Şi vei pleca, iubita mea, departe,
Spre alte braţe ce te-or mângâia,
Iubirea însă, doar haina moarte
Cu umbra-i rece ne-o va dezlega.
Pe gura-ţi fragă-o altă sărutare
S-o aşterne-n noaptea mult prea lungă,
Vor tremura de dor mâinile tale
Încercând la pieptul meu s-ajungă.
În ochii lui mă vei vedea pe mine,
Obrazu-i va avea mirosul meu,
I te vei dărui neştiind cine
E lângă tine, cine-n gândul tău.
Îi vei zâmbi când inima-ţi va plânge
Şi-l vei îmbrăţişa prin umbra mea,
Pierduta mea, când dorul te-o învinge,
Întoarce-te din nou în lumea ta.
Mirela Minuţa Alexa
