Monarhie

Presa britanică scrie în termeni laudativi despre Prințul Nicolae, despre care spune că „a cucerit inimile românilor”, după înmormântarea bunicului său, Regele Mihai I al României.

Publicația Metro scrie că „zeci de mii de români, alături de capetele încoronate ale Europei, i-au adus omagii Regelui Mihai, care a fost înmormântat sâmbătă”. Presa remarcă ceremonia funerară impresionantă, care i-a emoționat până la lacrimi pe cei prezenți, printre care s-au numărat cele cinci fiice ale Regelui Mihai, dar și nepotul său Nicolae Medforth-Mills, „căruia i-a fost retras titlul pentru că ar fi avut un copil nerecunoscut”.

Metro scrie că principele Nicolae a crescut în Marea Britanie până la vârsta de 5 ani și a absolvit cursurile Universității din Londra. „Dacă familia regală încă ar exista, Nicolae ar fi al treilea în linia de succesiune. În România, el este încă foarte apreciat pentru că trăiește printre oameni și arată bine. Unii l-au comparat pe el și pe logodnica lui, Alina-Maria Binder, cu prințul Harry și Meghan Markle”, scrie Metro.

Daily Mail remarcă faptul că „România este republică, iar monarhia nu mai are nicio putere constituțională, dar românii asociază încă familia regală cu o eleganță și demnitate care le lipsește clasei politice”.

Publicația britanică a stat de vorbă cu Marlene Eilers Koenig, istoric american, care a scris în numeroase rânduri despre familia regală a României: „Nicolae a devenit foarte popular. Dar au existat multe semne că ceilalți membri ai familiei i-au urât popularitatea în rândul românilor”.

Mama principelui Nicolae este cea de-a doua fiică a Regelui Mihai, Principesa Elena a României, care s-a căsătorit cu Robin Medforth-Mills, profesor de geografie la Universitatea Durham. Ea l-a criticat, într-un comunicat dat presei, pe fiul său pentru că a încercat să își vadă bunicul aflat pe patul de moarte. Principele Nicolae a fost împiedicat să îl vadă pe Regele Mihai de mai multe ori, dar familia regală a decis să îi permită să participe la funeralii unde, scrie presa britanică, „toți ochii au fost ațintiți asupra lui”.

Digi 24

Coroana de Oţel a României originală, care este clasată în categoria Tezaur şi se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), nu poate fi folosită pentru ceremoniile funerare dedicate Regelui Mihai I pentru nu este prevăzut în legislaţie un astfel de scop, a explicat pentru Agenţia de presă News.ro directorul instituţiei muzeale, Ernest Oberländer-Târnoveanu. În locul acesteia este utilizată o copie fidelă.

O copie a Coroanei de Oţel a României a fost aşezată pe sicriul Regelui Mihai I. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, a explicat, joi, pentru Agenţia de presă News.ro că nu exista posibilitatea ca la ceremoniile funerare dedicate Majestăţii Sale să fie utilizată Coroana de Oţel originală.

„Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate în categoria Tezaur, cum este Coroana de Oţel a României, care se găseşte în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, pot fi folosite doar pentru două scopuri: scopul expoziţional şi de cercetare şi pentru investigaţii fizico-chimice sau de altă natură. Deci pentru orice altă utilizare, recuzită sau în alte scopuri legea este foarte clară. Nu există o asemenea posibilitate. Mai mult decât atât, patrimoniul muzeal clasat nu poate ieşi din sediul instituţiei decât printr-un aviz al Comisiilor naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. Şi, de asemenea, obiectul trebuie să fie asigurat. Niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită. Legea nu permite şi nici nu s-a făcut nici un demers în acest sens”, a spus directorul MNIR.

„În colecţia Muzeului Naţional există o copie de foarte bună calitate, a fost folosită. Legea permite să o folosim şi pentru alte scopuri. Numai cine nu ştie cât de sensibile sunt aceste obiecte ar putea să spună că s-ar putea face excepţii (în privinţa Coroanei de Oţel originale, n.r.)”, a adăugat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Directorul MNIR a precizat că originalul a fost realizat după un desen al lui Theodor Aman la Arsenalul Armatei, aflat la acea vreme pe Dealul Spirii din Bucureşti, în zona actuală a Casei Poporului.

News.ro

La căpătâiul Regelui a venit din nou, joi, nepotul său, fostul principe Nicolae și logodnica lui. Înainte de a intra în Palatul Regal, el  a stat un pic de vorbă cu oamenii strânși acolo, care l-au întâmpina cu multă căldură.

Nicolae a fost prezent și miercuri pe aeroportul Henri Coandă, în momentul în care sicriul cu bunicul său a fost adus în țară de o aeronavă militară. Ulterior, fostul principe și logodnica sa au fost și la Castelul Peleș, acolo unde Regele s-a născut și a petrecut primii ani ai copilăriei, și unde catafalcul său a fost depus pentru câteva ore.
La căpătâiul regelui s-a recules deja și primul oaspete regal venit din străinătate – fostul rege Simon al II-lea al bulgarilor.

Nicolae, fiul principesei Elena, a rămas fără titlul de principe şi scos din linia de succesiune la tron acum doi ani, din ordinul regelui Mihai, în împrejurări destul de neclare. 

În urmă cu o lună, fostul principe Nicolae a fost implicat într-un scandal după ce a încercat să intre cu forța în reședința Regelui Mihai din Elveția, imediat după împărtășania acestuia.

„A fost a șaptea oară când am venit și am încercat, în ultimii doi ani. Nu am avut ce să fac, în afară de a încerca. Am încercat cu scrisori, am încercat la telefon, am încercat față în față. Am venit aici și am stat patru ore, la un moment dat. Am vrut să îl văd pe bunicul meu. Am întrebat, dar totul a fost un răspuns negativ”, a declarat Principele Nicolae, pentru un post de televizune.

 Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Ulterior s-a anunțat că fostul principe Nicolae va participa, împreună cu logodnica sa, la funeraliile bunicului său, regele Mihai. Mai mult, principele dezmoștenit a primit un rol în cadrul protocolului funerar, a spus avocatul său. Prințul dezmoștenit „va rămâne în ţară şi va participa la toate activităţile indicate în protocol”, a mai spus avocatul.

Regele a fost adus miercuri seara de la Sinaia la Palatul Regal din București, iar sicriul a fost depus în Sala Tronului. Sala Tronului a stat deschisă cu trei ore mai mult decât programul anunțat oficial pentru a permite să intre tuturor românilor veniți să-și aducă un ultim omagiu.

În continuare sute de români stau la rând și joi, încă de dimineață, ca să se reculeagă în fața catafalcului regelui defunct. În Sala Tronului sunt expuse și decorațiile și însemnele Regelui Mihai, printre care și Bastonul de Mareșal al Armatei Române acordat la 10 Mai 1941.

Însemne și distincții purtate de MS Regele Mihai I al României:

1. Bastonul de Mareșal al Armatei Române acordat MS Regelui Mihai I al României la data de 10 Mai 1941.

2. Ordinul Carol I, cea mai înaltă distincție a Regatului României, instituit în anul 1906, în grad de Colan.

3. Ordinul Victoria, cea mai înaltă distincție sovietică, acordat MS Regelui Mihai I al României la data de 6 iulie 1945. Ceremonia de decernare a ordinului a avut loc la data de 19 iulie 1945 în Sala Tronului din Palatul Regal.

4. Ordinul Legiunea de Merit în grad de Șef Comandant, primit de MS Regele Mihai I al României, în anul 1946, de la Președintele Statelor Unite ale Americii Harry Truman.

5. Ordinul Victorian, acordat de MS Regina Marii Britanii, în grad de Colan și Mare Cruce.

6. Ordinul Leopold al Belgiei, în grad de Mare Cruce cu spade.

7. Însemnele Ordinului de Malta

8. Ordinul Mihai Viteazul, clasele I, II și III, cea mai înaltă distincție militară a Armatei Române, primit de MS Regele Mihai I al României în 1941.

9. Ordinul Serviciul Credincios în grad de Colan, primit de MS Regele Mihai I al României când era Mare Voievod de Alba Iulia.

10. Baretă cu decorații, însoțită de miniatura acesteia, purtate de MS Regele Mihai I al României. Printre decorațiile ce alcătuiesc aceste barete se numără: Ordinul Mihai Viteazul, Ordinul Virtutea Aeronautică, Ordinul Ferdinand I, Ordinul Pentru Merit, Ordinul Casei Domnitoare, Ordinul Bene Merenti, Medalia Maritimă, Medalia Aeronautică, Crucia Trecerea Dunării (cu bareta Tradiție), Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 (cu bareta Tradiție), Medalia Semicentenarului Independenței.

Insigna de pilot instituită de MS Regele Mihai I al României în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Insigna Batalionului de Gardă Regală.
Însemnul “În Amintire” al Batalionului de Gardă Regală.

Digi 24

Slujba de îngropare a Regelui Mihai I va fi oficiată sâmbătă în Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeș, după care sicriul va fi purtat într-o procesiune până la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală aflată în apropiere, unde se află locul de veci, a anunțat Biroul de presă al Casei Majestății Sale.

Potrivit unui comunicat al Casei Regale, sâmbătă, la ora 14,40, Trenul Regal, în care se va afla sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai și în care vor călători Custodele Coroanei și membrii Familiei Regale a României, va pleca din Gara Regală Băneasa.

“Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localități: Chitila (ora 14,51) — Titu (ora 15,41) — Pitești (ora 16,46). Toți cei care vor dori să aducă un ultim omagiu Regelui Mihai I sunt așteptați în gara orașului lor”, se precizează în comunicat.

Trenul Regal va ajunge la ora 17,30 în gara din Curtea de Argeș, unde prezența presei și a publicului va fi permisă.

Cortegiul funerar se va deplasa apoi de la gară la Catedrala Arhiepiscopală și Regală.

La ora 17,50 va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Catedrala Mănăstirii Curtea de Argeș. La ora 18,20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, unde va avea loc ceremonia religioasă a îngropării, la ora 18,40.

Prezența presei nu va fi permisă în cele două incinte, nici înainte, nici pe parcursul celor două ceremonii funerare.

Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele șapte zile după înmormântare.

COMUNICAT:

Biroul de Presă al Casei Majestăţii Sale este autorizat să transmită următoarele actualizări ale programului funeraliilor Regelui Mihai I al României din ziua de sâmbătă, 16 decembrie privind orarul ceremoniilor funerare și traseul Trenului Regal:

În ziua de miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 11.00, sicriul cu corpul neînsuflețit al Majestății Sale Defuncte Regele Mihai I va ajunge la Aeroportul Otopeni, de unde va fi transportat cu mașina la Castelul Peleș. Evenimentul se va desfășura în prezența Șefului Familiei Regale, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, și a membrilor Familiei Regale, a reprezentanților instituțiilor Statului, ai Bisericii Ortodoxe și ai Casei Majestății Sale. Presa va avea acces la ceremonie. Publicul nu va avea acces la eveniment.

Miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 14.00, corpul neînsuflețit al Regelui va fi așezat în Holul de Onoare al Castelului Peleș. Majestatea Sa Custodele Coroanei și Familia Regală vor fi prezenți la Sinaia. Programul vizitei oficialităților pentru a transmite condoleanțe la Castelul Peleș este următorul:

• Ora 14-15: Instituția Președintelui României, Președinția Republicii Moldova, Membrii Guvernului României și ai Guvernului Republicii Moldova, Membrii Parlamentului României și ai Parlamentului Republicii Moldova.
• Ora 15-16: Reprezentanții Instituțiilor Statului, centrale și locale.
• Ora 16-17: Reprezentanții Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO și ai Organizațiilor Internaționale.
• Ora 17-18: Reprezentanții Academiei Române și Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice și ai celorlalte instituții ale Credinței.

Accesul la Castelul Peleș se face pe baza listelor comunicate în prealabil Protocolului Regal de către instituțiile mai sus amintite la adresa email ofiter.protocol@palatulelisabeta.ro.

Publicul nu va avea acces pe durata șederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia. Presa va avea acces pe terasa Castelului Peleș și, în anumite intervale orare, în Holul de Onoare.

Miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 18.00, corpul neînsuflețit al Majestății Sale Defuncte va fi transportat de la Castelul Peleș la Sala Tronului din Palatul Regal (Calea Victoriei, nr. 49-53), unde va ajunge la ora 20.30. Ceremonia va avea caracter privat. Publicul și presa nu vor avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei. Presa va avea acces doar la intrarea în Palatul Regal.

Toți cei care vor dori să depună flori și să se închine la catafalcul Majestății Sale Defuncte vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal:

• Miercuri, 13 decembrie 2017, între ora 21.00 și ora 24.00;
• Joi, 14 decembrie 2017, între ora 08.00 și ora 22.00;
• Vineri, 15 decembrie 2017, între ora 08.00 și ora 22.00.

Intrarea este liberă. Accesul presei este permis.

Cei prezenți la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I, sunt rugați să respecte următoarele reguli:

• Să fie îmbrăcați în ținută corespunzătoare, cu culori închise.
• Să nu poarte sacoșe, genți ori bagaje voluminoase de niciun fel.
• Să nu vină însoțiți de copii sub 7 ani, nici cu cărucioare de copii.
• Să nu folosească aparate de fotografiat, telefoane mobile ori alte instrumente electronice. Fotografierea și filmarea sunt interzise, din respect pentru solemnitatea ocaziei.
• Să aibă la ei un document de identitate.
• Nimeni nu va putea depune florile personal, la catafalc. Florile vor fi așezate în grădina din fața Palatului Regal sau pe trotuarul din fața grilajului Palatului. Personalul Casei Majestății Sale va fi la fața locului, pentru a îndruma publicul participant.
• Persoanele care vin la catafalc sunt rugate să nu aducă volume, scrisori, ilustrate, timbre, documente sau fotografii. Toate acestea pot fi trimise ulterior, prin poștă, pe adresa Palatului Elisabeta.
• În incinta Palatului Regal, fumatul și vorbitul la telefonul mobil sunt strict interzise.
• Să coopereze cu personalul specializat al Ministerului Afacerilor Interne pe timpul verificărilor de securitate care se vor efectua în curtea și în interiorul Palatului Regal.
• Alergatul în perimetrul de siguranță este strict interzis.
• Să respecte programul activităților și traseul de deplasare stabilit de organizatori și indicațiile personalului specializat al Ministerului Afacerilor Interne.

Pe perioada accesului la Palatul Regal va funcționa un post de prim-ajutor.

În ziua de sâmbătă, 16 decembrie 2017, la ora 10.25, un scurt serviciu religios va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.

La ora 11.00, sicriul cu corpul neînsuflețit al Regelui Mihai va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal. Acolo va avea loc o scurtă ceremonie religioasă și militară. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți. Accesul presei este liber.

La ora 11.10, sicriul va fi urcat pe un afet de tun. Se va forma un cortegiu funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operațional.

De la ora 11.30 la ora 12.45, Cortegiul funerar va merge pe jos, pe traseul Piața Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenței – Piața Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei.

De la ora 12.50 la ora 14.00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare. Publicul și presa nu vor avea acces în catedrală.

 La ora 14.00, cortegiul funebru se va deplasa la Gara Regală Băneasa, pe ruta Piața Unirii, Piața Universității, Piața Romană, Arcul de Triumf, Şos. Kiseleff, Şos. Bucureşti-Ploieşti.

La ora 14.40, sicriul cu corpul neînsuflețit al Majestății Sale Defuncte va fi transportat cu Trenul Regal, de la Bucureşti la Curtea de Argeş. Vor călători în Trenul Regal Majestatea Sa Custodele Coroanei și membrii Familiei Regale a României. Prezenţa presei și a publicului va fi permisă la Gara Regală Băneasa.

 Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localități: Chitila (ora 14.51) – Titu (ora 15.41) – Pitești (ora 16.46). Toți cei care vor dori să aducă un ultim omagiu Majestății Sale Defuncte Regelui Mihai I sunt așteptați în gara orașului lor.

 Sâmbătă, 16 decembrie 2017, Trenul Regal va ajunge la Gara din Curtea de Argeş, la ora 17.30. Cortegiul funerar se va deplasa de la gară la Catedrala Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș. Prezenţa presei și a publicului va fi permisă la Gara din Curtea de Argeş.

La ora 17.50, va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Catedrala Mânăstirii Curtea de Argeş. La ora 18.20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

La ora 18.40 va avea loc ceremonia religioasă a îngropării în Noua Catedrală Arhiespiscopală şi Regală.

 Prezența presei nu va fi permisă în cele două incinte, nici înainte, nici pe parcursul celor două ceremonii funerare. Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele 7 zile după înmormântare.

Familia Regală anunță mare doliu pentru 40 zile și doliu timp de trei luni (de la deces). Marele doliu și doliul se referă la prezența publică a membrilor Familiei Regale.

Cărți de condoleanțe sunt deschise la Castelul Peleș, la Palatul Regal (Calea Victoriei) și la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului.

Mesaje de condoleanțe pot fi transmise online la http://www.familiaregala.ro/mesaje

Pentru orice detalii, puteți contacta Secretariatul Regal și Biroul de Presă la adresa e-mail secretariat-regal@palatulelisabeta.ro și la telefonul 021 319 09 72. și la telefonul 021 319 09 72.

Poate e cel mai cunoscut cântec românesc. Toți copiii l-au cântat și toți părinții s-au jucat învățându-i pe cei mici versurile și linia melodică, zglobie ca un râs de prunc. Face parte din copilăria românilor de exact 8 decenii, alături de cățelușul cu părul creț sau podul de piatră, și are legătură cu Regele Mihai. De fapt, poate tocmai astfel de povești, cum e cea care urmează, despre lucruri care au intrat în viața noastră până la a le confunda cu tradiția, cu folclorul transformă personaje din viața reală, cu plusuri sau minusuri, în legende.

Cântecul este ”Vine, vine primăvara” și chiar nu cred că există român care să nu știe măcar primele două versuri: ”Vine, vine primăvara / Se așterne în toată țara”. Deși aș paria că toți le știu și pe următoarele: ”Floricele pe câmpii / Hai să le adunăm, copii”.

Pentru următoarele informații am folosit ca surse propriile amintiri, poveștile bunicilor și părinților, și, pentru acuratețe, siteurile ”Monarhia salvează România” și ”Clasa Palatină”. Ultimul și-a împrumutat denumirea de la clasa de băieți înființată din ordinul tatălui lui Mihai, Regele Carol al II-lea, sub egida Colegiului Național Sfântul Sava din București. Povestea acestei clase merită a fi respusă cândva, măcar pentru lecția despre cum trebuie educat un tânăr menit conducerii unei țări, cum s-au ales cei mai buni profesori, cum au fost aduși colegi din fiecare provincie românească, din fiecare etnie conlocuitoare și din fiecare clasă socială!

Dar nu asta e important pentru povestea cântecului, ci personajul cheie al întregii construcții școlare făcute pentru binele unei țări, dar în jurul unui singur adolescent (Clasa Palatină a funcționat între 1932 și 1940, debutând când Mihai avea 11 ani) profesorul Nicolae Saxu, fost inspector școlar general.

Saxu a fost un pedagog și muzician de succes în acea perioadă, dar cel mai cunoscut cântec al său este ”Vine, vine primăvara”. Cântecul a fost publicat pentru prima oară în volumul ”Carte de cântece pentru copii pentru clasa I primară”, volum semnat cu muzicologul George Breazul.

Saxu e important pentru că el a fost și învățătorul lui Mihai, între anii 1928 și 1932. Nu era o perioadă ușoară, Mihai nefiind un învățăcel oarecare, în acei ani el fiind ba rege, până în 1930, ba Mare Voievod de Alba!

Se presupune și se spune că profesorul Saxu l-a învățat pe Rege și cântecul atât de celebru în următoarele 8 decade, chiar înainte de a îl publica într-un volum. De altfel, Mihai a studiat în anii de școală pianul chiar cu Nicolae Saxu. Cântecul este oricum inspirat de acei ani, de dascăl cu un singur ucenic.

Evenimentul Zilei

Majestatea Sa Margareta, custodele Coroanei române, este cea care va duce mai departe moștenirea tatălui său. A spus-o în primul mesaj transmis după moartea Regelui. A fost crescută și educată în acest spirit încă de când era copil și cunoștea România doar din fotografii și povești.

Principesa este primul copil al Regelui Mihai. S-a născut în Elveția și abia la 6 ani a aflat că povestea cu regi și prințese nu e doar un basm, că tatăl său cel mereu trist e de fapt rege și ea însăși o prințesă.

Licențiată în Sociologie și Drept în Scoția, Principesa Margareta știa foarte bine ce se întâmplă în România.

A fost primul membru al Familiei Regale care a venit în țară, chiar din ianuarie 1990.

Tot în ianuarie 1990 a înființat fundația care îi poartă numele. A ajutat bătrâni, orfani, copii în suferință, dar și tineri talentați care, fără acest sprijin, s-ar fi pierdut poate.

A învățat lecția voluntariatului de la bunica sa, Regina Elena, de care a fost extrem de apropiată, și de la înaintașele acesteia, Reginele Elisabeta și Maria.

La un orfelinat l-a cunoscut și pe cel care i-a devenit soț, românul Radu Duda.

Nimic nu a fost ușor în anii ’90.

În acele vremuri, piedicile pentru Familia Regală erau la tot pasul. Inclusiv să intre în țară.

Principesa Margareta a fost prima care l-a îmbrățișat pe tatăl său în 1997, când a putut păși din nou pe pământ românesc.

Desemnată moștenitoare, apoi custode al Coroanei, Principesa Margareta l-a secondat și reprezentat pe Rege în țară și în străinătate, la întâlniri oficiale sau pur și simplu în mijlocul românilor.

După retragerea lui Mihai I din viața publică, fiica cea mare a Regelui și-a asumat mai departe rolul pentru care s-a pregătit.

În ultimele zile majoritatea posturilor TV din România au difuzat știrea legată de înrăutățirea stării de sănătatea a ultimului rege al României, Regele Mihai. Într-o țară în care monarhia constituțională a reprezentat forma de guvernământ principală timp de aproape un secol, se pune întrebarea ce a însemnat în realitate aceasta și ce merite a avut? Cum o explicație simplă la o întrebare atât de complexă nu poate fi dată, se impune așadar un comentariu mai detaliat pe marginea acestei teme.

Ce este monarhia?

În Europa, monarhia s-a născut din ceea ce este definit cu termenul de problema teologico-politică. Apariția Bisericii, ca instituție a determinat nașterea unei forme de guvernământ care să facă față pretențiilor acesteia și să poată îmbină problemele laice cu cele religioase. Monarhul era trimisul lui Dumnezeu pe Pământ, dar era în același timp uns de capul Bisericii, desemnând astfel unirea dintre Tron și Altar. Totuși, acest lucru dispare cu timpul și dintre cele 11 state europene care au păstrat până astăzi forma de guvernare monarhică, majoritatea au neutralizat aspectul religios al funcției regale.

Monarhia constituțională ca alternativă la monarhia absolută nu s-a născut în Anglia, atunci când a fost proclamată celebra Magna Charta Libertatum în 1215 și nici în 1689, odată cu independența Parlamentului și Declarația Drepturilor(The Bill of Rights). Ea s-a născut în realitate din Revoluția Franceză de la 1789 după ce lupta ideologică împotriva monarhiei absolutiste discreditase dreptul divin al regilor.

După Congresul de la Viena care a pus capăt războaielor napoleoniene, monarhiile conservatoare au fost reinstaurate în Europa. În Franța însă, puterea monarhului era vădit limitată, prin intermediul unei forme de împărțire a puterilor în stat, regele având mai mult un rol simbolic și funcția de arbitru al confruntării politice. Monarhia constituțională a fost introdusă ulterior, în condițiile în care se recurgea la ea ca la un regim ideal și în statele sud-est europene.

Monarhia în România

România apela în 1866 la o dinastie străină, Carol I din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen devenind primul monarh constituțional al țării. Principiul monarhiei constituționale este că „Regele domnește, dar nu guvernează„. Privit inițial de multă lume cu scepticism, Carol I a schimbat această percepție a opiniei publice odată cu Războiul de Independență de la 1877-1878, demonstrând că se identifică, în ceasurile grele, cu țara. Același lucru l-a făcut și Ferdinand I, arătând că aparține ca soldat patriei sale adoptive și conducând România prin anii grei ai Marelui Război. Sub Ferdinand I, idealurile românilor au fost îndeplinite, la 1 decembrie 1918, realizându-se Marea Unire.

La a treia generație, toate noile dinastii s-au văzut confruntate cu o criză politică, pe care contemporanii o considerau, în majoritatea lor, o criză a democrației rezultată din apariția regimurilor totalitare în Europa. Totuși, monarhia constituțională din România nu a sucombat în 10 februarie 1938 și nici nu a dispărut la 6 septembrie 1940, odată cu detronarea regelui Carol al II-lea de prima rebeliune legionară. Ea și-a dovedit vitalitatea în cele mai grele condiții, de la 31 august 1944, data revenirii la Constituția din 1923, și până la 30 decembrie 1947, când o lovitură de stat comunistă în complicitate cu forțele de ocupație sovietice, a înscenat moartea monarhiei din România.

Faptele monarhiei românești au rămas însă în patrimoniul național. Ele sunt: independența, prima modernizare, Unirea de la 1918, reformele care i-au urmat, despărțirea României de Axă și intrarea ei în luptă deși târziu, dar într-un mod eficient pentru cauza învingătoare, recuperarea Ardealului și ultimele eforturi de a rezista în fața comunismului.

Restituirea adevăratei imagini despre trecut înseamnă și reabilitarea personală a Regelui Mihai, iar aceasta ar însemna o victorie în fața contrafacerilor grosolane și a legendelor vulgare.

Manea Robert

Regele Mihai I, fostul suveran al României, a murit marți la vârsta de 96 de ani la reședința din Elveția, a anunțat Casa Regală. Executivul va aproba în ședința de miercuri o hotărâre privind stabilirea a 3 zile de doliu național pentru decesul Regelui Mihai I, în 14, 15 și 16 decembrie, au indicat surse oficiale.

Pe 8 noiembrie, Casa Regală anunța că Regele Mihai este ‘în stare de suferință’, alături de el fiind principesa Margareta și principele Radu, cu ocazia marii sărbători a Sfinților Mihail și Gavriil. Nu a fost organizat niciun eveniment cu ocazia zilei onomastice. La reședință s-au aflat angajații Casei Majestății Sale detașați în Elveția și maicile de la mănăstirile din România care îl asistau pe Rege. Cu o seară înainte, pe 7 noiembrie, un trimis al mitropolitului Europei Occidentale și Meridionale, Iosif, i-a dat Regelui Mihai Sfânta Împărtășanie.

Principesa Moștenitoare Margareta și principele Radu au ajuns pe 5 noiembrie în Elveția, după ce starea generală a fostului suveran se agravase și prezenta o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenței.

Regele Mihai a împlinit 96 de ani pe 25 octombrie.

La Palatul Regal va fi depus sicriul cu trupul ultimului suveran al României. Pe ultimul drum, Regele Mihai va trece şi pe la Castelul Peleş, probabil cea mai cunoscută dintre ctitoriile regilor României. 

Ultimul rege al României îşi va dormi somnul de veci în Necropola Regală de la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş. Se va odihni lângă Regina Ana, cea care i-a stat alături mai bine de 70 de ani. 

Principesa Margareta a decis anularea călătoriei cu Trenul Regal de 1 Decembrie, din cauza stării de sănătata a Regelui Mihai, anunţă, vineri, Casa Regală. Aceasta mai precizează că joi seară principesa Maria a ajuns la reşedinţa din Elveţia a regelui.

“Principesa Maria a ajuns joi seară la reşedinţa privată din Elveţia a Majestăţii Sale Regelui Mihai. Principesa va sta alături de tatăl său până la mijlocul săptămânii viitoare. Datorită stării de sănătate a Majestăţii Sale, Custodele Coroanei a decis, cu părere de rău, anularea călătoriei cu Trenul Regal de 1 Decembrie, din acest an. Călătoria simbolică a Trenului Regal pe traseul prevăzut pentru ziua de astăzi va fi reprogramată la o dată în cursul anului 2018”, a anunţat, vineri dimineaţă, Casa Regală.

Principesa Margareta a declarat miercuri, la Seara Regală a Corpului Diplomatic, desfăşurată în Sala Tronului, că sănătatea Regelui Mihai păleşte, dar a dat asigurări că “lumina călăuzitoare a Regelui, farul unei Românii drepte şi îndreptăţite, nu se va stinge niciodată”.

“Sănătatea Majestăţii Sale păleşte. Dar în seara aceasta, fac în faţa tuturor românilor legământul că lumina călăuzitoare a Regelui, farul unei Românii drepte şi îndreptăţite, nu se va stinge niciodată”, a spus Principesa Margareta.

Casa Regală a anunţat în 6 noiembrie că starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi că acesta prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei, principesa Margareta aflându-se deja la reşedinţa privată din Elveţia. Un alt comunicat, din 8 noiembrie, preciza că sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril îl găseşte pe Majestatea Sa Regele Mihai în stare de suferinţă şi că nu va exista niciun eveniment organizat la reşedinţa acestuia. De asemenea, consemna că regele Mihai a fost împărtăşit de un trimis al IPS Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale.

Ulterior, şeful Casei Regale, Andrew Popper, a declarat la TVR că starea regelui Mihai este foarte precară, dar pentru moment s-a stabilizat, iar medicii îşi concentrează eforturile pentru a-l menţine fără dureri. El a precizat că regele “are momente în care este conştient, are şi momente în care este mai puţin conştient”.

Regele Mihai a împlinit 96 de ani în 25 octombrie.

Regele Mihai I – ultimul monarh din ţările Europei de Est – s-a retras din viaţa publică la începutul lunii martie a anului trecut, când Casa Regală a anunţat că acesta a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne.

C.R.

Pe data de 28 noiembrie s-au împlinit treizeci și cinci de ani de la moartea Reginei Elena a României. La 28 noiembrie 1982, se stingea, la Lausanne, în vârstă de 86 de ani, a treia regină a României, cea care avusese de îndurat, de-a lungul zbuciumatei sale vieți, numeroase exiluri, unele cu Familia Regală a Greciei, în care s-a născut, altele cu Familia Regală a țării sale.

Elena, Principesă a Greciei și a Danemarcei, a fost strănepoata Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei și nepoata Împăratului Frederic al III-lea al Germaniei. Ea a fost, de asemenea, stră-strănepoata Țarului Nicolae I al Rusiei și strănepoata Regelui Christian al IX-lea al Danemarcei, supranumit “bunicul Europei”.

Despre rolul decisiv pe care Regina Elena l-a jucat în România grelei perioade a anilor 1940 se pot spune foarte multe lucruri. Aflat la o vârstă fragedă, Suveranul a găsit în Regina-mamă un sprijin pe care nu i l-ar fi putut oferi nimeni altcineva. Prezența ei în țară a fost un far, un izvor de încredere și înțelepciune. A salvat vieți de oameni și s-a opus, atunci când a putut, violențelor și cruzimii de nedescris pe care continentul european le-a trăit în timpurile acelea.

În anul 1993, la unsprezece ani de la moartea reginei-mame, Statul Israel și Institutul Yad Vashem i-au conferit titlul și medalia de “Drept Între Popoare”, pentru zecile de mii de vieți de evrei salvate de Regina Elena, în timpul tragic și sinistru al celui de-al Doilea Război Mondial.

Despre bunica sa, Principesa Moștenitoare Margareta spune:

Întotdeauna și-a găsit timp să ne învețe, cu răbdare iubitoare, când împrejurările erau dure sau dificile și, dintr-o dată, totul devenea mai limpede în prezența ei. Deși nu a fost ocolită de suferință, ea nu s-a lăsat niciodată năpădită de amărăciune, o calitatea pe care fiul ei, tatăl meu, a moștenit-o. Totodată, rolul pe care l-a avut în familie, ajutându-și fiul, Regele Mihai, să-și păstreze buna judecată în momente dificile a fost una dintre cele mai importante comori pe care tatăl meu le-a avut în zilele acelea. De aceea, prezența ei lângâ rege nu poate fi suficient apreciată în cuvinte.

Pentru mine, Regina Elena va rămâne Amama, cea pe care am iubit-o și care m-a iubit. Îmi amintesc multe lucruri despre această minunată femeie, dar mai presus de toate îi voi mulțumi pentru faptul că ea a crezut că este posibil, precum în vorbele lui William Blake,

Să vezi o lume într-un fir de nisip,
Și un rai într-o floare sălbatică,
Să ții nemărginirea în palma mâinii tale
Și vecia într-o oră.

Miercuri seara, Principesa Moștenitoare Margareta a participat la primul eveniment public, după ce starea de sănate a Regelui Mihai s-a agravat. A fost gazda sărbătorii anuale a Corpului Diplomatic.

Principesa Moștenitoare Margareta a participat la primul eveniment public, după ce s-a îmbolnăvit Regele Mihai. A fost gazda sărbătorii anuale a Corpului Diplomatic.

Au venit să o susțină și trei dintre surorile Alteței Sale Regale, Principesele Elena, Sofia și Maria, dar și Principele Radu. Au participat la eveniment majoritatea ambasadorilor străini acreditați la București, Nunțiul Apostolic și ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu.

Seara a fost deschisă de un discurs al Custodelui Coroanei în care a vorbit despre această sărbătoare tradițională a Corpului Diplomatic, care are o tradiție de 151 de ani.

La final, Principesa Margareta a vorbit și despre Regele Mihai, care a condus țara, chiar din Sala Tronului, unde a fost organizat evenimentul și a încheiat cu un fragment care a impresionat pe toți cei prezenți.

“De-a lungul vieţii mele, farul luminos a tot ce am înfăptuit a fost tatăl meu. Ori de câte ori m-am întrebat ce cale să iau, nu a trebuit decât să mă uit la acel far şi să primesc răspunsul corect. Sănătatea Majestăţii Sale păleşte. Dar în seara aceasta, fac în faţa tuturor românilor legământul că lumina călăuzitoare a Regelui, farul unei Românii drepte şi îndreptăţite, nu se va stinge niciodată”.

Acum 151 de ani, la sfârșitul primului an de domnie, Principele Carol I, Domnitorul României, primea în decembrie 1866 primii trimiși diplomatici străini din capitala țării, denumiți pe atunci miniștri plenipotențiari. În timpul lungii domnii a Regelui Carol I, urmau să fie deschise la București legații, apoi ambasade, reprezentând majoritatea țărilor importante ale sfârșitului de secol XIX.

Începând cu primii ani ai domniei Regelui Carol I, diplomația regală a fost unul dintre domeniile definitorii ale acțiunii publice a Coroanei române. Diplomația regală a continuat chiar și în anii exilului, 1948-1997, și, desigur, în ultimele două decenii, după revenirea în țară a Familiei Regale.

În cea mai mare parte a lor, serile dedicate Corpului Diplomatic au avut loc în Sala Tronului de la Palatul Regal. Fotografia de deasupra datează din primul deceniu al anilor 1900.

În anii domniei Regilor Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I, seara a avut loc la fiecare sfârșit de an (uneori în primele zile ale anului nou), fără întrerupere. În primele patru decenii ale secolului XX, Corpul Diplomatic acreditat în România s-a mărit semnificativ, ca urmare a intensificării fără precedent a relațiilor diplomatice bilaterale și multilaterale ale Regatului României.

În anul 1997, Regele Mihai a reluat tradiția serilor date de Familia Regală în onoarea diplomaților străini acreditați la București. Primul eveniment a avut loc în decembrie 1997, într-o reședință din București oferită de Guvernul Victor Ciorbea Majestății Sale și Familiei Regale, în preajma Crăciunului și a Anului Nou. Ultima seară oferită de Regele Mihai la București avusese loc la Palatul Regal cu o jumătate de secol înainte.

De atunci încoace, Seara regală în onoarea Corpului Diplomatic a avut loc în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, apoi în Holul de Onoare de la Castelul Peleș și, din anul 2016, în Sala Tronului de la Palatul Regal, locul tradițional al evenimentului anual.

La aniversarea, în martie 2017, a douăzeci de ani de la prima vizită NATO a Regelui Mihai și a Reginei Ana, a fost făcut public palmaresul celor 20 de ani de acțiune publică regală în serviciul țării și al națiunii: 315 vizite regale externe, 10 000 de vizite în comunități din România și Republica Moldova (orașe, comune, sate) și 105 întâlniri cu șefi de Stat din 55 de țări.

T.V.

Marilena Rotaru, fostă realizatoare TVR și fost președinte ale Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei a vorbit în emisiunea “Jocuri de Putere”, moderată de Rareş Bogdan la Realitatea TV, despre modul în care a fost înlăturată din preajma Casei Regale și cum actualul proiect de lege propus de PSD care vrea să facă din Casa Regală o instituţie publică în interiorul regimului republican va subordona de fapt Casa Regală Parlamentului alcătuit din politicieni corupți.

Marilena Rotaru a criticat proiectul de lege inițiat de PSD care ar face din Casa Regală o instituţie publică în interiorul regimului republican.

“Instituționalizarea Case Regale înseamnă supunerea Coroanei pe un loc inferior Casei regale. Mulți sunt foarte entuziaști, spun că acesta este primul pas, dar de fapt este ultimul pas, închide orice posibilitate viitoare a Casei Regale. Mă sperie această lege pentru că ea va închide oportunitatea reinstaurării Monarhiei în România. E cineva care vrea să închidă subiectul. Dacă se adoptă acest proiect, se anulează orice șansă de revenire la Monarhie. Eu sunt sigură că se pot găsi soluții și după ce Regele nu va mai fi, oferite chiar din interiorul Familei Regale. Esența acestui apel făcut de noi este ca Alteța sa Regală, Principesa Margareta să accepte misiunea care i-a fost dată prin naștere și prin voința Regelui Mihai, şi anume să fie Regină”, a declarat Marilena Rotaru în emisiunea “Jocuri de Putere”.

Marilena Rotaru a semnat, alături de zeci de personalităţi culturale din România printre care Doina Cornea, acad. Alexandru Zub şi istoricul Marius Oprea, o petiţie împotriva acestui proiect considerat “dar otrăvit”. Textul petiţiei critică dur PSD, ca principal partid care a susţinut iniţiativa, şi solicită Casei Regală să se ţină departe de proiect. Potrivit semnatarilor, “scenariul pus la cale de principala forță politică din țară, prin care aceasta se revendică încă o dată drept o formațiune politică neocomunistă este menit să anihileze pentru todeauna Monarhia și jertfa tuturor celor care și-au sfârșit zilele pentru Țară și Rege.”

Dezvăluiri din culisele Casei Regale. “Mi s-a spus: Nici acum, nici peste 20 de ani, nici peste 50 de ani, România nu va fi monarhie”

“Acum când văd acest proiect de lege promovat atât de intens nu pot să nu fac referire la momente la care am asistat în trecut. Încă eram în Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei și la un moment dat a apărut o declarație politică a unui membru PSD, Ninel Peia, am aplaudat-o atunci pentru respectul pentru istorie a unui om din PSD, trebuia să existe o voce corectă și din partea asta. Tot în 2013, m-am întâlnit cu Ninel Peia, care mi-a spus că Regele ar putea să-l ia de mână pe principele Nicolae și că el ne-ar asigura în acest fel că PSD ar face campanie electorală intensă și vom avea monarhie. La începutul anului 2015, după alegerile prezidențiale din 2014, colegii mei au insistat să avem o întâlnire cu Ninel Peia. A spus ceva de genul: “Noi, la PSD ne-am făcut calculele și știm că 10 ani de acum înainte nu mai putem da un președinte în România. Dacă ne dați baza de date cu toate contactele, eu pot să susțin că le vom face monarhiste pe toate babele care se duc cu autocarul la mănăstiri”. Eu i-am replicat “Nu e mai normal să faceți un grup parlamentar monarhist?” O facem și pe asta a spus. Acum fac legătura cu asta și cu încă ceva: În finalul anului 2013, într-una dintre emisiunile Ora regelui am vorbit atunci despre ilegitimitatea Republicii în România, că ar trebui condamnată în Procesul comunismului. A existat imediat o sancțiune din partea CNA, m-au chemat la TVR1 și mi-au spus că nu mai pot să fac emisiunea”, a spus Marilena Rotaru la Realitatea TV.

Marilena Rotaru a povestit apoi discuția cu un “înalt membru al staff-ului regal” în care i s-a reproșat critica la adresa republicii și apelul insistent pentru reinstaurarea Monarhiei:

“Am fost chemată de un înalt membru al staff-ului regal și mi s-au spus aceste cuvinte: Ne-ați făcut mult bine, dar acum ne faceți mult rău. Sunteți considerată portavocea Casei Regale, ceea ce nu era adevărat, nu vedeți de ce respect se bucură Casa Regală acum? că s-au retrocedat Peleșul și alte proprietăți… Totul era superb, era ca și cum ne aflam deja într-o monarhie. Mi s-a spus textual: “Nici acum, nici peste 20 de ani, nici peste 50 de ani, România nu va fi monarhie” Erau recomandări venite din interiorul Casei Regale să nu mai facem întruniri.Noi am făcut un draft de Constituție monarhistă și am trimis-o Casei Regale, și ni s-a psus Nu, nici vorbă, în constituția actuală trebuie trecut rolul Casei Regale și atât”, a mai spus Marilena Rotaru.

“Cineva a intervenit între mine și Familia regală“

Marilena Rotaru a transmis recent o scrisoare deschisă adresată Principesei Margareta în care critică negocierile Casei Regale cu reprezentanții PSD. În scrisoarea deschisă, Marilena Rotaru îi cere principesei Margareta să nu predea destinul Romaniei unor “politicienilor corupți, abia ieșiți sau în drum spre închisoare”.

“Mi s-a reproșat că mă apuc să scriu scrisori deschise. Am făcut așa ca să ajungă mesajul la Principesa Margareta, pentru că i-am trimis și o scrisoare personală despre care am aflat că nu a ajuns la Alteța sa. Am cerut și o audiență și nu am primit niciun răspuns. Nu ştiu dacă cineva i-a luat prizonieri pe Rege și Regină. Poate că e dintr-o anumită justificare de protecție…Nu știu, nu vreau să fac speculaţii. De fiecare dată câd ne-am întâlnit, principesa Margareta a venit mereu la mine și mi-a spus “Vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru Casa Regală”...Pe vremuri aveam o legătură directă cu Regele, vorbeam direct cu regele acum câțiva ani, acum nu mai am legătura asta. Cineva a intervenit între mine și Familia regală“, a mărturisit Marilena Rotaru.

Marilena Rotaru a explicat că se face adeseori o confuzie între regalitate şi monarhie, care este probabil întreţinută de cei care au interese contrare Familiei regale: “Noi avem regalitate în România, am avut un mare noroc că Regele a supravieţuit, nu s-a întâmplat ca la ruși cu Romanovii. Regalitatea a existat în exil, noi avem o regalitate, este ca un fenomen al naturii, ca un copac, care are frunze, flori, tulpină, nu poți să spui că nu există. În schimb, monarhia este un sistem de guvernâmânt, bazat pe regalitate. România are nevoie de monarhie. Cum spunea Regele Mihai, abia atunci va fi o rupere definitivă de comunism”.

Scrisoarea deschisă adresată de Marilena Rotaru adresată Principesei Margareta:

“Aceasta, Alteța Voastră Regală, nu se poate!

Scrisoare deschisă Custodelui Coroanei, Principesei Moștenitoare a României.

De aproape 27 de ani încerc, cu propriile mele puteri, și de câțiva ani și cu ale asociațiilor monarhiste din care am făcut și fac parte, să dau viață Cuvântului Majestății Sale Regelui Mihai și să repun adevărul în locul din care a fost smuls de bolșevici și de porta-vocea lor, Mihail Roller. Adevărul monarhiei constituționale, rolul său decisiv și benefic în epoca modernă și premodernă a României. Adevărul Regelui care s-a considerat primul servitor al națiunii și din această perspectivă Carol I, ca toți ceilalți Regi români, și-a asumat rolul de suveran. Adevărul puterii monarhului, putere care vine de la Dumnezeu dar și de la oameni: “Prin grația lui Dumnezeu și voința națională”. Două surse de legitimitate care stau la temelia monarhiei constituționale. În republică puterea spirituală este abandonată. În monarhie este cheia unificatoare. România s-a clădit și a evoluat în timpul monarhiei și s-a prăbușit în timpul republicii.

Regele Mihai este omagiat în marile cancelarii ale lumii ca “un mare Rege”, iar Alteța Voastră Regală este privită ca “principesa moștenitoare a unui mare Rege”. Acum 72 de ani Regele Mihai a semnat printr-un gest de mare cutezanță, inspirație și înțelepciune acel 23 August.

Acum este douăzecișitreiaugustul Alteței Voastre Regale!

Custodele Coroanei Române nu poate cere decât locul suprem: tronul. În realitate, nu într-un muzeu!

A fi fiica Regelui Mihai nu este un privilegiu, ci o imensă datorie. Alteța Voastră Regală are o mare responsabilitate față de destinul acestui neam care nu poate fi predat, în mâinile politicienilor corupți, abia ieșiți sau în drum spre închisoare. Cum să se supună Moștenitorul Coroanei celor care în 1990 îl urmăreau pe Regele Mihai cu armele pe șoselele țării, celui care a chemat acum 26 de ani minerii și a declanșat război civil? Nici o negociere care ar subordona Coroana republicii ilegale și ilegitime nu poate fi explicată și, mai ales, scuzată. Orice pas în această direcție este un sacrilegiu și o întinare a memoriei tuturor românilor uciși, torturați, în închisorile comuniste. Orice gest pe această cale contrazice tot ceea ce Majestatea Sa Regele Mihai a transmis prin cărțile lui Mircea Ciobanu, prin interviurile acordate mie și altor jurnaliști de-a lungul a douăzeci și cinci de ani, și trădează, impardonabil, dimensiunea morală a Regelui.

Sistemul actual, strâns unit printr-o politică a corupției, dorește liniște prin eliminarea de pe agenda publică a subiectului monarhiei, prin ceea ce, scribii obedienți au numit “instituționalizarea Casei Regale.”

Aceasta, Alteța Voastră Regală, nu se poate!

Există o particulă în titlul princiar care nu permite căderea: “a României”. Orice abdicare de la înălțimea Coroanei se poate face doar în nume personal. Nimeni însă nu poate implica instituția supremă a Coroanei în jocurile politicianiste și nu poate distruge speranța românilor în monarhia constituțională.

Respectul față de întregul adevăr istoric m-a făcut să cred că, la aniversarea a 150 de ani ai Coroanei Române, vor fi invitați și reprezentanți ai rădăcinilor regalității noastre, ai Casei Princiare de Hohenzollern, care ni i-au dat pe măritul Rege Carol I și pe Regele Ferdinand.

Complicitățile Casei Regale a României cu PSD-ul lui Ion Iliescu nu fac decât să reconstituie și să consfințească abdicarea din 30 decembrie 1947 a Regelui Mihai. De data asta pe mâna propriei familii.”

Realitatea TV

Fotografie document a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională, realizată pe 15 martie 1998, la Paris, când arhimandritul Iosif a fost hirotonisit arhiepiscop pentru Europa Occidentală și Meridională. La masa de după sfântul serviciu erau Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana, în stânga Regelui fiind IPS Iosif. Acum, potrivit comunicatului Casei Regale, IPS Iosif ” a fost la reședința din Elveția, în mai multe rânduri, și a dat împărtășanie Regelui nostru.”

IPS Iosif, mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională, apare în mai multe comunicate ale Casei Regale din ultima perioadă, după ce starea de sănătate a Majestății Sale s-a înrăutățit. Arhiereul este de mulți ani un apropiat al Regelui Mihai, în 1998, Regele și Regina onorând slujba de hirotonire a sa ca arhiepiscop. Păstrarea legăturii Regelui cu parohiile din străinătate subordonate BOR este unul dintre semnele respectului pentru credința ortodoxă manifestat de-a lungul vieții sale, chiar și după plecarea în exil.

Slujba din 1998 a fost oficiată de 12 prelați ai Bisericii Ortodoxe Române la Catedrala Ortodoxă Greacă Sfântul Ștefan, din Paris.

Arhiepiscopia pentru Europa Occidentală a fost ridicată la rangul de Mitropolie în 2001, arhiepiscopul Iosif devenind mitropolit.

El are în subordine parohiile românești din Elveția, mai exact din Geneva și Lausanne, apropiate de Aubonne, unde se află reședința în care este acum Regele Mihai.

Evenimentul Zilei

Un ciripitor al Securităţii Comuniste s-a inserat în Casa Regală a României şi i-a deturnat traseul natural. El este Duda Turnătorul. Starea Presei publică dovezile colaborării acestuia.

Acum, se poate afirma că operaţiunea infiltrării Casei Regale de către Radu Duda şi gaşca acestuia ar putea fi una a cercurilor ultrareacţionare din serviciile secrete. Dosarul colaborării lui Duda cu Secu există, s-au găsit urmele acestuia.

Cercuri legate de Securitatea lui Ceauşescu şi de serviciile secrete ruse, presupune sursa citată. Scopul operaţiunii acesteia sub steag fals este deturnarea Casei Regale de la scopurile sale. De asemenea, compromiterea acesteia şi a ideii de regalitate în ochii românilor.

Duda Turnătorul, note informative la Secu

Rusinea Casei Regale este Principele Radu Duda, membru non – dinastic. Cât a fost actor la Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” din Iasi, Duda Turnătorul a colaborat de bunăvoie cu fosta Securitate.

El avea sarcina să facă note informative către structura de opresiune. Pe 09 septembrie 1986 este originea nenorocirilor. La Revoluţie, biroul Mariei Ghiţulică, ultimul prim-secretar al PCR de la Iaşi. a fost spart de revoluţionari. Aceasta fugise, ca mulţi prim-secretari.

În seif, s-au descoperit mai multe documente înregistrate “Strict Secret”. Acestea conţineau o listă cu zeci de persoane care au colaborat cu vechiul regim. Tabelul era intitulat “Persoane de sprijin”. Printre ultimele poziţii apare şi numele lui Radu Duda.

Duda Turnătorul, nici o replică la acuzele presei

Reporterii Buna Ziua Iaşi l-au contactat pe şeful de cabinet al lui Duda Turnătorul, care acum joacă în piesa “AS Principele de Veringen”. Acesta a precizat că va transmite un punct de vedere oficial prin biroul de comunicare al Casei Regale.

„Vă rog să transmiteţi întrebările printr-un e-mail. Veţi primi un răpsuns.”, a declarat Leonard Chelaru Popovici, şeful de cabinet al Principelui.

Până la închiderea ediţiei, Casa Regală nu a remis nici un răspuns.

Stareapresei.ro

Legea privind statutul Casei Regale, inițiată de Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea, se va dezbate în Senat, în procedură de urgență.

Șeful Senatului a cerut expres acest lucru, cu motivația că guvernul anterior nu și-a respectat promisiunea de a susține legea.

Proiectul acordă șefului Casei Regale același statut cu al foștilor șefi de stat, cu privilegiile aferente.

Palatul Elisabeta este trecut în folosința gratuită a Casei Regale pentru 49 de ani.

Cheltuielile de funcționare ale Casei, inclusiv un serviciu administrativ de cel mult 20 de persoane, sunt trecute la bugetul de stat.

T.V.