înţelepţite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Izvor de vindecări a câştigat Ciprul trupul tău cel sfânt, înţelepte şi toată cetatea şi oraşul propovăduieşte viaţa ta, minunile şi unirea către Stăpânul, Sfinte Tihone Preafericite, vrednicule de laudă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Locaş de lumină s-a făcut Preasfânt pântecele tău, Preacurată, cu care luminându-ne, ne izbăvim de întunericul înşelăciunii, lăudându-te şi cu dragoste adevărată te fericim pe tine, care eşti Singura Îndreptare a oamenilor.
Irmosul:
Eva, adică prin boala neascultării, blestem înăuntru a adus, iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi te slăvim.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea fecioriei tale…
Preasfântul Duh, cu dumnezeiescul mir, lămurit pe tine, cuvioase, te-a uns arhiereu, care cu adevărat bine ai păstorit poporul întru toată cuviinţa. Pentru aceea te-a şi împodobit pe tine sfinţit cu minuni, căci totdeauna tămăduieşti bolile celor ce cu credinţă se apropie de moaştele tale, Sfinte Ierarhe Tihon, Preafericite.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea fecioriei…
Stăpână Preacurată, negândită şi neajunsă cu mintea este înfricoşătoarea şi dumnezeiasca taina ta, care s-a lucrat întru tine; pentru că pe Cel Necuprins zămislindu-L, L-ai născut îmbrăcat cu trup dintru preacuratele tale sângiuiri. Pe Acesta, pururea Curată, cu Înaintemergătorul roagă-L, să mântuiască sufletele noastre.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea fecioriei…
Moarte de ocară prin Răstignire ai răbdat de bunăvoie, Îndurate, pe Care văzându-Te, Hristoase, Ceea ce Te-a născut, s-a rănit, rupându-se la cele dinlăumtru ca o maică plângând. Cu ale cărei rugăciuni, pentru bună îndurarea milei Tale, Unule Preabune, Iubitorule de oameni, Doamne, milostiveşte-Te şi mântuieşte lumea, Cel Ce ai ridicat păcatul ei.

Tot astazi, facem pomenirea:
– Sfantului Sfintitului Mucenic Marcu, episcopul Apoloniadei;
– Sfintilor cinci mucenici din Nicomidia;
– Sfintilor patruzeci de mucenici romani.

Maine, facem pomenirea Sfintilor Mucenici Manuil, Savel si Ismail.

(CrestinOrtodox.ro)

mai mult
Creștinătate

Sâmbăta Moșilor de vară – despre suflet, iertare și ulcelele cu cireșe ale bunicilor noștri

cirese

Moşii de vară preced sărbătoarea Rusaliilor sau a Pogorârii Sfântului Duh, care are loc la cincizeci de zile de la Învierea Domnului. În această zi, în toate lăcașurile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire pentru toți cei care au trecut la Domnul.

Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morţilor o zi liturgică pe săptămână, sâmbăta. În această zi, la unele slujbe (cum este miezonoptica), dar și în unele cărți de cult există cântări și rugăciuni special alcătuite și rânduite pentru pomenirea morților.

S-a ales această zi deoarece fiecare sâmbătă este, de fapt, o imitare a Sâmbetei Mari, a şederii lui Hristos în mormânt. Din punct de vedere teologic, aceasta este ziua în care Mântuitorul a coborât cu sufletul la iad pentru a-i înălța pe cei adormiți. În mod deosebit, două dintre aceste zile de sâmbătă din anul bisericesc sunt dedicate, în toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a morţilor, prin rugăciunile și cântările înscrise în cărțile de rânduială (Triod și Penticostar):

a) sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a înfricoşătoarei Judecăţi) şi

b) sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (sâmbăta Rusaliilor).

Aceste două sâmbete poartă denumirea generică de „moși” (prima – Moşii de iarnă, iar cea de-a doua – Moşii de vară), deoarece în aceste zile îi pomenim pe părinţii, moşii şi strămoşii noştri adormiți întru Domnul. În limba greacă, aceste zile se numesc ψυχοσάββατον (Sâmbăta sufletelor), iar în slavonă, Subbota roditelskaia.

În ceea ce privește pomenirea Moşilor de vară, textul liturgic din Penticostar arată faptul că în această zi ne aducem aminte de „creştinii care au adormit în credinţă: părinţi, strămoşi, bunici şi străbuni, fraţi şi prieteni, bogaţi şi săraci, împăraţi şi domni, pe cei de laolaltă şi sihaştri”, pentru toți aceştia rugându-L pe Dumnezeu astfel: „Odihneşte-i, Doamne (…), unde sunt mulţimile tuturor drepţilor şi unde este sălaşul sfinţilor Tăi”.

Alte pasaje din cadrul slujbei din această zi ne mai spun că rugăciunea de pomenire se face și pentru cei care au avut parte de moarte năprasnică: „Pe cei ce au sfârşit sfâşiaţi de fiare, Hristoase, şi pe care peştii i-au înghiţit, pe care cutremurul, surparea pământului ori prăpastia i-au îngropat (…), pe cei ce i-au ucis sabia, cuţitul şi focul, izbitura răutăţilor, despicarea stâncilor şi tâlharii, foametea şi ciuma”, rugându-ne ca Mântuitorul să-i izbăvească pe dânșii „de groaza cea de acolo”.

În sensul acesta, trebuie să știm și că duminică, de Rusalii, în cadrul slujbei Vecerniei, se citesc șapte rugăciuni, dintre care una exprimă clar faptul că păcatele pot fi iertate și după moarte. Este vorba despre cea de-a cincea, a „plecării genunchilor”, care ne arată că rugăciunea Bisericii este atât de puternică și ascultată de Dumnezeu, încât are puterea de a salva sufletele din iad, ale celor care au plecat din viața aceasta nepregătiți sufletește:

„Stăpâne atotțiitorule, Dumnezeule al părinților și Doamne al milei (…), Cel ce măsori anii celor vii și rânduiești ceasul morții, Cel ce duci și scoți din iad (…), Care şi la acest praznic cu totul de­săvârşit şi mântuitor ai binevoit a primi rugăciuni de mijlocire pentru cei ţinuţi în iad (…), auzi-ne pe noi, smeriţii robii Tăi, care ne rugăm Ţie, şi odihneşte sufletele robilor Tăi, celor mai ­înainte adormiţi, în loc luminat, în loc cu verdeaţă, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea; aşază sufletele lor în lăcaşurile drepţilor şi fă-i vrednici de pace şi de iertare”.

Astfel, îi pomenim pe cei adormiți ai noștri în această zi, pentru ca şi ei să se împărtăşească de mângâierea Sfântului Duh Care S-a pogorât la Cincizecime peste Apostoli şi Care îi adună adună în comuniune pe cei înstrăinați sau diferiți unul de altul. Tot în acest sens, liturgistul Badea Cireșanu afirmă că, în această sâmbătă, „Biserica iarăşi pomeneşte pe cei adormiţi pentru că, fiind sărbătoarea pogorârei Sfântului Duh, harul divin să se resfrângă şi asupra sufletelor încărcate cu povara păcatelor şi să le uşureze din munca cea grea a vinovăţiei lor”.

Până astăzi, după datinile strămoșești, în satul românesc se oferă, în sâmbăta Moșilor de vară, colivă sau colaci unși cu miere, dar și vase și căni din lut umplute cu cireșe, vin, apă sau lapte cu orez, folosite numai cu această ocazie și numite „moşoaice”. În Bucovina și în alte zone din țara noastră, pomenile amintite sunt trimise vecinilor încă de la primele ore ale dimineții.

Așadar, credincioşii trebuie să ştie că sunt datori, în această zi, să îi pomenească pe toţi strămoşii şi moşii lor şi pe toţi cei din veac adormiţi, în cadrul slujbei de parastas care se săvârşeşte în toate bisericile, la finalul Sfintei Liturghii.

(Cătălin Acasandrei – doxologia.ro)

mai mult
1 2 3 4 22
Page 2 of 22