close

România Mare

România Mare

De ce regimul Dodon&Chicu nu ANUNȚĂ OFICIAL care este tratamentul oferit pacienților infectați cu coronavirus

Md423

În urmă cu două săptămâni, România a publicat în Monitorul Oficial așa numitul „Protocol de tratament al COVID-19”, în RM nu există nicio informație oficială despre ce fel de tratament primesc pacienții.

Protocolul de tratament al COVID-19, publicat în Monitorul Oficial al României, a intrat în vigoare marţi, 24 martie, odată cu publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. Direcțiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, unitățile sanitare publice și private, precum și personalul medical implicat în furnizarea de servicii medicale din specialitățile implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Amintim că o pacientă din Soroca a publicat un live în care s-a plâns că a fost infectată de medici dar și că primește „pastile necunoscute”, care îi provoacă vomă și dureri abdominale.

CEREM TRANSPARENȚĂ!

1. Care este tratamentul oficial aprobat pentru tratarea coronavirusului?

2. Care sunt stocurile curente ale spitalelor din RM cu aceste medicamente?

(timpul.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

102 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Pagini de istorie cu Bogdan Bucur și Petrișor Peiu

Unire1

Astăzi, 27 martie, se împlinesc 102 ani de la Unirea Basarabiei cu România, consfințită la finalul Marelui Război. Din nefericire, istoria a consemnat existenţa, sub un singur stat, a celor două teritorii separate de Prut, timp de doar 22 de ani, la 28 iunie 1940, un ultimatum al guvernului sovietic, care urmărea punerea în aplicare a pactului Hitler-Stalin, fiind adresat României, consemnând cedarea Basarabiei către Uniunea Sovietică.

Basarabia a făcut parte din Moldova istorică până în anul 1812, când teritoriul dintre Prut și Nistru a ajuns în graniţele Imperiului Ţarist, în contextul războaielor dintre ruși și otomani. Românii basarabeni au fost victimele unui proces foarte dur de deznaţionalizare – a fost interzisă folosirea limbii române în școală și administraţie, iar orașele au fost colonizate cu populaţie rusească.

După revoluţia rusă din februarie 1917, soarta românilor de la est de Prut se afla din nou la cumpăna istoriei. În noiembrie 1917, un Congres al Ostașilor Moldoveni a proclamat autonomia politică și administrativă a Basarabiei, precum și organizarea de alegeri pentru un Sfat al Ţării. Au fost aleși 150 de deputaţi, care reprezentau toate regiunile și naţionalităţile, dintre care 70% erau români, iar restul ucraineni, evrei, ruși, bulgari, germani, găgăuzi etc. La conducerea Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ, iar în decembrie 1917, deputaţii au proclamat înfiinţarea Republicii Democratice Moldovenești, ca stat federativ al Rusiei. Însă noua republică era slab organizată administrativ, iar trupele rusești și germane, aflate în retragere, au instaurat haosul. În plus, naţionaliștii ucraineni sabotau tentativele de autodeterminare ale românilor. Fruntașii basarabeni au cerut ajutorul armatei române, care a trecut Prutul și a stabilizat ordinea în regiune. În cele din urmă, membrii Sfatului Ţării au decis că singura soluţie pentru apărarea cauzei naţionale era Unirea cu România. Ședinţa din 27 martie 1918 a consfinţit revenirea Basarabiei la ţara-mamă „de-a pururi și totdeauna”.

Petrișor Peiu, subsecretar de stat pentru politici economice, a vorbit în exclusivitate pentru PSNews.ro despre însemnătatea unirii de acum 102 ani. Acesta a precizat că amenințarea din prezent a unei pandemii globale nu trebuie decât să ne întărească și să ne ajute să găsim resursele necesare pentru renașterea națională și pentru recuperarea unității naționale

„Acum 102 ani, în ziua de 27 martie 1918, România era într-o situație dramatică: pierduse peste două treimi din teritoriul Regatului, care se aflau sub ocupația germană. Basarabia însăși se afla sub asaltul trupelor imperiale demobilizate, care se transformaseră în bande înarmate bolșevizate, dedate infracțiunilor de tot felul asupra populației. În plus, Basarabia era la începutul declanșării epidemiei de tifos.

Guvernul tocmai se schimbase și la putere se afla premierul Alexandru Marghiloman, care începuse o negociere umilitoare cu Puterile Centrale pentru încheierea unei păci dezastruoase. Coroana însăși se afla în plină desfășurare a unui scandal care avea să aibă punctul culminant în august, odată cu dezertarea principelui Carol.

Și cu toate aceste fapte împotrivă, Sfatul Țării de la Chișinău hotărăște Unirea cu România, iar administrația și armata române se pun pe treabă și înfăptuiesc în întregime Unirea, aducând prima rază de soare în sufletul greu încercat al românilor și declanșând un proces măreț, care avea să se încheie la 1 Decembrie 1918 prin Unirea tuturor provinciilor românești. Faptul că astăzi, țara noastră se află sub amenințarea unei pandemii globale sufocante și a unei crize economice dureroase și brutale nu trebuie decât să ne întărească și să ne ajute să găsim, în noi toți, resursele necesare pentru renașterea națională și pentru recuperarea unității naționale”, a precizat pentru PSNews.ro Petrișor Peiu.

Istoricul Bogdan Bucur a vorbit și el despre însemnătatea momentului și despre condițiile aproximativ similare din punct de vedere epidemiologic de atunci și de acum.

“Poate pentru prima dată în istorie aniversăm unirea Basarabiei cu România în niște condiții epidemiologice similare cu cele care au fost în teren ala momentul respectiv, în preajma anului 1918. Este o aniverare din acest punct de vedere complet autentică. Primul Război Mondial a fost marcat de o epidemie de tifos care și-a făcut simțită existența de-a lungul întregului război. Doar în România, această epidemie a făcut aproximativ 300.000 de victime. Pe de altă parte, epidemia s-a întins până după sfârșitul războiului, iar la 1918, exact în momentul în care Sfatul Țării a luat decizia fericită de unire a Basarabiei cu România, a fost declanșată o altă pandemie – febra spaniolă.

Astfel, celebrăm această zi în condiții epidemiologice similare. Cred că lucrul acesta trebuie să ne întărească, să ne dea speranță și să ne motiveze. Dacă înaintașii noștri au putut să se gândească dincolo de pericolele sanitare, medicale ale momentului infinit mai grele, cred că nici noi nu trebuie să pierdem speranța și nu trebuie să uităm de idealurile în care credem și pentru care merită să luptăm. Este foarte bine să ne bucurăm și să avem un gând bun pentru frații noștri din R. Moldova și cred că putem spune cu toții <<La mulți ani, România!>> oriunde te-ai afla, dincoace sau dincolo de Prut!”, a precizat istoricul pentru PSNews.ro.

(psnews.ro)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Cine ține captivă R. Moldova în ultimii 30 de ani?

news-644850_1280

Motto: „Eu nu sunt nici de stânga, nici de dreapta. Eu sunt inteligent” (Gabriel Garcia Marquez)

 

De ce rușii țin R. Moldova captivă, dar vinovată este mereu dreapta?

În cei 30 de ani de existență a Republicii Moldova, societatea a fost obsedată de ideea unificării partidelor ne-rusești, care la Chișinău sunt numite „partide de dreapta”. Ecoul lozincii din anii ‘90, „Unire moldoveni” este în continuare văzut ca un leac despre care se credea că are puterea să vindece toate bolile și virușii.

Fie că este vorba de dezbaterile publice, sau discuții la bucătărie, mereu se termină cu aceeași concluzie – vinovată este dreapta care nu are capacitatea de a „se uni”. Chiar și la editorialul de ieri, lumea pe rețelele de socializare “concluziona”: dreapta e de vină, care, spre deosebire de partidele de stânga, nu are capacitatea de a se unifica.

Am făcut o adevărată isterie din unificarea/ne-unificarea dreptei sau a unioniștilor. Victoria socialiștilor de la Hâncești a scos din nou în prim plan problema „unificării dreptei”. La orice pas, cu orice ocazie, dacă trebuie să găsim o scuză pentru starea jalnică a peisajului politic din RM, explicația este mereu aceeași – dreapta ne-unificată.

Cât „de dreapta” sunt pro-europenii și cât „de stânga” sunt pro-rușii din Moldova?

Opțiunile politice se clasifică în funcție de ideologia pe care și-o asumă. Acest factor „filosofic” este definitoriu și vital, caracterului sau actului politic exercitat. Suporterii dreptei politice, de-a lungul istoriei, au militat frecvent pentru conservarea statu-quo-ului, astfel făcând apel la ordine, echilibru, morală și tradiție, iar stânga a fost atribuită mișcării reformiste (astăzi se autoidentifică ca fiind progresistă) pentru că milita pentru modernizare, transformare sistemică și progres social. Aripa stângiștilor, mai ales în vremurile tulburi ale Revoluției Franceze, contesta cu fervoare ordinea socială de până atunci, militând pentru reforma integrală a statului.

Calificarea partidei pro-europene ca fiind de dreapta, iar a partidei pro-imperialiste ca fiind de stanga este una în egală măsură diletantă și demagogică. Poziționarea „de stânga ori de dreapta” survine doar atunci când discutăm despre proiecte clare cu impact în societate. Dacă ar fi să analizăm, din această perspectivă, actorii politici de la noi am observa că partidele care se considerau de dreapta, de fapt promovau politici puternice de stânga, iar cei de stânga promovau politici uneori chiar ultra-liberale. Politicienii pro-europeni, de regulă, veneau din mediul intelectualității care erau oameni tradițional, în fosta URSS, oameni săraci, iar cei de stânga sunt exponenții oamenilor bogați (fosta nomenclatură și-a păstrat privilegiile, transformându-se în noua oligarhie). Din punct de vedere pur ideologic, Dodon&Co sunt ultranaționaliști care abundă de extremism de dreapta!

Adevărata linie de divizare între cele doua curente constă în valorile „comune”, pe care nu le împărtășim! Sau iarăși despre Geopolitică…

Societatea moldovenească este structurată într-o manieră specifică, în dependență de nivelul de cultură și educație, dar subordonată necondiționat factorului etnic. Astfel, persoanele instruite, informate și educate, de regulă, împărtășesc opțiunea pro-europeană, iar cei cu un nivel redus de cunoștințe, educație, la care se adaugă și „minoritățile imperiale” încă mai tânjesc după defuncta URSS. Aici se află adevărata linie de divizare între cele doua mari plăci tectonice sociale din societatea noastră. Această structurare socială generează, la rândul său, două opțiuni electorale majore – opțiunea pro-europeană și opțiunea pro-putinistă (pro-brejnevistă). Anume exponenții acestui curent electoral l-au ținut pe Voronin la guvernare 10 ani, cruciali pentru integrarea europeană. Tot aceștia sunt cei care îl votează în zilele noastre pe Dodon. Din aceste considerente, toată retorica, promovată vara trecută de liderii „partidelor de dreapta” și partizani ai așa numitei „națiuni civice moldovenești”, referitoare la „deconectarea butonului geopolitic”, poate fi calificată ori ca diversiune ori ca tâmpenie.

Votanții pro-europeni, după cum menționam mai sus, sunt oameni instruiți, cu o gândire critică, pentru care nuanțele au contat și vor conta mereu. Spre deosebire de putiniști, ei pot fi socialiști, liberali, republicani, libertarieni, conservatori sau chiar monarhiști. Acești votanți vad diferențele între Maia Sandu, Andrei Năstase și Dorin Chirtoacă. Astfel, încercarea de a explica eșecul partidei pro-europene prin „incapacitatea liderilor de a se uni” este total greșită, ba chiar contraproductivă.

Niciodată Maia Sandu, care este un politician pro-european, nu se va „uni” cu unionistul Chirtoacă, care la rândul său tot „pro-european” este. Există o serie de realități, care nu pot fi ignorate, care fac acest lucru imposibil. Desigur, ura față de Dodon, îi poate apropia pentru moment, dar nefiind vorba de o uniune ideologică, nu este ceva care poate dura. Este suficient să amintim cum i-a unificat ura față de Plahotniuc pe Maia Sandu și Andrei Năstase, după care au avut mari dificultăți în actul guvernării, iar țara, după formarea coaliției PSRM-PD de facto este guvernată de fostul PCRM. Din peisaj au dispărut Vladimir Voronin și Vladimir Plahotnic, în rest statul se comportată exact la fel.

Întro societate liberă și democratică este absolut normal, chiar de preferat, ca oamenii să aibă mai multe opțiuni, doar atunci verbul „a alege” se manifestă în sensul său complet. Dacă crede cineva că vom „ajunge în Europa” printr-un truc electoral, în care anihilăm anumite opțiuni, pentru a favoriza altele, se înșeală amarnic. Mai mult decât atât, aș spune că șansele unui candidat pro-european să câștige sunt direct proporționale cu numărul de candidați puternici care se vor angrena în luptă, fie ca cel mai bun și cel mai abil să câștige.

Partidele pro-europene ar trebui să concureze între ele, venind cu cea mai bună ofertă politică și umană. Ar trebui să elimine „pupincurismul” ca element esențial al vieții de partid și să caute să atraga oameni cât mai competitivi. Partidele pro-europene trebuie să se dueleze prin idei și oferte către public, dar nu să se măcelărească între ei în stil roșchist, astfel încât mai apoi să poată forma coaliții și să poată guverna. Așa ar trebuie să funcționeze democrația, dar noi mergem iarăși pe „căi originale” – anihilarea opțiunilor pe segmentul pro-european, pentru că așa ne simțim mai confortabil. URSS-ul din capul nostru este încă atât de viu!

E timpul ca minoritățile imperiale să se unească în jurul unor valori cu care rezoneaza și majoritatea pro-europeană: statul de drept, democrația, libertatea de exprimare etc. Mai mult decât atât, deși este departe de mine să cred că promotorii moldovenismului civic doresc binele oamenilor, care locuiesc în această țară, este evident că, dacă vreodată toți cetățenii din RM se vor „uni” în jurul unor valori, acestea nu pot fi decât valori occidentale: democrația, statul de drept, libertatea de exprimare.

Noi, majoritatea din R. Moldova, nu vom accepta niciodată ca acest stat, chiar și semieșuat, depopulat și fără perspective clare de integrare în UE, să se transforme într-o Coree de Nord, așa cum se pare că va deveni Rusia lui Putin.

Sigur că nu toți reprezentanții minorităților din R. Moldova îl adoră pe Putin. Dar majoritatea rămâne, fără dubii, îndrăgostită peste măsură în micuțul dictator de la Kremlin și în mentalitatea imperialistă.

(Silviu Tănase – timpul.md)

mai mult
România Mare

Intențiile Kievului de a aduce R. Moldova la un dezastru ecologic de proporții, discutate la Chișinău

hidro

Situația fluviului Nistru, ca urmare a implementării Programului de dezvoltare hidroenergică, adoptat de Cabinetul de Miniștri de la Kiev în 2016. Acesta a fost subiectul dezbaterii publice „Complexul Hidro-energetic Nistrean: studii de impact și perspective”, care a avut loc vineri la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Documentul guvernului ucrainean prevede construirea a încă șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului, fapt care e prevăzut și în Strategia de dezvoltare energetică a Ucrainei până în anul 2035. Participanții la evenimentul moderat de către ex-viceministrul Mediului Dorin Dușciac au atras atenția la consecințele extrem de grave pe care le pot avea deciziile autorităților statului vecin.

Potrivit vorbitorilor, în cazul în care guvernarea de la Chișinău va demonstra în continuare indiferență la acest capitol, în următorii ani am putea fi martori ai unui dezastru ecologic pentru toată populația stabilită în regiune. Aceștia regretă că, deși Nistrul este un fluviu transfrontalier, Ucraina nu și-a pus în discuție intențiile cu Guvernul R. Moldova.

„Problema Nistrului nu este una nouă. Trebuie să recunoaștem că, imediat după anii ’50, Ucraina apuseană, a avut scopul de a construi obiective petrochimice pe teritoriul ei, iar pe partea R. Moldova – obiective agro-industriale. În partea Ucrainei a fost un secret, fiindcă funcționau și multe unități militare și nimeni nu știa ce se produce acolo, după cum și nimeni nu știa ce se aruncă în Nistru de la aceste unități”, a subliniat Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste.
Aceeași sursă a adăugat că este greu să aflăm istoria integrală a „bolii Nistrului”, fiindcă „perioada a fost una pe care o cunoaștem, cu o secretomanie absolut exagerată. Pentru prima dată când a apărut în spațiul public sovietic problema Nistrului a fost în anul 1983. Au fost deversate în Nistru aproximativ 12 milioane de săruri periculoase. Cei care sunt din generația mea, își amintesc că în 1983 Chișinăul, o lună de zile, umbla cu căldarea de apă în mână și fiecare căuta de unde să ia apă, fiindcă nu era apă în acest oraș”, a conchis Reniță.

Lilia Curchi, director Executiv al Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, a declarat că rolul organizației pe care o conduce este foarte important, întrucât informează societatea despre probleme ecologice devastatoare care există în R. Moldova. Ea și-a exprimat însă regretul că reacții la astfel de probleme au apărut doar în ultimii ani.

„Comunicarea și informarea cetățenilor este un factor foarte important, doar că în contextul Nistrului aproape a lipsit. De-a lungul anilor, atât timp cât cercetătorii, jurnaliștii și ecologiștii au fost separați, problema nu a fost luată în serios de către autoritățile naționale. Problema Nistrului, ca și toate problemele de mediu, practic sunt neglijate. Dar această problemă e foarte gravă”, afirmă Curchi.

La eveniment au participat și Iuliana Cantaragiu, director Adjunct al Centrului Național de Mediu, și Victor Parlicov, expert în energetică la IDIS-Viitorul. Și în opinia acestora, construcţia celor șase hidrocentrale vor afecta nivelul apei pe Nistru. Primul efect al acestui pericol este reducerea debitului de evacuare a apei la hidrocentrala Dnestrovsk. Dacă Ucraina va avea de câștigat milioane de euro pe an din aceasta,R. Moldova ar avea de pierdut la toate capitolele, consideră specialiștii.

„Deşi hidrocentralele produc energie verde şi nu poluează mediul prin emisii, ele afectează mediul poluând termic apa, modificând ecosistemul apei şi biodiversitatea organismelor vii din apă. Tratarea termică a apei la aceste hidrocentrale ar face ca apa de pe Nistru să nu fie potabilă. Soluţia e să colaborăm la nivel internaţional şi să găsim alternative ecologice viabile pentru toate ţările afectate. Moldova ar trebui să nu permită construcţia hidrocentralelor şi să ia atitudine. Nu avem dreptul să prioretizăm economia unei ţări în defavoarea mediului și a sănătății noastre. În timp ce hidroenergia înfloreşte, râurile dispar, apa potabilă devine deficit și se scumpește”, menționează în aceeași privință portalul ecopresa.md.

Dezbaterea de la Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală a făcut parte din Programul „Moldova în dialog”, organizat de Institutul „Pro-Vest”.

(Mihaela Culcinschi – timpul.md)

mai mult
România Mare

Bălțiul, primul județ din Basarabia care a votat Unirea cu România, acum 102 de ani

imag5565

La 3 martie se împlinesc 102 de ani de la momentul în care Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălţi a decis în unanimitate votarea unei scrisori către Sfatul Țării, în numele reprezentanților din tot ținutul, în care își manifestă dorința de revenire la patria mamă.

„Ştiind prea bine că acum o sută şi şase ani am fost furaţi cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup şi un suflet; Ştiind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit şi întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolşevice, iar România ne-a dat ajutor frăţesc în zile de grea primejdie, curăţindu-ne ţara de duşmani, dându-ne scutul, liniştea şi rânduiala pierdută; HOTĂRÂM în numele ţinutului nostru Bălţi să ne unim din nou cu scumpa noastră ţară-mamă: România, voind să împărţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile noastre viitoare ca şi în vremurile Moldovei lui Ştefan cel Mare.” se arată în moțiunea  semnată, în unanimitate, de membrii Zemstvei de la Bălți, scrie Radio Chisinau.

Cine citește atent acest act emis de Zemstva din Bălți înțelege exact motivele pentru care s-a făcut Unirea și condițiile care existau în acel moment în Basarabia”, susține profesorul Mihai Bărbulescu, doctor în areheologie și autorul volumului monografic Bălți 1918-1944.

”În județul Bălți a fost mai întâi o cerere a țăranilor adresată Zemstvei, care a discutat-o, a aprobat-o, și în 3 martie a făcut acea scrisoare adresată Sfatului Țării în care se cereau Unirea cu România. Este primul organism care vorbește și cere unirea, cu trei săptămâni înainte ca aceasta să fie votată de Sfatul Țării” menționează Mihai Bărbulescu.

Balțiul, unde și-a desfășurat activitatea mai mult de un deceniu părintele mișcării de eliberare națională a Basarabiei, Ion Pelivan, era un puternic centru național, potrivit istoricului Ion Negrei.

”În județul Bălți, proprietarii țăranii avea un cult pentru cultura românească. În condițiile războiului civil care venea peste Basarabiei din partea Rusiei Bolșevice, la începutul lunii martie Zemstva din Bălți votează o primă declarație de unire cu România. Declarația a fost semnată de țărani, intelectuali, medici și profesori și chiar de primarul orașului Bălți. În declarație se menționa comunitatea de limbă, de istorie, de cultură, a populației din județ și din întreaga Basarabie”.

Unirea plutea în aer peste întreaga Basarabie așa încât după declarația de unire de la Bălți a urmat votarea unui document asemănător, la 13 martie 1918, de către Zemstva de la Soroca. Întreaga populație își dorea, și situația dicta necesitatea luării unei asemenea decizii de către Sfatul Țării, potrivit istoricului Ion Negrei. Astfel încât, luând act de dorința majorității populației și ajutați de condițiile internaționale favorabile, la 27 martie Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România.

Scrisoarea aprobată de Zemstva de la Bălți la 3 martie 1918

În ziua de 3 martie, ceasurile de dimineaţă, 20 reprezentanţi ţărani din Zemstva ţinutală (consiliu judeţean) a ţinutului Bălţi a prezentat la birou în numele reprezentanţilor din tot ţinutul următoarea “moţiune” sau dorinţă scrisă, preluată de basarabia91.net:

„Noi, mai jos iscăliţii ai Zemstvei ţinutului Bălţi, cu cinste vă rugăm să aveţi bunătatea ca, înainte de a intra în rânduiala zilei hotărâte pentru adunarea de astăzi a zemstvei, să puneţi la glăsuire dorinţa noastră arătată mai la vale, de a ne uni cu ţara noastră mama România.
Ştiind prea bine că acum o sută şi şase ani am fost furaţi cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup şi un suflet;

Ştiind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit şi întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolşevice, iar România ne-a dat ajutor frăţesc în zile de grea primejdie, curăţindu-ne ţara de duşmani, dându-ne scutul, liniştea şi rânduiala pierdută;

Ştiind prea bine că singuri sîntem şi prea puţini şi prea neputincioşi, pentru a ne putea ocârmui şi apăra singuri, fără a cădea din nou sub alt jug străin, care să ne facă iarăşi robi;
HOTĂRÂM în numele ţinutului nostru Bălţi să ne unim din nou cu scumpa noastră ţară-mamă: România, voind să împărţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile noastre viitoare ca şi în vremurile Moldovei lui Ştefan cel Mare.
Această hotărâre nestrămutată şi sfântă a noastră rugăm să fie trimisă fără întârziere Sfatului Ţării din Chişinău, pentru ca acesta, ascultând glasul nostru, să hotărască în grabă în numele întregii ţări: sfânta, mântuitoarea, mult dorita şi veşnica noastră Unire cu ţara noastră mamă România, în care ne punem nădejdea, căci ca bună mamă ne va garanta frăţie deplină şi drepturile căpătate de norod prin revoluţia din 1917.

Bălţi, în 3 Faur 1918. Urmează semnăturile…”

Preşedintele adunării Zemstvei, Costache Leancă, punând la vot, dorinţa celor douăzeci de reprezentanţi a fost aprobată în unanimitate.

Şi adunarea s-a transformat într-o sărbătoare improvizată. Deputaţii au strigat urale, „Trăiască Unirea şi România Mare”. Au cântat „Pe-al nostru steag e scris Unire”.

sursa: radiochisinau.md

(deschide.md)

mai mult
România Mare

La 3 martie 1918 in orasul Bălţi a inceput Unirea Basarabiei cu România

balti-3-martie-1918-1

Aici a inceput Unirea Basarabiei cu  România la 3 martie 1918

“În ziua de 3 martie, ceasurile de dimineaţă, 20 reprezentanţi ţărani din Zemstva ţinutală (consiliu judeţean) a ţinutului Bălţi a prezentat la birou în numele reprezentanţilor din tot ţinutul următoarea “moţiune” sau dorinţă scrisă:

Noi, mai jos iscăliţii ai Zemstvei ţinutului Bălţi, cu cinste vă rugăm să aveţi bunătatea ca, înainte de a intra în rânduiala zilei hotărâte pentru adunarea de astăzi a zemstvei, să puneţi la glăsuire dorinţa noastră arătată mai la vale, de a ne uni cu ţara noastră mama România.

Ştiind prea bine că acum o sută şi şase ani am fost furaţi cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup şi un suflet;

Ştiind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit şi întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolşevice, iar România ne-a dat ajutor frăţesc în zile de grea primejdie, curăţindu-ne ţara de duşmani, dându-ne scutul, liniştea şi rânduiala pierdută;

Ştiind prea bine că singuri sîntem şi prea puţini şi prea neputincioşi, pentru a ne putea ocârmui şi apăra singuri, fără a cădea din nou sub alt jug străin, care să ne facă iarăşi robi;

La 3 martie 1918 in orasul Bălţi a inceput Unirea Basarabiei cu România

HOTĂRÂM în numele ţinutului nostru Bălţi să ne unim din nou cu scumpa noastră ţară-mamă: România, voind să împărţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile noastre viitoare ca şi în vremurile Moldovei lui Ştefan cel Mare.

Această hotărâre nestrămutată şi sfântă a noastră rugăm să fie trimisă fără întârziere Sfatului Ţării din Chişinău, pentru ca acesta, ascultând glasul nostru, să hotărască în grabă în numele întregii ţări: sfânta, mântuitoarea, mult dorita şi veşnica noastră Unire cu ţara noastră mamă România, în care ne punem nădejdea, căci ca bună mamă ne va garanta frăţie deplină şi drepturile căpătate de norod prin revoluţia din 1917.

Bălţi, în 3 Faur 1918.Urmează semnăturile..

”Preşedintele adunării Zemstvei, Costache Leancă, punând la vot, dorinţa celor douăzeci de reprezentanţi a fost aprobată în unanimitate.

Şi adunarea s-a transformat într-o sărbătoare improvizată. Deputaţii au strigat urale, “Trăiască Unirea şi România Mare”. Au cântat “Pe-al nostru steag e scris Unire”.

Sursa: [1] basarabia91.net via cersipamantromanesc.wordpress.com

(glasul.info)

mai mult
ActualitateRomânia Mare

Ușa Guvernului, spartă cu buzduganul. Protestul veteranilor continuă

md23

Protestul veteranilor de război din PMAN continuă deja de două ore. Veteranii războiului de pe Nistru scandează „Demisia la toți trădătorii”, în contextul declarației ministrului de Externe Aureliu Ciocoi care a declarat că în 1992, Rusia a intervenit pentru a opri vărsările de sânge.

S-a dat citire unei declarații cu o serie de cerințe, în special, ce vizează retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

În momentul în care voiau să depună petiția în adresa Guvernului, oamenii legii au încercat să-i oprească pe protestatari.

Pe unul dintre ei i-a enervat asta. Avea un buzdugan în mână cu care a spart ușa de sticlă a Casei Guvernului.

Ulterior, la intrarea în Guvern, protestatarii au strigat Demisia! și Dodon la pușcărie!

Totodată, de pe scena din PMAN, mai mulți vorbitori au cerut demisia Guvernului Chicu, a lui Igor Dodon și a actualului Parlament. Veteranii au cerut facilități, sporuri bănești și un departament care să le protejeze interesele, potrivit Agora.md.

Iată câteva declarații care au răsunat de pe scenă:

„Dodon e trădător de țară, a pus flori la cazacii ruși în Transnistria. El e trădător de țară, să se ducă la P. 13. El e Iuda”.

„Cerem respect, onoare și grijă de veterani. În această perioadă grea, când autoritățile sunt străine intereselor naționale și grijilor veteranilor, rog să ne mobilizăm să facem ordine din țară”.

„Noi pentru ce am luptat? Ca ei să-și mărească salariile cu 4.000 de lei? În toate țările, veteranii stau în fruntea societății, suntem sătui de ONG-uri care nu rezolvă nimic pentru noi. Am cerut un departament care să aibă grijă de noi, să ne facem viața mai ușoară”.

„Președintele nostru, care are aparat foto de mii de lei, costum sportiv de mii de euro, ei ne zic că nu au bani. Nouă nu au de unde să ne dea câte 3.000 de lei. Spuneți câți dintre colegii noștri au murit? Care e garanția că noi o să ajungem la 55 de ani sau la 63? Veniți cu noi, vă fură și pe voi”.

„Dodon a plecat la un frate de-al lui, Krasnoselski, și a depus flori la acei cazaci care ne-au ucis pe noi, pe fetele noastre. Ei au devenit eroi, iar noi mercenari și bețivani. Mai este unul – deștept – Ciocoi. Acesta trebuie bătut cu picioarele în pardon și fugărit”.

(stiri.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Igor Dodon a pierdut susținerea MAJORITĂȚII cetățenillor. Sondaj IMAS: Aproape 60% din oameni declară că nu-l vor vota pe Dodon

D6593

Portalul pro-kremlin sputnik.md publică rezultatele unui sondaj IMAS unde se vede clar că Igor Dodon a pierdut încrederea majorității cetățenilor.

Igor Dodon ar avea susținerea a „tocmai” 40% la din cetățeni, iar Maia Sandu a „doar” a 28.2%.

Cum „interpretează” aceste date, „jurnalistul sputnik.md”: „Eu cred că toate aceste atacuri sunt absolut inutile. Preferințele electoratului sunt în favoarea lui Dodon și acest raport nu poate fi schimbat până la alegerile prezidențiale din toamnă”.

Cu toate acestea, dacă la procentul Maiei Sandu s-ar adăuga și procentele lui Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu, scorul s-ar duce tocmai la 37.1%. Având în vedere marja de eroare a oricăror sondaje, este evident că „opinia” ex-jurnalistului de la Flux, Sergiu Praporșic este una cu tentă manipulatorie.

Sergiu Praporșcic, autor Sputnik.md

(TIMPUL.MD)

mai mult
România Mare

„Stataliștii” mor de bucurie că Moldova va împrumuta SUTE DE MILIOANE /// Cetățenii R. Moldova vor achita aproape 70 de milioane de lei dobândă la împrumutul dorit de regimul Dodon/Chicu

Md124443

Moldova ar putea lua de la Federația Rusă un credit suma căruia constituie jumătate de miliard de dolari va fi accesat pe un termen de 10 ani. Declarația a fost făcută de șeful Cabinetului de Miniștri, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. Oficialul a precizat că rata dobânzii cu care va fi acordat împrumutul nu va depăși 2%.

Chicu a mai spus că banii ar putea ajunge în Moldova spre finele lunii martie. Totuși, documentul care va oficializa tranzacția va fi semnat săptămâna viitoare:

„Vom lua în tranșă acești bani, în funcție de capacitatea noastră de valorificare. Pentru anul 2020 am estimat necesitatea de 200 de milioane de dolari”.

Dacă suma împrumutată va fi de 200 de milioane de dolari la o dobânda de 2%, cetățenii R. Moldova vor trebui să achite în jur de 70 de milioane de lei dobândă pentru ca Guvernarea Dodon/Chicu să aibă ce „arăta” la oameni în campanie.

(timpul.md)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Rugăciune și regim: Cum arată liceul la care învață doar fete

lic

La nici 70 de kilometri de Chișinău, într-o pădure din preajma satului Hagimus, raionul Căușeni, se află un Liceu cu profil de Arte doar pentru fete, care se află pe teritoriul Mănăstirii Marta și Maria și este administrat de maicele de acolo.

În acest liceu proaspăt construit își fac, deocamdată, studiile 39 de fete din diferite colțuri ale țării, transmite Știri.md.

Pe lângă materiile obișnuite, care se predau în toate școlile din țară, discipolele au și lecții individuale de canto, pian și dirijat.

Victoria are 18 ani, este elevă în clasa a 12-a, iar în acest an se va număra printre primele ucenice care vor susține Bacalaureatul la Liceul de pe lângă Mănăstire.

Victoria Morari, elevă în clasa a XII-a, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

“Viața mea s-a schimbat radical. Când eram în lume, viața mea era împrăștiată, nu știam ce îmi doresc cu adevărat. Însă aici, datorită maicilor și datorită Bunului Dumnezeu, că noi ne rugăm, am înțeles ce vreau de la viață prin faptul că muzica este viața mea. Vreau să merg la Academia de muzică și teatru și să fac cursuri de dirijare”.

Elevele au acces la internet și telefoane mobile. Cu toate acestea, Victoria spune că s-a obișnuit să stea departe de gadgeturile moderne.

“Cred că aceasta este o școală dintre cele mai bune, deoarece aici nu sunt băieți care să ne distragă atenția, nu prea avem acces la telefoane, pentru că internetul e ca cuțitul din bucătărie. Nu pierdem timpul în zadar”, a menționat tânăra.

După doi ani și jumătate de când se află la Liceul de la Mănăstire, tânăra recunoaște că nu i-a fost ușor să se obișnuiască cu regimul de aici.

“Ne trezim la 7:00, facem gimnastica de dimineață, până la și 10, după aia plecăm la rugăciunea de dimineață. Orele se încep la ora 8:00, după care la ora 1:45 e masa și apoi lecții până seara, la ora 6”, a mai spus adolescenta.

Monahia Teoctista, responsabilă de Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria: “Nu este chiar simplu pentru ele. În primul semestru, în general, clasa a X-a e foarte greu, pentru că trebuie să se dezobișnuiască și de telefoane, și regimul acesta destul de strict. E un regim. Trebuie să se scoale dimineața la 7 obligatoriu și la 11 seara e stingerea obligatoriu. Elevele cum vin la noi la 1 septembrie au posibilitatea să plece acasă sâmbăta, dar nu prea pot pleca în fiecare sâmbătă. De ce, fiindcă au aceste ore individuale, pierd orele”.

Mădălina Sârbu, elevă în clasa a X-a, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

“M-am gândit cu ajutorul Domnului să încerc și nu regret și nu o să regret niciodată în viață că am venit aici să fac studiile. M-am făcut mai liniștită, am luat multe lucruri de la măicuțe, ele se poartă foarte bine cu noi, suntem ca într-o familie”.

Daniela Buruian, elevă în clasa a X-a, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria: “Din rude de preoți, i-au propus tatălui să mă aducă aici și tata s-a decis să mă aducă aici. E foarte bine că există așa școli separate, pentru că nouă fetelor ne dă posibilitatea să ne concentrăm asupra obiectelor și eu cred că aceasta este perioada în care noi trebuie să învățăm”.

În cadrul instituției de învățământ muncesc patru maici de la Mănăstire și mai mulți profesori, care fac de câteva ori pe săptămână naveta de la Chișinău sau Tighina.

Veronica Postolache, profesoară de dirijare, Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

“Orele decurg cu foarte multă dăruire de sine. Spre deosebire de orele pe care le duc la Chișinău, în școlile obișnuite, acolo foarte mult persistă indiferența. Este o educație aparte, este un spirit aparte unde sunt eleve fete, nu este brutalitate. Este o puritate aici, o sfințenie. Am devenit și eu mai spirituală, mai cuminte, mai gânditoare”.

Liceul de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria este o filială a liceului ”Grigore Grigoriu” din satul Cîrnățeni, raionul Căușeni, așa că dascălii sunt plătiți din bugetul de stat, cu excepția profesorilor de muzică.

Monahia Teoctista, responsabilă de Liceul cu Profil de Arte de pe lângă Mănăstirea Marta și Maria:

“Avem un schit, unde avem vaci, porci, animale, maicile muncesc acolo și ceea ce se vinde de acolo se susțin, în special, orele individuale, care nu sunt achitate de stat”.

Monahia Teodora, slujitoare a Mănăstirii Marta și Maria:

“Noi suntem până în 60 de maici, împreună cu ascultătoarele surori și maici. Avem diferite ateliere, avem atelierul de tricot, avem croitoria, unde coasem veșminte preoțești, haine călugărești. Avem țesătoria, țesem diferite traiste, prosoape. Avem vie, livadă, grădină, de toate”.

Mănăstirea Sfintelor Mironosițe Marta și Maria a fost înființată în anul 1997, iar Liceul cu profil de Arte de pe lângă aceasta și-a început activitatea acum trei ani. Studiile aici sunt gratuite.

(știri.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Analiză: Reintegrarea Transnistriei și planul Rusiei de renaștere a URSS

RM

Republica Moldova se întoarce la planurile de reintegrare a Transnistriei dezvoltate în anul 2003. Această inițiativă este în mod evident venită din exterior și nu de la liderii acestei țări.

Seria de procese de reintegrare și de schimbare a personalului de conducere din enclavele pro-ruse și în statele nerecunoscute, inițiate de Moscova, au început la mijlocul anului trecut, scrie Institute for Global Threats and Democracies Studies, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Președintele Igor Dodon a publicat pe pagina sa de Facebook în ziua de 7 februarie un mesaj în care vorbește despre o autonomie largă pentru Transnistria, în limitele statului RM.

El a vorbit că trebuie încetată situația cu existența a două teritorii și trebuie făcută reunificarea.

Transnistria s-a separat unilateral de Republica Moldova urmare a conflictului armat din 1992.

Conflictul s-a terminat cu introducerea unui contingent rus care a instituit control asupra teritoriului și asupra marionetelor sale de la conducerea de la Tiraspol.

Rusia direcționează resurse financiare pentru a susține funcționarea Transnistriei.

Între timp, presiunea financiară a Rusiei a crescut exponențial odată cu mărirea numărului de teritorii ocupate (Abhazia, Osetia de Sud, enclavele din estul Ucrainei – Donețk și Luhansk).

Moscova a încercat să transfere nota de plată pentru gazele sale în Transnistria spre Chișinău, fără succes însă.

Procese similare de reintegrare teritorială au loc și în Ucraina. Se întâmplă probabil din cauza unor schimbări la Kremlin, unde Vladislav Surkov care a condus proiectele extrateritoriale ale Rusiei, a fost înlocuit cu Dmitri Kozak, care s-a ocupat de Transnistria la începutul anilor 2000.

În ianuarie 2020 s-a schimbat conducerea în Abhazia, republica controlată de Rusia după războiul ruso-georgian din 2008. Una dintre cauze a fost furtul resurselor financiare oferite de Rusia acestei enclave.

Reintegrarea teritoriilor pro-ruse face parte dintr-o abordare sistemică de diminuare a cheltuielilor financiare ale Rusiei.

Procesul presupune transferul teritoriilor pro-ruse pe autogestiune și pe subsidiile din partea statului în care sunt reintegrate.

Astfel, Kremlinul, intenționează să diminueze finanțarea republicilor nerecunoscute, dar să mențină controlul asupra statelor cărora le vor fi întoarse teritoriile în mod formal.

Independența Transnistriei nu trebuie văzută ca un scenariu, consideră Dodon. Nu există nicio îndoială că această declarație reprezintă voința Kremlinului.

Declarația a fost făcută și în contextul formatului de reintegrare – federalizarea Republicii Moldova. Moscova propune Ucrainei o abordare similară.

Semnificativ este faptul că federalizarea nu este prezentată ca scenariu pentru rezolvarea situației în Siria și Libia, unde un asemenea format de soluționare s-ar potrivi actorilor principali.

Diferența este că acțiunile de acolo ale Rusiei sunt concentrate pe crearea unui sistem condus de indivizi și elite politice specifice.

Aceasta este o problemă politico-militară. În spațiul post-sovietic, Rusia vrea să controleze toate procesele sociale și să stabilească un control politico-militar.

Rusia vede acest spațiu ca parte a sferei de influență propriu și care poate fi reunificată într-o confederație, ceea ce ar însemna renașterea URSS.

Republica Moldova este cel mai ușor proiect de reintegrare, potrivit liderilor de la Kremlin, din moment ce nu există nicio confruntare armată între Chișinău și Tiraspol.

Rusia consideră realizarea acestui scenariu ca fiind o prioritate, potrivit acestuia președintele pro-rus, Dodon, va iniția semnarea unui analog al „Memorandumului Kozak” în ideea reintegrării Transnistriei în Republica Moldova.

Chiar dacă președintele moldovean este limitat în drepturi, acesta are, potrivit Constituției, dreptul de a convoca un referendum pe chestiuni de importanță națională și pentru introducerea schimbărilor în Constituție.

Memorandumul Kozak din 2003 stipula că Republica Moldova ar urma să devină o federație asimetrică, iar Transnistria și Găgăuzia ar fi avut dreptul de a bloca proiectele nedorite de autonomii.

RM se angaja să păstreze neutralitatea, să destrame armata și să ofere Rusiei deptul de a-și menține prezența armată în decursul a 20 de ani în Transnistria.

Despre existența acestui scenariu ne vorbește în mod indirect declarația OSCE semnată la 6 decembrie 2015, și pentru care Moscova a făcut lobby, în care se vorbește că Transnistria va obține un statut special în cadrul RM.

Important este că viceprim-ministrul pentru Reintegrare a declarat că RM este gata să ofere un statut special, dar nu poate fi vorba despre federalizare. Îngrijorări similare față de federalizare au fost enunțate și în Ucraina.

Totodată, elemente de federație pot exista de facto într-un stat unitar. Lobby-ul pro-rusesc a stabilit o dată un statut special pentru Republica Autonomă Crimeea în Ucraina în anii 1990.

Rusia însă va insista anume asupra unui scenariu de federalizare în cazul RM pentru a reintegra jumătate de milion de transnistreni în 3,5 milioane de moldoveni. Acest proces va avea următoarele consecințe:

  1. Contingentul rus va fi păstrat în Transnistria ca parte a RM, o bază militară rusă va bloca orice aspirație euro-atlantică a Chișinăului.
  2. Alegerile parlamentare și locale se vor desfășura luându-se în considerație voința celor din Transnistria, astfel majoritatea parlamentară va fi una pro-rusă.
  3. Parlamentul Republicii Moldova va iniția schimbări în politica externă, pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică.
  4. Circa 200.000 de cetățeni ai Federației Ruse din Transnistria se vor infiltra în Republica Moldova.
  5. Federația Rusă reduce costurile de întreținere a Transnistriei.

Cu toate acestea, va apărea o rezistență din partea elitelor economice din Transnistria, în special din partea grupului Sheriff care controlează sectorul financiar și care nu va dori să cedeze afacerile sau să plăteasca impozite la Chișinău, și nu sie însăși, așa cum se întâmplă acum.

Reintegrarea Transnistriei va fi, prin urmare, primul pas al Rusiei spre renașterea Uniunii Sovietice prin federalizarea țărilor în care se află republici autoproclamate controlate de Rusia.

În ultima etapă, se va crea probabil un stat unitar după modelul de stat unional Rusia-Belarus, dar cu elite complet controlate de ruși și un singur câmp electoral național rus, permițând astfel Moscovei să stabilească comunicarea cu toate teritoriile controlate.

(deschide.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Ținutul Herța

Harta2414

Ținutul Herța este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca,

Poieni și Sinăuții de Jos din raionul Adâncata și satul Cotul Boianului din raionul Noua Suliță) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație deosebită este în satul Tureatca unde locuitorii se declară români, dar ca limbă maternă declară limba ucraineană.

Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939, Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice și, de la 1991 până astăzi, face parte din statul ucrainean. Conform tratatului de prietenie dintre România și Ucraina din 1997, România renunță la acest teritoriu.

Cu toate acestea, numeroase organizații din Bucovina de Nord cât și din România au atacat această decizie și au cerut guvernului român să renunțe la tratat în 2007.

(Wikipedia)

mai mult
PromovateRomânia Mare

Pensionară: Vreau ca deputații să încerce să trăiască cu pensia mea

batranete

Aș vrea ca parlamentarii să trăiască din pensia mea – este dorinţa unei pensionare care, după ce a muncit o viaţă întreagă în calitate de profesoară, astăzi statul o răsplăteşte cu o pensie modestă, care nu-i poate asigura o bătrâneţe liniştită.

De fapt, în această situație este majoritatea vârstnicilor din Moldova, care se plâng că banii pe care îi primesc, nu le ajung nici pentru strictul necesar, transmite Știri.md cu referire la tvc.md.

În timp ce bătrânii trăiesc la limita sărăciei, deoarece statul nu mai are grijă de ei, Parlamentul cumpără tablete noi pentru deputaţi.

Nici la capitolul salarizare parlamentarii nu o duc mai rău. Recent, lefurile lor au fost majorate cu peste 4.000 de lei.

La cei 75 de ani ai săi, Vera Mocreac din satul Slobozia-Duşca, raionul Criuleni, a educat generaţii întregi şi a promovat valorile fundamentale ale societății.

Timp de 45 de ani, femeia a fost profesoară de limba şi literatura română. Aceasta mărturisește că atunci când și-a ales profesia, era una nobilă, mai puțin – în zilele noastre, inclusiv din cauza salariilor mizere.

De 17 ani de când este pensionară, abia anul trecut, pensia pe care o primește a fost majorată până la 2.000 de lei.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Cu 2.000 de lei este imposibil să trăieşti. Numai serviciile comunale cât te costă. Mi-a venit factura la lumină şi undeva peste 1.000 de lei trebuie să achit pentru lumină, plus medicamentele pe care le folosesc, fiindcă am tensiune, zahăr şi altele. S-au grămădit de toate în aceşti ani în care am lucrat.

În pofida problemelor de sănătate și a dificultăților financiare cu care se confruntă, femeia nu a lăsat mâinile în jos aşteptând mila statului.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Am văzut că este imposibil de trăit cu pensia care este şi am început să prelucrez pământul pe lângă casă. Am făcut o seră şi mă ocup cu ea din primăvară.

În timp ce pensionarii își calculează cu grijă banii primiți din pensiile mici, ca să le ajungă de pe o zi pe alta, iar alții sunt nevoiți chiar să muncească pentru a se întreține, atunci când este vorba de confortul deputaților, se pare că, nu se fac economii.

Recent, secretariatul Parlamentului a decis să procure 110 tablete pentru aleșii poporului, pentru care vor fi cheltuite peste două milioane de lei.

Și dacă pensiile oamenilor, care au muncit o viață, sunt majorate cu câteva sute de lei, salariile parlamentarilor au crescut cu 4.000 de lei și ajung până la 18 mii de lei.

Chinuiți și fără nicio speranță, oamenii din țară sunt indignați de faptul că ei sunt mai săraci pe zi ce trece, iar deputații primesc nu doar salarii mari, dar beneficiază și de pensii grase.

Vera Mocreac, pensionară din satul Slobozia-Duşca: Aş vrea ca ei să trăiască o lună, două cu pensia pe care o primim noi şi să cumpere tot aşa cum cumpărăm noi, pentru că fiecare din noi ştie preţurile ca re sunt la magazine. Ei îşi măresc pentru dânşii, pentru noi…

Vreau ca deputaţii noştri să primească pensia mea. El are 10-15 mii, să mi-o dea mie, la pensionari să dea. 1.700 de lei este pensie? – Cum vă descurcaţi? – Sunt nevoit să lucrez.

Ei stau pe scaune şi vor salarii mari. Sigur că nu merită. Trebuie să se mai uite şi la oamenii din jur.

Ce aşa mare funcţie duc? Ei se grămădesc, mai stau de vorbă şi ziua trece, iar banii vin.

Potrivit datelor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale, la începutul anului 2019, în Moldova erau înregistrați peste 700 de mii de pensionari.

Dintre ei, circa 400 de mii primesc pensia sub minimul de existență, ceea ce înseamnă mai puțin de 1.700 de lei.

Asta în timp ce pensiile deputaților sunt de aproape șase ori mai mari – acestea variază între 8 și 10 mii de lei. În plus, aleșii poporului mai beneficiază de un șir de indemnizaţii din partea statului.

Sursa: tvc.md
(stiri.md)
mai mult
PromovateRomânia Mare

Comori ale Ortodoxiei

Ortodox442

Despre păstrarea tradițiilor românești în Voievodina, cu Pr. Emanuel Tăpălagă, vicar eparhial al Episcopiei Dacia Felix și Sorin Ianeș, profesor de religie #ComoriAleOrtodoxiei

Ediția integrală, aici: https://www.trinitas.tv/pastrarea-traditiilor-ortodoxe-in-episcopia-daciei-felix/

 


 

Păstrarea tradițiilor ortodoxe în Episcopia Daciei Felix

(TRINITAS TV)

mai mult
România Mare

Alegere dură pentru statele din Parteneriatul Estic: Fie cu UE, fie cu Rusia

RU-EU

Liderii Uniunii Europene pun statele din Parteneriatul Estic în faţa unei „alegeri dure”, între UE şi Rusia, a declarat, luni, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin.

„Din nefericire, Bruxelles-ul, prin acţiunile sale practice, în special în cadrul Parteneriatului Estic, pune constant statele în faţa unei alegeri dure: fie cu Uniunea Europeană, fie cu Rusia.

Am obiectat faţă de această abordare încă de când relaţia noastră cu Uniunea Europeană era definită ca parteneriat strategic”, a afirmat Kuzmin, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

El a evocat, în acest sens, Uniunea Economică Eurasiatică.

„Considerăm că există un potenţial vizibil de interacţiune constructivă între UE şi Uniunea Economică Eurasiatică”, a susţinut ambasadorul.

Abordând relaţia ţării sale cu SUA, el a subliniat deschiderea pentru un „dialog egal şi respectuos reciproc”.

„Rusia respectă întotdeauna un principiu invariabil, care a fost acelaşi timp de decenii. Suntem pregătiţi pentru un dialog egal şi respectuos reciproc cu orice preşedinte legitim, Guvern, atât la Washington, cât şi în orice alt stat”, a afirmat el.

Totodată, Kuzmin a vorbit despre relaţiile România – Rusia şi îmbunătăţirea acestora „pe baza cooperării pragmatice reciproc avantajoase şi a tradiţiilor de prietenie şi bună vecinătate”.

Sursa: protv.ro
(stiri.md)
mai mult
România Mare

Vasile Boerescu

Divanul_ad-hoc_din_Bucuresti_1857

Vasile Boerescu (n. 1 ianuarie 1830, București, Țara Românească – d. 18 noiembrie 1883, Paris, Franța) a fost un avocat, ziarist, jurist și un om politic român, ministru cu diverse portofolii în varii guverne, susținător al ideilor liberale moderate.

 

Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

 

Viață timpurie, educație
În perioada Revoluției de la 1848, Vasile Boerescu era elev la Colegiul Sfântul Sava din București și colabora la ziarul “Pruncul român”. A terminat colegiul în anul 1850, iar după o perioadă de pregătire la Școala de Drept din București, a plecat la Paris, unde obține licența în anul 1855 și doctoratul în științe juridice în 1857. În perioada petrecută în Franța, Vasile Boerescu a militat pentru drepturile politice ale Țărilor Române și pentru unirea acestora sub un principe străin. În 1857, după reîntoarcerea în țară, este numit profesor de drept comercial la Colegiul Sfântul Sava, iar din 1859 este profesor la Facultatea de Drept din București. În martie 1871 devine rector al Universității din București, iar în octombrie 1873 este numit decan al Facultății de Drept.

Fondarea ziarului Naționalul
În octombrie 1857, Vasile Boerescu a fondat ziarul Naționalul,tipărit la Tipografia Nationala a lui Iosif Romanov si în ale cărui pagini sunt promovate ideile unioniste ale vremii. În ianuarie 1859 Boerescu a fost ales deputat în Adunarea Electivă din Muntenia. După unire a fost numit director al Eforiei Școalelor, iar în continuare a îndeplinit numeroase funcții în guvernele post-unioniste: ministru al justiției (28 mai – 5 iulie 1860; 13 iulie 1860 – 14 aprilie 1861; 16 noiembrie 1868 – 21 ianuarie 1870), ministru al afacerilor străine (28 aprilie 1873 – 7 noiembrie 1875), ministru al cultelor și instrucțiunii (13 iulie – 17 octombrie 1860; 9 ianuarie – 7 aprilie 1874), membru în Consiliul superior al Instrucțiunii (octombrie 1863) și vicepreședinte al Consiliului de Stat (1864). Vasile Boerescu a făcut parte din delegația care a reprezentat România la Conferința de la Paris în 1866, susținând aducerea unui prinț străin. A fost ales în Adunarea Constituantă care a dezbătut și a adoptat Constituția din 1866, iar mai târziu în același an, Boerescu a fost ales în Parlamentul României.

Avocat, orator, traducător
S-a distins ca un foarte bun traducător, avocat și orator, fiind unul dintre principalii artizani ai Convenției comerciale româno-austro-ungare din 1875. În anul 1876 a încercat împreună cu Dimitrie Ghica sa fondeze o grupare politică de centru. Nereușind impunerea acestei grupari pe scena politică romanească, s-a înscris în Partidul Național Liberal în 1879, dar în 1880 constituie gruparea dizidentă “Partidul Liberalilor Sinceri”, împreună cu George D. Vernescu.

(Wikipedia)

mai mult
1 2 3 4 5 6 12
Page 4 of 12