Primăria Capitalei va aloca, în urma aprobării proiectului de rectificare bugetară în şedinţa extraordinară de luni a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), un milion de euro pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului.
Conform primarului Capitalei, Gabriela Firea, prin proiectul de rectificare bugetară vor fi alocaţi un milion de euro, la solicitarea Patriarhiei Române, pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului.
Consilierul general din partea USR Ana Ciceală a spus, în şedinţa CGMB, că alocarea de buget se face aleatoriu şi că modernizarea parcului RATB, de exemplu, nu reprezintă o prioritate pentru primarul Capitalei, potrivit news.ro.
„Continuă alocarea aleatorie de la bugetul Capitalei, dar ne bucurăm că doamna Firea a scos statuile din bugetul de pe anul acesta şi au fost lăsaţi banii la consolidarea clădirilor. La RATB observăm o diferenţă foarte mică, de unde se scad 1,64 milioane de lei. Modernizarea parcului RATB nu este prioritatea doamnei primar. Deşi nu există o creştere, ca data trecută, pentru statui, există o creştere a contribuţiei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, de la 15 milioane la 19,5 milioane de lei. Deci la RATB scădem, dar la Catedrală creştem?”, a spus consilierul general USR, Ana Maria Ciceală, citată de news.ro.
Alte modificări au fost aduse la bugetul DGASMB, care primeşte în plus 6 milioane de euro, la ASSMB, cu o majorare de 4,4 milioane de euro. 2,8 milioane de euro vor fi alocaţi pentru utilaje de topit zăpada, precum şi 2,7 milioane de euro pentru instalarea aerului condiţionat în tramvaie şi troleibuze.
Piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului a fost pusă în februarie 2011, iar data finalizării sale este preconizată a fi la sfârşitul anului 2018. Costurile medii ale investiţiei se ridică la suma de 80.000.000 euro.
Catedrala Mântuirii Neamului va avea o înălţime de 120 de metri şi o suprafaţă de peste 7.000 de metri pătraţi. Pe zidurile catedralei vor fi ridicate 6 turle mici, până la 60 de metri înălţime, turla clopotului şi o turlă principală, cu o înălţime de 120 de metri. Catedrala va avea 6 clopote. Cel mai mare – care cântăreşte 25 de tone – a fost finalizat într-o fabrică din Austria, iar pe acesta apare chipul Patriarhului Daniel.
La nivelul 0 al construcţiei, unde vor încăpea 5.000 de oameni, suprafaţa construită este de 7.200 de metri pătraţi, iar Catedrala Mântuirii Neamului va avea şi patru lifturi.
Până în Revoluţia din 1989, realizarea Catedralei Mântuirii Neamului a fost un subiect tabu. Regimul comunist nici nu voia să audă de aşa ceva, ba a făcut tot posibilul să distrugă biserici. Aşa că, abia după ce s-au liniştit apele, în mai 1995, Consiliul Naţional Bisericesc a cerut acordul autorităţilor române pentru construirea catedralei pe un teren de 4,5 hectare, deţinut de Mitropolie în Parcul Carol (lângă Monumentul Eroului Necunoscut). În februarie 1996, prin hotărâre de guvern, Executivul decide alocarea de fonduri pentru elaborarea studiilor de fezabilitate aferente acestui proiect, pe acest amplasament. Însă nici de această dată lucrurile nu au mers mai departe.
După mai mulţi ani de presiuni şi insistenţe pe lângă forurile superioare ale statului, oamenii Bisericii au constatat că nu au cu cine să edifice acest lăcaş pentru creştinii ortodocşi. În 1998 se propune un alt teren pentru catedrală, iar în ianuarie 1999 Patriarhia acceptă 2 hectare de teren în Piaţa Unirii (la poalele Dealului Mitropoliei). Numai că, Primăria Capitalei trece peste decizia Guvernului şi se opune, pe motiv că solul din acea zonă nu permite construirea unei clădiri atât e impunătoare. Edilii Bucureştiului propun mutarea construcţiei 100 de metri mai spre sud. Acest lucru însemna, însă, anularea tuturor studiilor şi concursurilor de arhitectură făcute până atunci. Bani aruncaţi în vânt.
Doi ani mai târziu, catedrala primeşte al amplasament, pe bulevardul Unirii, la intersecţia străzii Mircea Vodă cu strada Nerva Traian. În noiembrie 2001, Consiliul General al Municipiului Bucureşti votează trasmiterea terenului de 4,1 hectare în administrarea Patriarhiei Române, care demarează un nou concurs de arhitectură. Însă, de această dată consilierii generali se zgârcesc şi reduc suprafaţa alocată iniţial la doar 2,9 hectare, lot insuficient pentru edificarea construcţiei şi a anexelor. Aşa se ajunge din nou la Parcul Carol, în aprilie 2003, când se alocă 5,2 hectare pentru ridicarea monumentului ortodoxiei româneşti, în locul Mausoleului din parc. Şi acest proiect este abandonat, după intervenţia Primăriei Capitalei, care s-a opus dezafectării şi mutării Monumentului Eroilor Comunişti.
În martie 2005, prin OUG, Guvernul României decide alegerea Dealului Arsenalului ca loc de amplasare a Catedralei Mântuirii Neamului, simbol al celor 2.000 de ani de creştinism pe pământ românesc. În 29 noiembrie are loc sfiinţirea locului şi punerea pietrei de temelie. Lucrările efective vor începe la 23 decembrie 2011.
O catedrală, șase patriarhi. Realizarea monumentalei catedrale a fost dezideratul a șase patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. De fapt, șase este numărul total de patriarhi pe care i-a avut România Mare. Patriarhia Română a luat ființă în 1925, iar cei șase conducători ai săi au fost, în ordine cronologică: Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977), Iustin Moisescu (1977-1986), Teoctist Arăpașu (1986-2007), Daniel Ciobotea (2007-prezent).
Cea mai mare donație anonimă. De-a lungul celor peste 150 de ani s-au făcut nenumărate chete naționale pentru asigurarea finanțării edificiului. Autoritățile bisericești au apelat atât la stat, cât și la credincioși pentru a strânge bani de catedrală. În funcție de posibilitățile lor, românii au contribuit și atunci pentru realizarea acestui vis al Bisericii Ortodoxe Române. Către sfârșitul anului 1903, Monitorul Oficial al României anunța că prima donație privată pentru catedrală a fost făcută de un domn care dorește să rămână anonim, iar suma cedată se ridică la 192.500 de lei. La acea vreme această sumă era colosală. Cu acești bani puteai cumpăra 712.962 de pâini de un kilogram, 144.736 de kilograme de carne de porc sau 106.944 de găini de țară.
Beton cât pentru zece blocuri. Pe parcursul ridicării sale, catedrala va „înghiți” 100.000 de metri cubi de beton, adică tot atât cât e necesar pentru ridicarea a zece blocuri cu zece etaje.
A doua clădire din ţară ca înălţime. La deschiderea sa, programată în iunie 2017, Catedrala Mântuirii Neamului va deveni a doua construcţie din ţară ca înălţime (120 de metri). Ea e întrecută doar de turnul de birouri Sky Tower (137 metri), situat în cartierul Aviaţiei, zona Aurel Vlaicu.
Catedrala, încălzită exclusiv electric. La dimensiunile ei impresionante (120 metri lungime, 70 metri lăţime, 120 metri înălţime), e cel puţin dubioasă alegerea sistemului de încălzire. Proiectanţii au ales variata încălzirii electrice, prin corpuri statice, radiatoare şi panouri radiante electrice, dar şi radianţi electrici în infraroşu de joasă frecvenţă. Pe lângă aceste echipamente, catedrala va beneficia de aparate de aer condiţionat care, în timpul iernii pot fi comutate pentru a difuza aer cald. Aş vrea să văd cum arată o factură de energie electrică pentru acest lăcaş de cult.
Garanţie 500 de ani. Catedrala a fost proiectată şi construită să dăinuie cel puţin 500 de ani, spun constructorii. La tehnologia de azi şi la materialele de construcţii care există în prezent, 500 de ani par extrem de puţini. Ca şi comparaţie, catedrala din Montserrat (la 30 km de Barcelona) e construită pe la 1300, din blocuri mari de piatră ridicate cu scripeţi. Biserica primeşte mii de turişti în fiecare lună, fără nici un fel e problemă, la peste 700 de ani de la deschiderea sa.
C. R.
