România Mare

Pensionară: Vreau ca deputații să încerce să trăiască cu pensia mea

by 24pharte on 12/02/2020

Aș vrea ca parlamentarii să trăiască din pensia mea – este dorinţa unei pensionare care, după ce a muncit o viaţă întreagă în calitate de profesoară, astăzi statul o răsplăteşte cu o pensie modestă, care nu-i poate asigura o bătrâneţe liniştită.

De fapt, în această situație este majoritatea vârstnicilor din Moldova, care se plâng că banii pe care îi primesc, nu le ajung nici pentru strictul necesar, transmite Știri.md cu referire la tvc.md.

În timp ce bătrânii trăiesc la limita sărăciei, deoarece statul nu mai are grijă de ei, Parlamentul cumpără tablete noi pentru deputaţi.

Nici la capitolul salarizare parlamentarii nu o duc mai rău. Recent, lefurile lor au fost majorate cu peste 4.000 de lei.

La cei 75 de ani ai săi, Vera Mocreac din satul Slobozia-Duşca, raionul Criuleni, a educat generaţii întregi şi a promovat valorile fundamentale ale societății.

Timp de 45 de ani, femeia a fost profesoară de limba şi literatura română. Aceasta mărturisește că atunci când și-a ales profesia, era una nobilă, mai puțin – în zilele noastre, inclusiv din cauza salariilor mizere.

De 17 ani de când este pensionară, abia anul trecut, pensia pe care o primește a fost majorată până la 2.000 de lei.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Cu 2.000 de lei este imposibil să trăieşti. Numai serviciile comunale cât te costă. Mi-a venit factura la lumină şi undeva peste 1.000 de lei trebuie să achit pentru lumină, plus medicamentele pe care le folosesc, fiindcă am tensiune, zahăr şi altele. S-au grămădit de toate în aceşti ani în care am lucrat.

În pofida problemelor de sănătate și a dificultăților financiare cu care se confruntă, femeia nu a lăsat mâinile în jos aşteptând mila statului.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Am văzut că este imposibil de trăit cu pensia care este şi am început să prelucrez pământul pe lângă casă. Am făcut o seră şi mă ocup cu ea din primăvară.

În timp ce pensionarii își calculează cu grijă banii primiți din pensiile mici, ca să le ajungă de pe o zi pe alta, iar alții sunt nevoiți chiar să muncească pentru a se întreține, atunci când este vorba de confortul deputaților, se pare că, nu se fac economii.

Recent, secretariatul Parlamentului a decis să procure 110 tablete pentru aleșii poporului, pentru care vor fi cheltuite peste două milioane de lei.

Și dacă pensiile oamenilor, care au muncit o viață, sunt majorate cu câteva sute de lei, salariile parlamentarilor au crescut cu 4.000 de lei și ajung până la 18 mii de lei.

Chinuiți și fără nicio speranță, oamenii din țară sunt indignați de faptul că ei sunt mai săraci pe zi ce trece, iar deputații primesc nu doar salarii mari, dar beneficiază și de pensii grase.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Aş vrea ca ei să trăiască o lună, două cu pensia pe care o primim noi şi să cumpere tot aşa cum cumpărăm noi, pentru că fiecare din noi ştie preţurile ca re sunt la magazine. Ei îşi măresc pentru dânşii, pentru noi…

Vreau ca deputaţii noştri să primească pensia mea. El are 10-15 mii, să mi-o dea mie, la pensionari să dea. 1.700 de lei este pensie? – Cum vă descurcaţi? – Sunt nevoit să lucrez.

Ei stau pe scaune şi vor salarii mari. Sigur că nu merită. Trebuie să se mai uite şi la oamenii din jur.

Ce aşa mare funcţie duc? Ei se grămădesc, mai stau de vorbă şi ziua trece, iar banii vin.

Potrivit datelor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale, la începutul anului 2019, în Moldova erau înregistrați peste 700 de mii de pensionari.

Dintre ei, circa 400 de mii primesc pensia sub minimul de existență, ceea ce înseamnă mai puțin de 1.700 de lei.

Asta în timp ce pensiile deputaților sunt de aproape șase ori mai mari – acestea variază între 8 și 10 mii de lei. În plus, aleșii poporului mai beneficiază de un șir de indemnizaţii din partea statului.

Sursa: tvc.md

(stiri.md)

Comori ale Ortodoxiei

by 24pharte on 12/02/2020

Despre păstrarea tradițiilor românești în Voievodina, cu Pr. Emanuel Tăpălagă, vicar eparhial al Episcopiei Dacia Felix și Sorin Ianeș, profesor de religie #ComoriAleOrtodoxiei

Ediția integrală, aici: https://www.trinitas.tv/pastrarea-traditiilor-ortodoxe-in-episcopia-daciei-felix/

Păstrarea tradițiilor ortodoxe în Episcopia Daciei Felix

(TRINITAS TV)

Alegere dură pentru statele din Parteneriatul Estic: Fie cu UE, fie cu Rusia

by 24pharte on 11/02/2020

Liderii Uniunii Europene pun statele din Parteneriatul Estic în faţa unei „alegeri dure”, între UE şi Rusia, a declarat, luni, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin.

„Din nefericire, Bruxelles-ul, prin acţiunile sale practice, în special în cadrul Parteneriatului Estic, pune constant statele în faţa unei alegeri dure: fie cu Uniunea Europeană, fie cu Rusia.

Am obiectat faţă de această abordare încă de când relaţia noastră cu Uniunea Europeană era definită ca parteneriat strategic”, a afirmat Kuzmin, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

El a evocat, în acest sens, Uniunea Economică Eurasiatică.

„Considerăm că există un potenţial vizibil de interacţiune constructivă între UE şi Uniunea Economică Eurasiatică”, a susţinut ambasadorul.

Abordând relaţia ţării sale cu SUA, el a subliniat deschiderea pentru un „dialog egal şi respectuos reciproc”.

„Rusia respectă întotdeauna un principiu invariabil, care a fost acelaşi timp de decenii. Suntem pregătiţi pentru un dialog egal şi respectuos reciproc cu orice preşedinte legitim, Guvern, atât la Washington, cât şi în orice alt stat”, a afirmat el.

Totodată, Kuzmin a vorbit despre relaţiile România – Rusia şi îmbunătăţirea acestora „pe baza cooperării pragmatice reciproc avantajoase şi a tradiţiilor de prietenie şi bună vecinătate”.

Sursa: protv.ro

(stiri.md)

Vasile Boerescu

by 24pharte on 24/01/2020

Vasile Boerescu (n. 1 ianuarie 1830, București, Țara Românească – d. 18 noiembrie 1883, Paris, Franța) a fost un avocat, ziarist, jurist și un om politic român, ministru cu diverse portofolii în varii guverne, susținător al ideilor liberale moderate.

Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

Viață timpurie, educație
În perioada Revoluției de la 1848, Vasile Boerescu era elev la Colegiul Sfântul Sava din București și colabora la ziarul “Pruncul român”. A terminat colegiul în anul 1850, iar după o perioadă de pregătire la Școala de Drept din București, a plecat la Paris, unde obține licența în anul 1855 și doctoratul în științe juridice în 1857. În perioada petrecută în Franța, Vasile Boerescu a militat pentru drepturile politice ale Țărilor Române și pentru unirea acestora sub un principe străin. În 1857, după reîntoarcerea în țară, este numit profesor de drept comercial la Colegiul Sfântul Sava, iar din 1859 este profesor la Facultatea de Drept din București. În martie 1871 devine rector al Universității din București, iar în octombrie 1873 este numit decan al Facultății de Drept.

Fondarea ziarului Naționalul
În octombrie 1857, Vasile Boerescu a fondat ziarul Naționalul,tipărit la Tipografia Nationala a lui Iosif Romanov si în ale cărui pagini sunt promovate ideile unioniste ale vremii. În ianuarie 1859 Boerescu a fost ales deputat în Adunarea Electivă din Muntenia. După unire a fost numit director al Eforiei Școalelor, iar în continuare a îndeplinit numeroase funcții în guvernele post-unioniste: ministru al justiției (28 mai – 5 iulie 1860; 13 iulie 1860 – 14 aprilie 1861; 16 noiembrie 1868 – 21 ianuarie 1870), ministru al afacerilor străine (28 aprilie 1873 – 7 noiembrie 1875), ministru al cultelor și instrucțiunii (13 iulie – 17 octombrie 1860; 9 ianuarie – 7 aprilie 1874), membru în Consiliul superior al Instrucțiunii (octombrie 1863) și vicepreședinte al Consiliului de Stat (1864). Vasile Boerescu a făcut parte din delegația care a reprezentat România la Conferința de la Paris în 1866, susținând aducerea unui prinț străin. A fost ales în Adunarea Constituantă care a dezbătut și a adoptat Constituția din 1866, iar mai târziu în același an, Boerescu a fost ales în Parlamentul României.

Avocat, orator, traducător
S-a distins ca un foarte bun traducător, avocat și orator, fiind unul dintre principalii artizani ai Convenției comerciale româno-austro-ungare din 1875. În anul 1876 a încercat împreună cu Dimitrie Ghica sa fondeze o grupare politică de centru. Nereușind impunerea acestei grupari pe scena politică romanească, s-a înscris în Partidul Național Liberal în 1879, dar în 1880 constituie gruparea dizidentă “Partidul Liberalilor Sinceri”, împreună cu George D. Vernescu.

(Wikipedia)

Marina Cârnaț, mamă a 7 copii: „Vreau să combat ideea că a avea mai mult de 2 copii și să trăiești confortabil ar fi de domeniul luxului”

by 24pharte on 22/01/2020

Marina Cârnaț, soția unui cunoscut avocat basarabean, a publicat pe Instagram o fotografie cu cei șapte copii ai familiei: Teo, Manuela, Mateo, Teia, Tadeo, Malvina, Tamia. La imagine, ea a adăugat un mesaj adresat familiilor care se tem să aibă mai mult de doi copii, din motive materiale. Sfaturile ei sunt un ghid practic pentru părinții cu familii numeroase. Deși nu cheltuie excesiv, Marina Cârnaț spune că nici nu simte o mare povară financiară pe umerii familiei. Iată mesajul ei:

„Cat costa sa ai o familie numeroasa? ⁣

Eu nu voi scrie o suma!

Insa vreau sa combat ideea ca, a avea mai mult de 2 copii si sa traiesti confortabil, ar fi de domeniul luxului!⁣ ⁣Nu stiu cum e la altii, dar eu va zic cum e la noi: ⁣

⁣- Familiile numeroase nu primesc asistenta sociala suplimentara, totul e pe cont propriu;⁣

– Cel mai scump din tot e locuinta: noi traim in casa noastra, dar daca planifici sa ai mai multi copii, eu consider ca si intr-un apartament cu 3-4 odai, daca acestea sunt mari, e posibil de amenajat spatiul spre binele tuturor;

– Copiii nostri au mers doar la o gradinita publica, de langa casa;⁣

– Acum copiii merg la scoala publica, de lângă casă;

– Activitatile extrascolare le alegem tot cele publice, unde sunt taxe foarte accesibile (ai nostri se ocupa cu: muzica, judo, inot, tenis), tot in regiuni apropiate de casa;

– Haine cumpar mai mult doar fiului si fiicei mai mari, si celorlalti cumpar nou atunci cand au nevoie (minimalism);

– Lucruri pentru copii (carut, patut, fotoliu auto, bicicleta etc.) sunt folosite din copil in copil si in majoritatea cazurilor am cumparat second hand;⁣

– Investitia cea mai mare este in alimentatie, dar eu nu fac provizii. Prefer sa cumpar zilnic proaspat, decat cu kilogramele si sa se altereze;⁣

– Masina avem un minivan cu 9 locuri (chiar daca planifici doar 3-4 copii, cumpara din start una cu 8-9 locuri);

– Vacantele le alegem doar dupa buget. Calatorim cu masina. Asadar, nu economisim tot anul doar ca sa ajungem intr-o destinatie cu avionul si sa stam la un hotel de 5 stele. Prioritar e sa petrecem timpul impreuna, dar nu locul.

Deci, poti sa-ti permiti o familie numeroasa? Da! Depinde dupa ce reguli te conduci! DAR… eu zic ca ceea ce trebuie sa ai aici e – timp si energie suficienta, dar nu bani mai multi!⁣”

https://www.instagram.com/p/B7adbe7h4b5/

(stiripentruviata.ro)

Cel mai frumos loc al satului Delacău riscă să fie înghițit de o carieră

by 24pharte on 20/01/2020

Cel mai frumos loc al satului Delacău din raionul Anenii Noi, piscul unde sătenii se adună pentru a admira panorama localității și a Nistrului, riscă să fie distrus din cauza inițiativei unui agent economic ce planifică să facă o carieră de nisip.

Locuitorii sunt categoric împotriva acestui proiect, comunică natura.md. „Alături de oamenii din Puhăceni, Șerpeni și Speia, ei protestează împotriva drumurilor proaste care sunt deteriorate zilnic de camioanele ce transportă nisip extras din aceste cariere ce au împânzit malul Nistrului”, comunică sursa, transmite Știri.md cu referire la Provincial.md.

„În Delacău, totul a început de prin 2014, când în sat au apărut persoane ce și-au manifestat interesul pentru depozitul de nisip din coasta localității. Primarul din vremea aceea a permis exploatarea acestuia, oferindu-i număr cadastral și statut de imobil.

Cariera funcționează și în prezent, însă de curând s-a aflat despre deschiderea unui nou depozit de nisip deasupra satului, ce ar urma să fie exploatat după epuizarea primei cariere.

Primarul actual, Gheorghe Vasilița, e de părere că acest lucru, anticipat încă din 2014, a fost ținut în taină. El susține că a aflat toate dedesubturile afacerii din anul 2016, când a deținut funcția de consilier local.

Primarul de atunci făcea lobby pentru agentul economic ce exploata cariera veche – firma „Petriș-Grup” SRL – susținând că sătenii își doresc foarte mult funcționarea unei noi cariere care oferă locuri de muncă și salarii. Atunci, Gheorghe Vasilița a mers din poartă în poartă și a strâns semnături de la oamenii care se pronunțau împotriva noii cariere.

A colectat aproximativ 600 de nume, cu care s-a dus la primar și l-a confruntat, somându-l să renunțe la idee și la proiect. Totodată, cu ajutorul diasporei și a echipei locale, a plantat copaci pe o suprafață de 9 hectare, a revitalizat zona și a înfrumusețat-o”, se declară în același material.

„După ce a câștigat alegerile, Gheorghe Vasilița a convocat o adunare generală a satului, unde împreună cu membrii consiliului local, au hotărât să interzică vinderea oricărei bucăți de pământ din patrimoniul satului pe o perioadă de 100 ani.

De asemenea, a bătut la ușile tuturor instituțiilor de resort, inclusiv la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, solicitând retragerea autorizaţiei de exploatare a noii cariere.

Deși deocamdată demersurile sale nu au fost încununate de succes, primarul nu se dă bătut și e dispus să continue lupta pentru conservarea piscului panoramic, mai ales pentru că acolo, pe o suprafață de 2 hectare, există un sit arheologic datând din epoca romană, unde au fost descoperite locuinţe de suprafaţă, instalaţii de foc, gropi de provizii şi un bogat material arheologic”, adaugă sursa.

„Nu avem nevoie de investiţii care să ne distrugă patrimoniul natural și arheologic, să ne lase fără nimic. Vrem să păstrăm locurile natale intacte. E ceea ce am moștenit de la părinți și bunei, e vatra noastră pentru care merită să luptăm”, a declarat primarul satului Delacău, Gheorghe Vasilița.

Efimia Iordan, consilieră locală, susține că deschiderea unei noi cariere este periculoasă pentru sat și pentru siguranța publică:

„Ei vor să deschidă cariera la 200 m distanță de ultima casă din localitate. Sunt riscuri mari: casele și gospodăriile noastre pot să se surpe. La ce bun să se hazardeze în acest proiect periculos, mai ales că există cariera veche de unde pot lua nisip?”.

Chiar dacă nisipul extras din toate carierele satului ar putea fi folosit la repararea drumurilor locale, autorităţile spun că materialul respectiv nu e potrivit.

„Când am atins acest subiect la Ministerul Infrastructurii și Economiei, mi s-a spus că nisipul extras din aceste cariere nu e bun pentru asfaltat drumuri. Și atunci, ce se face cu el, unde ajunge? De ce merge la export în țări străine, de ce e vândut pe nimic, de ce noi nu avem nici un beneficiu, doar pierderi la nivel local?”, susține primarul Gheorghe Vasilița.

(provincial.md)

La Chișinău

by 24pharte on 14/01/2020

Aleea presei din Capitală, din apropierea scuarului Catedralei, a fost renovată. Cele 18 standuri vor fi completate, în fiecare dimineață, cu ziare proaspete.

Este angajamentul luat de cel mai mare distribuitor de presă din Republica Moldova – compania Moldpresa, transmite Știri.md cu referire la Agora.md.

Standurile, amplasate pe strada Alexandr Pușkin, au ajuns într-o stare deplorabilă. Unele dintre ele s-au transformat în suport pentru diverse afișe publicitare.

„Compania a ales acest scuar, ținând cont de trecutul glorios al acestei alei care a supraviețuit așa numita „perestroică”, în timpul căreia societatea setoasă după informație a atins punctul culminant. În acele timpuri era necesar să stai la coadă la un chioșc de presă în cele mai matinale ore și nici atunci nu erai sigur dacă reușești să procuri ziarul preferat, prin urmare mulțimea se înghesuia pe aleea presei citind cu nesaț noutățile”, a menționat Moldpresa într-un comunicat.

Standurile vor fi completate cu ziare proaspete în fiecare dimineață, a promis compania.

Sursa: agora.md

(stiri.md)

Cadrilater

by 24pharte on 20/12/2019

Cadrilaterul (denumit și Dobrogea de Sud și, în perioada interbelică, Dobrogea Nouă) este denumirea românească a părții de sud a Dobrogei, aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la NV, râurile Beli Lom și Kamchiya la S și Marea Neagră la E. Numele, apărut la generalii români în 1913, în decursul celui de-al doilea război balcanic, înseamnă „patrulater” și provine:

fie de la cele patru laturi ale sale (vechea frontieră, Dunărea, noua frontieră și Marea Neagră);
fie de la cele patru cetăți, turcești până în 1878, care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei din 1913: Silistra, Ruse, Șumen și Varna.

Istorie

Ca urmare a implicării României împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic, partea Dobrogei delimitată, la sud, de o linie Turcșmil (Türk-Șmil la apus de Turtucaia)-Ecrina (Ekrene la sud de Balcic) este anexată de România în 1913, în ciuda criticilor unei părți a opoziției politice (de exemplu socialistul Constantin Dobrogeanu-Gherea), care aprecia că aceast act îi va crea României un nou și înverșunat inamic pe mai bine de 600 km de frontieră pe flancul sudic, acolo unde, până atunci, avea o țară prietenă a cărei independență fusese obținută simultan cu a sa în același război. De atunci, pentru a denumi teritoriul anexat, se folosește denumirea de „Cadrilater”, probabil din comoditate (este mai scurt decât „Dobrogea de Sud”). Populația „Cadrilaterului” era atunci majoritar turco-tatară, populația creștin-ortodoxă fiind preponderent bulgară, dar cu minorități, în jur de 10%, române, găgăuze și grecești. În momentul anexării, potrivit statisticilor bulgare, dintr-o populație de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost români, ei înșiși, în majoritate, urmași ai mocanilor margineni staționați și sedentarizați aici ca urmare a transhumanței lor pastorale (locuind îndeosebi împrejurul Turtucaiei, Silistrei și în valea Batovei, zisă „Valea fără iarnă”, unde pe hărțile otomane apăreau satele „Vlahlar”. Restul populației era constituit mai ales din turci și bulgari. În patronajul cultural și educațional al românilor din Dobrogea de Sud, principatul Țării Românești, apoi România se implicaseră încă din sec. al XIX-lea.

Încă dinainte de independența Bulgariei și României, autoritățile otomane din Dobrogea i-au permis cărturarului Nifon Bălășescu să reorganizeze școlile românești și să creeze altele acolo unde nu existau. În sec. al XIX-lea a continuat să funcționeze vechea școală românească din Turtucaia, unde documentele au păstrat numele unei întregi pleiade de învățători începând cu dascălul Rusu Șaru în 1774. În Silistra încă dinainte de 1850 funcționa o școală românească din care ieșiseră serii întregi de absolvenți. Dascălul Petru Mihail nota: „Anul 1847 martie întâiul: m-am tocmit la școală ca să învăț pe copii carte românească”. C. Petrescu, care în 1866 crease o eforie (un comitet școlar), a tipărit cu ajutorul mitropolitului de Silistra în 1874 un abecedar turco-român. La dotarea ei a participat începând cu 1877 guvernul României. La inițiativa conducerii școlii normale din Silistra a fost înființată „Societatea română pentru cultură și limbă” care deținea regulament, statute, registre și sigiliu propriu, iar scopul ei era „de a propaga prin toate mijloacele putincioase între românii din aceste părți, învățătura limbii materne” și de „a conlucra la dezvoltarea educației naționale și a apăra privilegiile ei”. Mai exista și „Comunitatea Bisericii Românești”.

„Cadrilaterul” a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Procesul de evacuare a populației din Cadrilater a avut loc între 20 septembrie 1940 și 1 octombrie 1940.

Compoziția etnică și religioasă a Cadrilaterului în 1930

Ca urmare a încurajării stabilirii aromânilor din Balcani și a românilor din alte provincii în decursul stăpânirii românești, ponderea elementului românesc a crescut mult până în 1940. Aici s-au stabilit și români din Timocul bulgăresc. Prin 1937 bulgarii erau 37 %, rămânând totuși mai numeroși decât românii. În decursul perioadei interbelice, atât jandarmii cât și coloniștii sau românii autohtoni s-au confruntat în permanență cu gherila armată a comitagiilor bulgari și cu rezistența pasivă a populației bulgărești, perioadă evocată în filmografia românească de filmul „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie.

La 15 iunie 1940, Hitler și-a exprimat sprijinul față de pretențiile teritoriale ale guvernului de la Sofia. Ca urmare, la 19 august 1940, guvernul regal al României, la presiunea Germaniei naziste, a început la Craiova negocieri cu Bulgaria privind frontiera de sud-est a României, negocieri suspendate la 30 august 1940 din momentul în care Germania si Italia au garantat noile frontiere ale României rezultate in urma predării Ardealului de Nord către Ungaria. Dupa abdicarea regelui Carol al II-lea, tratativele au fost reluate la 7 septembrie 1940, când, în temeiul ordinului telefonic al noului președinte al Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu, acordul a fost semnat de Henri Meitani (membru al delegației), nu de ambasadorul Alexandru Crețianu, șeful delegației române la tratative, revenit între timp în Capitală pentru a primi noi instrucțiuni. La 10 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat sub proprie semnătură tratatul de cedare a sudului Dobrogei.

La inceputul lunii septembrie 1940 comandantul Armatei a II-a, generalul Gheorghe Argeșanu, a fost trimis de rege la Constanța pentru a organiza rezistența armată pentru eventualitatea unei invazii a armatei bulgare. Conducătorul rezistenței fiind însă convocat la sediul Guvernului în noaptea de 5/6 sepembrie 1940 și arestat din ordinele lui Ion Antonescu, după ratificarea Acordului interministerial de la Craiova, bulgarii au reintrat în posesia acestei regiuni pe cale pașnică. Una din primele măsuri instituite de noii ocupanți a fost aceea de a reda localităților denumirea în limba bulgară. În final, populația română din acest teritoriu a fost mutată în Dobrogea de nord printr-un schimb obligatoriu de populație cu bulgarii. Astfel, din Bulgaria s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români (din Cadrilater și sudul Dunării), iar din România au plecat 77.000 bulgari. În schimb, Castelul Reginei Maria de la Balcic a rămas în proprietatea fostului rege Carol al II-lea ,fiind îngrijit de către un reprezentant al acestuia, până în 1948 când domeniul a trecut în proprietatea statului bulgar.

Principalele orașe din această zonă sunt Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (în bulgară Tutrakan), în fostul județ Durostor, respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic și Cavarna, în fostul județ Caliacra.

Populația din Cadrilater în 1910, în 1930, în 1940 și în 2001:

Etnie	1910	1930	1940	2001³
Total	282.007	378.344	407.515	357.217
Bulgari	134.355 (47,6%)	143.209 (37,9%)	150.962 (37,1%)	248.382 (69,53%)
Români	6.348 (2,3%)	77.728 (20,5%)	106.534 (26,2%)	591 (0,17%)
Turci	106.568 (37,8%)	129.025 (34,1%)	147.196¹ (36,1%)	76,992 (21,55%)
Tătari	11.718 (4,2%)	6.546 (1,7%)	(*)²	4,515 (1,26%)
Țigani	12,192 (4,3%)	n/a (0,8%)	(*)²	25.127 (7,03%)

¹La aceste cifre sunt incluși și tătarii, găgăuzii, țiganii.

²Sunt incluși la rubrica „turci”.

³Nu este inclusă și comuna Asakovo care face parte astăzi din Regiunea Varna

(Wikipedia)

Anatol Usatîi: Traseul Chişinău–Ungheni va fi dat în exploatare în 2020

by 24pharte on 19/12/2019

„Lucrările pe partea rulantă a tronsonului de drum – R1 Chişinău – Ungheni sunt terminate, iar în anul 2020 drumul va fi dat în exploatare”.

Declaraţia aparţine lui Anatol Usatîi, ministrul Economiei şi Infrastructurii şi a fost făcută la emisiunea „Punctul pe AZi”,transmite TVR, transmite Știri.md cu referire la Newsungheni.org.

Potrivit ministrului prima parte componentă a drumului, care este formată din centura de ocolire a municipiului Ungheni, a fost dată în exploatare anul trecut.

Anatol Usatîi a precizat că au existat toate premisele ca întreg tronsonul de drum să fie finalizat.

„În anul 2018, fix 50% din toate contractele au fost reziliate împreună cu compania de finanţare. Practic un an, chiar şi mai mult, a fost pierdut. După reziliere, vine relicitarea, care se face după regulile BERD sau BEI”, a spus Anatol Usatîi.

Ministrul a mai menţionat că lucrările vor continua cu cele două companii din Azerbadjan şi Cehia care au lucrat până acum la construirea drumului.

„Pentru întârzieri au fost plătite penalităţi pentru acoperirea pierderilor, iar sumele sunt destul de impunătoare, cam 10% din valoarea contractului. Asume se reţin din certfificatele de plată, iar banii vor fi utilizaţi pentru finanţarea altor proiecte”, a precizat Anatol Usatîi.

Sursa: news.ungheni.org

(stiri.md)

MAE al Rusiei: Progresul în reglementarea transnistreană a fost pierdut

by 24pharte on 14/12/2019

MAE al Rusiei: Progresul în reglementarea transnistreană a fost pierdut.

Potrivit agenţiei Infotag, vineri, în timpul unei teleconferinţe cu jurnaliştii moldoveni, ea nu a exclus că regresul ţine de procesele care au avut loc în Moldova după alegerile parlamentare, transmite Știri.md.

“În dreapta Nistrului s-au schimbat trei guverne, unii politicieni moldoveni responsabili de reglementarea transnistreană se pare că se ghidau de propriile considerente şi, în opinia noastră, tergiversau realizarea acordurilor încheiate anterior”, a spus Zaharova.

Potrivit ei, din cauza scăderii dinamicii reuniunilor grupurilor de lucru moldo-transnistrene şi a regresului în anumite direcţii, nu a fost convenit protocolul final după singura reuniune oficială din acest an în formatul “5+2” de la Bratislava.

“Noi, ca stat garant al reglementării, contactăm activ cu părţile, pentru ca în cele două săptămâni rămase ale Preşedinţiei slovace a OSCE, Chişinăul şi Tiraspolul să poată depăşi divergenţele în probleme concrete şi să semneze Protocolul de la Bratislava”, a spus ea.

Potrivit purtătoarei de cuvânt, semnarea acestui document este necesară pentru a determina direcţiile de dezvoltare ulterioară în problema reglementării transnistrene.

Sursa: infotag.md

(stiri.md)

Republica Moldova, una dintre revelațiile PISA 2018: Țara noastră a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România

by 24pharte on 11/12/2019

Republica Moldova a fost dată exemplu de evoluție în prezentarea Rezultatelor PISA 2018 de către Angel Gurría, Secretarul general al Organizației pentru Coooperare și Dezvoltare Economică (OECD). „Îmbunătățiri remarcabile au fost mai ales în state care sunt sub media OECD, dar care își îmbunătățesc rezultatele foarte rapid: Albania, Republica Moldova, Peru și Qatar”, a spus acesta cu ocazia prezentării rezultatelor. Moldova a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură între 2009 și 2018, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România, transmite edupedu.ro.

În ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative la testele PISA. Rezultatele PISA 2018 arată că Republica Moldova este una din cele 4 țări care au reușit să scadă, cu peste 10%, numărul analfabeților funcțional (elevilor care nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură).

Saltul făcut în scorul obținut de Republica Moldova este al doilea cel mai mare dintre toate statele care au participat la testare. Astfel, față de 2009, scorul din 2018 a crescut cu 36 de puncte la citire. În cazul României acest scor a crescut cu doar 3 puncte. Moldova a avut mai mulți elevi testați decât România – 5.367 de elevi în vârsta de 15 ani din totalul de 30.000, față de 5.075 de elevi în România, dintr-un total de 171.685 aflați în școală. Numărul școlilor participante a fost mai mare: 236 în Moldova, versus 170 la noi.

La fel ca și România, aceste teste nu au avut legătură directă cu curriculumul școlar din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional.

Cu toate acestea, 43% de elevi din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la domeniile citire/lectură și la științe, față de 41, respectiv 44% în România. La matematică, pragul analfabetismului funcțional este la 50%, în comparație cu 47% în România.

În medie, în rândul țărilor OECD aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică.

Remarcabil este și Raportul făcut de Ministerul Educației din Republica Moldova. În timp ce în Romania cercetătoarea Simona Velea de la Institutul de Științe ale Educației, coordonatoarea pe România a testării PISA 2018 (national project manager) a expus în conferință de presă cu ministrul Educației Monica Anisie (conferință organizată ad-hoc, în care ministrul a spus că nu i-au fost aduse la cunoștință rezultatele din timp de către cercetătorii IȘE, ci le-a aflat din presă în ziua lansării) o prezentare succintă în Power Point a câtorva concluzii, fără să existe nicio prelucrare în profunzime a datelor, nicio atenție la detalii, nicio nuanță care să arate interesul specialiștilor în științele educației de a decripta și prezenta publicului sau experților aceste rezultate.

În Republica Moldova Raportul propriu al ministerului cu ”Rezultatele PISA 2018” a fost lansat în ziua lansării rezultatelor la nivel mondial – 3 decembrie – într-o conferință la care ministrul Educației a lansat rezultatele și la care a fost și un reprezentant al OECD. Raportul are 176 de pagini de informații, interpretări și date valoroase despre sistemul de învățământ și cum e el oglindit de testele PISA.

(unimedia.info)

România Mare Social

Circa 44 de mii de bugetari din Moldova vor ridica salarii mai mari în 2020

by 24pharte on 10/12/2019

Circa 44 de mii de angajaţi din sectorul bugetar vor beneficia în anul 2020 de majorări salariale cuprinse între 8% şi 63%. Proiectul de lege pentru modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în primă lectură de Parlament, transmite IPN.

„Proiectul implică costuri financiare estimate la 372 de milioane de lei în calcul anual, iar cheltuielile respective sunt prevăzute în proiectul bugetului de stat pe anul 2020 şi pe termen mediu pentru anii 2021-2022”, a precizat Serghei Puşcuţa, ministru al Finanţelor. Principalele modificări se referă la unificarea claselor de salarizare pentru profesori, învăţători, educatori. Cei 17,5 mii de angajaţi vor beneficia de o majorare de salariu cuprinsă între 750 şi 980 de lei. De asemenea, va fi majorată clasa de salarizare pentru directori, directori-adjuncţi din instituţiile de educaţie timpurie, învăţământ preşcolar, gimnazial, liceal, profesional-tehnic. Cei patru mii de angajaţi vor beneficia de o majorare a salariilor cuprinsă între 820 şi 2 660 de lei. Clasele de salarizare vor fi majorate şi pentru alte funcţii din domeniul învăţământului şi asistenţei sociale, precum: bucătari, dădace, asistenţi sociali. 13,9 mii de unităţi de personal vor beneficia de o majorare a salariilor cu 350-530 de lei. Şi primarii, viceprimarii de oraş, sat, comună cu populaţia de la până la 20 de mii de locuitori vor beneficia de majorarea clasei de salarizare. Aproape o mie de angajaţi vor beneficia de o majorare a salariilor cuprinsă între 1320 şi 1920 de lei. Totodată, vor fi echivalate clasele de salarizare ale angajaţilor din sistemul penitenciar cu funcţii similare celor din domeniul ordinii publice şi securitate a statului. Aproape 1,5 mii de unităţi de personal vor beneficia de o creştere a salariilor cu o valoare cuprinsă între o mie şi două mii lei. De asemenea, proiectul prevede majorarea sporului pentru deţinătorii de titluri onorifice, precum şi introducerea premiului anual în mărime de 50% din salariul de bază, modul de acordare a căruia va fi stabilit de Guvern.

(Iurii Botnarenco – adevarul.ro)

Casele deportaților din 1941 au fost devastate de consătenii lor sau de NKVD, iar autorităţile sovietice i-au expulzat din Moldova pentru a doua oară

by 24pharte on 30/11/2019

Basarabeni deportaţi de două ori

Sfârșitul războiului germano-sovietic nu a îmbunătăţit viaţa deportaţilor. Cei care, în timpul luptelor, au fost mobilizaţi în Armata Muncitorească pentru a săpa tranșee, au revenit la statutul de deportați, fiind înregistrați în continuare la comenduirile speciale. Totodată, familiile surghiuniţilor scriau plângeri la Moscova şi Chişinău cu privire la nevinovăția acestora. Îndrăzneala însă a fost, pentru unii dintre ei, fatală…

În urma numeroaselor scrisori adresate Procuraturii URSS din partea deportaților, conducerea sovietică a decis că, în cazul decesului capului familiei, judecat anterior, revenirea la baştină a celorlalţi membri ai familiei putea fi decisă doar de către organele MAI de la locul de surghiun.
Realmente însă, în situaţia în care braţele de muncă nu erau suficiente, nici nu se punea problema întoarcerii acasă a unor familii întregi, deși mulți deportați depuneau eforturi supraomenești în acest scop.

Conform circularei Comisariatului Poporului Afacerilor Interne al URSS din 9 ianuarie 1945, conducerea NKVD-ului din RSSM a distribuit în vara acelui an tuturor secţiilor juridice orăşeneşti şi raionale o circulară, în care se indica că persoanele care și-au ridicat documentele, contrar legii pentru a reveni din deportare sau au venit fără acte, vor fi pedepsite penal pentru evadare. Astfel, autoritățile locale sovietice duceau o evidenţă strictă a acestor familii.

S-au întors la Chișinău, dar n-au putut trăi aici

La 30 decembrie 1945, responsabili ai NKVD-ului şi ai MAI din URSS au trimis sub girul „Strict secret” o directivă subdiviziunilor republicane, solicitând revizuirea plângerilor deportaţilor. Iar la 30 iunie 1947, a fost emisă o nouă directivă secretă, prin care şeful secţiei speciale nr. 1 a MAI de la Moscova, A. Kuzneţov, anunţa Internele de la Chişinău că „toate chestiunile referitoare la revenirea persoanelor strămutate în iunie 1941 vor fi transmise spre soluționare Securităţii Naţionale a RSSM”. Având deja bază juridică pentru aceasta, autorităţile locale au înteţit persecutarea celor reveniţi la baştină.Începând cu toamna anului 1946, mai multor copii ai deportaţilor li s-a permis să revină acasă şi să se stabilească cu traiul fie la casa părintească, fie la rudele care i-au luat sub tutelă. Fiind eliberaţi, adolescenţii primeau certificate, pe care urmau să le prezinte la secţiile de paşapoarte de la locul de trai. Basarabeanca Olga Moțoc a văzut libertatea în 1946, iar Ana Sorocean s-a întors în Moldova în 1947. „În 1948, ambelor surori, Vera şi Eleonora, le-au dat paşapoarte. Eram bucuroşi că le-au dat voie să plece şi să înveţe mai departe. S-au întors la Chişinău, la rude, dar nu le-au dat voie să locuiască în oraş şi au plecat la Tighina”, își amintește o altă deportată, Lilia Hitov.

„Preşedintele ne-a spus că-i vremea lui Stalin”

Destinul celor reveniţi la baştină a fost diferit. Tinerii şi-au continuat studiile, maturii au fost persecutaţi, iar foștilor locuitori ai Chişinăului nu li s-a mai permis să stea aici. Casele lor erau deja ocupate de funcționari sovietici.Cei din localitățile rurale însă și-au găsit în mare parte locuințele distruse de consăteni sau de către cei din NKVD. Problema restituirii caselor se punea în discuție la „Comitetele sărăcimii”. De regulă, acestea fie se pronunțau împotrivă, fie le ofereau bieților oameni doar o parte a casei. De aceea, în majoritatea cazurilor, familiile în cauză locuiau la rude. „Comitetul sărăcimii a decis să ni se restituie casa, dar ne-au lăsat să stăm într-o cameră până în vară”, scria Boris Vasiliev. Iar Elena Bivol îşi aminteşte: „Am găsit casele pustiite. Ne-a fost dată una din cele cinci case ale noastre, unde ne-am stabilit”.

Până la cea de a doua deportare, membrii acestor familii s-au aflat permanent în vizorul NKVD-ului. Natalia Sorbală descrie calvarul prin care a trecut familia sa: „Un an de zile am stat ascunsă la Ţaul, la bunelul. După aceea am început să vin la Scăieni. Cu încetul a apărut şi mama. Pe atunci era un preşedinte bun, Nicolae Lungu. El ne-a întors casa. Nu era nimic în ea. Numai pereţii goi… Apoi au început să ne aducă vecinii care un ţol, care o strachină, care un ciorap. Ne-au dat şi două hectare de pământ. (…) Dar de la sovietul sătesc au început să ne urmărească. Preşedintele ne-a spus să-i vremea lui Stalin şi «e datoria mea să vă caut, da’ mata ascunde-te». Oamenii au sfătuit-o pe mama să mă mărite, dacă vrea să scap. Aşa m-am căsătorit la 14 ani, în 1946.”

Cinci ani de puşcărie pentru ajutorul acordat deportaţilor

La 26 noiembrie 1948, Prezidiumul Sovietului Suprem al URSS a adoptat Hotărârea nr. 123/12 „Cu privire la pedeapsa penală pentru evadare din locurile de strămutare permanentă obligatorie în raioanele îndepărtate ale Uniunii Sovietice în perioada războiului pentru apărarea patriei”, fără dreptul de a fi publicată. Pentru a preîntâmpina eventuala susţinere a familiilor surghiuniţilor din partea organelor locale şi pentru a se asigura că acestea vor fi reîntoarse, documentul mai prevedea că „persoanele care au acordat orice fel de ajutor acestor familii să fie pedepsite penal cu privarea de libertate pentru o perioadă de cinci ani”. Publicăm mai jos textul integral al Hotărârii:Hotărârea Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS
nr. 123/12 din 26 noiembrie 1948
Fără dreptul de a fi publicată

În scopul întăririi regimului pentru persoanele strămutate de organul Suprem al URSS în perioada războiului pentru apărarea Patriei: ceceni, inguşi, balcari, calmâci, nemţi, tătari din Krimeea ş.a., dar şi în legătură cu faptul că în timpul strămutării nu a fost stabilită durata strămutării, de a se stabili că strămutarea în raioanele îndepărtate ale Uniunii Sovietice a persoanelor vizate este pentru totdeauna, fără dreptul de a reveni la locurile natale.

Pentru plecare samavolnică (evadare) din locurile de strămutare obligatorie, aceste persoane urmează a fi pedepsite penal. Pedeapsa pentru această infracţiune va fi de 20 de ani de muncă forţată.

Dosarele acestor persoane vor fi analizate de Secţia Specială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al URSS.

Persoanele care s-au făcut complici ai evadaților, care se fac vinovate de eliberarea pentru aceştia a permiselor de revenire la locurile natale sau de acordarea altui fel de ajutor, să fie pedepsite penal. Metoda de pedeapsă – privare de libertate pentru o perioadă de cinci ani.

Preşedintele Sovietului Suprem al URSS N. Şvernik
Secretarul Sovietului Suprem al URSS A. Gorkin
Moscova, Kremlin, 26 noiembrie 1948

A doua surghiunire a deportaţilor din 1941

Astfel, familiile revenite în Basarabia urmau să fie întoarse în surghiun și folosite la munci forţate în colhozuri sau întreprinderi industriale. Expulzarea acestora urma să fie organizată separat faţă de valul de deportări din 1949. În categoria persoanelor considerate că au venit nelegitim acasă au fost incluşi toți deportații din 1941, inclusiv copiii cărora anterior li s-a permis să se întoarcă la locul de baştină.Operaţiunea urma să fie realizată fără a atrage atenţie. Faptul că mulţi dintre cei care urmau să ia din nou calea Siberiei nu aveau o adresă fixă, fiind studenţi sau stabilindu-se în alte localităţi, crea dificultăţi administraţiilor locale. Totuşi, în anii 1949-1950, aceste familii au fost arestate şi transportate în depărtările URSS. Alături de aceştia, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, au văzut surghiunul şi toate rudele lor, care anterior au rugat autorităţile să-i întoarcă acasă ori au luat sub tutelă pe cineva dintre deportaţi.

Maria Scafaru-Marinat îşi amintește astfel despre acele zile: „În vara anului 1949, circulau zvonuri că ne iau azi, că ne iau mâine, ba ne duc pe jos înapoi, ba ne duc cu bou-vagonul, cum ne-au transportat prima dată, în 1941”. Iar în memoriile Anei Sorocean se menţionează: „Şi toată vara lui ‘49 am umblat fugară. Se auzea că o să ridice din nou. Mă ascundeam prin ogoare, prin văi, prin pădurile caselor. O lună jumătate am stat în pod la o femeie, şi ziua şi noaptea. Soţul venea noaptea şi îmi aducea de mâncare”.

Înainte de a ajunge în Siberia sau în Kazahstan, arestații erau închişi în puşcăriile raionale, fiind duşi apoi la închisoarea din Chişinău, unde împărţeau aceleaşi celule cu deţinuţii de drept comun. Erau chemaţi la interogatorii, pentru a li se întocmi dosare, în care de data aceasta erau acuzaţi de evadare, în baza art. 78, p.3 a Codului Penal sovietic.

(Mariana S. Țăranu -timpul.md)

28 noiembrie 1918: 101 ani de la unirea Bucovinei cu Vechiul Regat

by 24pharte on 28/11/2019

În urmă cu 100 de ani, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuți, moțiunea privind Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare. Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român.

În timpul războiului, bucovinenii au îndurat suferinte de neimaginat: dincolo de ocupația rusească, mii de tineri români au fost înrolați în armata austriacă. Preoți români, învățători și chiar țărani simpli au fost trimiși în lagărele de concentrare.

În octombrie 1918, sub amenințarea politică și militară a ucrainenilor, Iancu Flondor și Sextil Pușcariu, au organizat la Cernăuți, o adunare națională, în urma căreia au decis desprinderea definitivă de Imperiul Austro-Ungar. Ulterior Congresul General al Bucovinei a hotărât ”Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”.

Trecuseră 144 de ani de stăpânire străină.

O delegație s-a deplasat la Iași pentru a preda actul de Unire Regelui Ferdinand. Recunoașterea oficială a Unirii tuturor românilor a avut loc în 1 decembrie 1918.

Din păcate, visul românilor s-a spulberat în cel de-Al Doilea Război Mondial, când Bucovina a fost anexată Uniunii Sovietice.

Astăzi, Bucovina de Nord a rămas în componența Ucrainei.

(timpul.md)

Ninge în Moldova: Primii fulgi de zăpadă, filmați în nordul țării

by 24pharte on 21/11/2019

În nordul țării cad primii fulgi de zăpadă din acest an. Ninsoarea a fost prognozată și de meteorologii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Imagini de la fața locului au fost expediate la adresa redacției Știri.md prin intermediul opțiunii Expediați-ne o știre.

Potrivit martorului, ninge în raionul Rezina, iar fulgii se aștern cu repeziciune pe drum.

Dacă internauții se bucură de primii fulgi, condițiile meteo nefavorabile le dau bătăi de cap șoferilor.

Astfel, INP reamintește conducătorilor auto:

– să nu pornească la drum fără să-și echipeze autovehiculul cu pneuri corespunzătoare;
– obligatoriu să verifice starea instalaţiei de încălzire, a nivelul antigelului, a ştergătoarelor de parbriz şi a jetului de apă;
– să verifice starea frânelor;
– să nu uite că autovehiculul trebuie dotat cu lanţuri antiderapante, lopată, racletă şi sac cu nisip;
– pentru deplasările în afara localităţilor conducătorii auto trebuie să îşi efectueze alimentarea autovehiculelor cu carburant suficient și să aibă în mașină o pătură;
– dacă autovehiculul începe să derapeze, nu se frânează:
– să conducă cu viteză redusă.

Știri.md amintește că meteorologii au prognozat pentru ziua de azi, 21 noiembrie, prima ninsoarea și au transmis cod galben de vând pe întreg teritoriul țării.

(știri.md)