Boții sunt niște programe de care mulți dintre noi au auzit pentru prima oară în jocurile online, care execută automat anumite funcții. Exemple de aplicații pe care le asigură aceste programe automate sunt multiple, de la setarea unei alarme, la informații despre starea vremii sau căutări online și până la boți ce pot întreține conversații pe internet.
Siri și Cortana sunt exemple de boți folosiți de Apple și de Microsoft. Astfel de roboți au pătruns în social-media, locul unde unii dintre ei s-au făcut remarcați prin lipsa criteriile etice, derapaje rasiste, antisemite și homofobe, sintetizând „tot ce era mai bun” pe rețelele de socializare, așa cum a fost celebrul bot @Tai.ai al Microsoft. Alți boți au pur și simplu drept unic scop răspândirea de conținut de tip spam sau, și mai periculos, diseminarea de conținut de tip fake news.
Institutul Future Today (FTI) identifică boții printre tendințele cu cel mai mare potențial pentru anul 2018.
Înființat în 2006, acest institut își propune să-i ajute pe lideri și organizațiile pe care aceștia le conduc să se pregătească de azi pentru provocările cu care se vor confrunta mâine. FTI se concentrează exclusiv asupra modului în care noile tehnologii și ultimele descoperiri ale științei influențează sau afectează anumite domenii de afaceri, transformă forța de muncă și poate aprinde schimbări la nivel geopolitic.
În fiecare an, FTI publică câte un raport al tendințelor cu care se va confrunta plaja media în cursul anului următor. Dacă aceste tendințe se vor dovedi oportunități sau se vor transforma în amenințări pentru actorii media și consumatorii de media rămâne de văzut. Lista FTI pentru anul viitor cuprinde 75 de tendințe.
Tendințe 16 — 30
16. (ro)Boți
Pentru al treilea an pe lista trendurilor din media, boții promit să rămână o prezență constantă și în viitoarele rapoarte ale FTI. Recent, boții și-au făcut intrarea în vocabularul tuturor. În prezent sunt peste 30.000 de boți funcționali în social media. În ultima campanie electorală prezidențială din SUA, boții au avut un rol important, conform analiștilor. Conturi false pe rețelele de socializare, multe dintre care proveneau din Rusia, au reușit să-i provoace pe americani să se lanseze în discuții în contradictoriu, pe subiecte ce variau de la Donald Trump la politica de imigrare și taxe și au adus în prim plan subiectul anului: fake news. Pe măsură ce se produce tranziția de la boții de chat către interfețele vocale, redacțiile de presă trebuie să adopte o nouă strategie de interacțiune cu consumatorii de știri.
17. Interfețe vocale
Pentru al șaselea an pe lista tendințelor, interfețele vocale vor rămâne probabil o prezență constantă și pentru viitor, iar noi, consumatorii, ne putem aștepta să vorbim cu mașini, în diverse circumstanțe, pentru tot restul vieții. Aceste sisteme procesează semantica și limbajul natural, alături de datele noastre, pentru a anticipa ceea ce ne dorim.
Dacă ați folosit vreodată Siri, Google Now, Cortana sau Alexa (de la Amazon), atunci sunteți familiarizați cu interfețele vocale. În curând vom putea vorbi cu mult mai multe și mai prozaice dispozitive interconectate, cum ar fi termostatul din casă, cu mașina, frigiderul, căștile audio și chiar cu sticla de apă. Conform previziunilor, până în 2023, 50% dintre interacțiunile pe care americanii le vor avea cu diferite obiecte se vor face pe cale verbală. Astfel de sisteme vor pătrunde și în redacțiile de știri, oferindu-le reporterilor posibilitatea de a elabora o știre alături de o mașină inteligentă printr-o interfață conversațională.
18. Interfețe ambientale
Interfețele ambientale se află pentru al treilea an pe listă. Dacă ați interacționat până acum cu Google Now sau Alexa, sau dacă sunteți deținătorul unui Fitbit sau Samsung Gear, ori dacă folosiți gesturi pentru a deschide portbagajul mașinii, atunci înseamnă că sunteți familiarizat cu interfețele ambientale.
În această eră modernă, ce aparține informației, un adult ia în medie mai mult de 20.000 de decizii pe zi, dintre care 226 sunt legate de mâncare. Noile tehnologii promit să ofere sisteme de prioritizare a acestor decizii, vor fi capabile să ia anumite decizii în locul nostru și chiar să răspundă pentru noi în anumite situații, în funcție de circumstanțe.
19. Deep Linking
Sistemul Deep Linking (DL), aflat pentru al patrulea an (non-consecutiv) pe lista tendințelor semnalate de FTI, este folosit încă de la începutul telefoanelor mobile inteligente, făcând posibilă diseminarea datelor personale la toate aplicațiile din telefon. Acest sistem funcționează ca un hyperlink care îi trimite pe utilizatori la anumite ecrane din diferite aplicații.
Există trei tipuri de DL: tradiționale, de amânare și contextuale. Cele tradiționale îl trimit pe utilizator de la o aplicație sau site (cum ar fi un link postat pe Twitter) direct la aplicație, dacă aceasta este instalată. Cele de amânare ne trimit fie direct la conținut, dacă o anumită aplicație este instalată, fie la magazinul pentru aplicații dacă aplicația necesară nu este instalată. Cele contextuale asigură o informare mult mai robustă — ne poartă de la site la aplicație, sau de la aplicație la site, dar și de la aplicație la aplicație, și pot oferi informații personalizate. Spre exemplu, atunci când aterizați pe un aeroport, s-ar putea ca aplicația pentru o anumită linie aeriană să vă trimită un link direct către Uber.
Sistemul DL este de o importanță vitală pentru actorii din piața media, reprezentând o modalitate prin care utilizatorii sunt încurajați să continue să folosească aplicațiile de presă.
20. Boți de productivitate
Boții de productivitate îi ajută pe jurnaliști să-și îndeplinească sarcinile mai eficient și se află pentru al treilea an pe lista tendințelor semnalate de FTI. Slack, cu cei peste 5 milioane de utilizatori zilnici, dar și alte platforme precum Yammer, HipChat, Ryver, Zoom și Skype devin componente din ce în ce mai importante ale mediului redacțional modern.
21. Învățare adaptativă
Aflată în al doilea an de prezență pe lista tendințelor FTI, învățarea adaptativă poate fi folosită pentru a ajuta redacțiile de presă să deprindă aptitudinile de care vor avea nevoie în viitor. Atunci când redacțiile se confruntă cu provocări legate de venituri, domeniul dezvoltării profesionale este de obicei primul care are de suferit reduceri de buget. Sistemele de învîțare adaptativă vor reprezenta o alternativă eficientă la pregătirea profesională individuală, dezvoltarea leadershipului și organizarea de ateliere de lucru. Beneficiile evidente ale sistemelor de învățare online, adaptative (ușor de folosit, ieftine, personalizate) vor trebui analizate în comparație cu potențialele dezavantaje (interacțiuni reduse cu instructorul, concentrare pe răspunsuri și nu pe procesele care duc la obținerea răspunsurilor) înainte ca aceste sisteme să fie adoptate la scară largă.
22. Superspecializări
Superspecializările se află pentru al doilea an pe lista tendințelor concepută de FTI. Pe măsură ce ritmul de adoptare a noilor tehnologii în redacțiile de știri continuă să crească, nevoia unei forțe de muncă capabilă să se adapteze noilor platforme și să învețe noi lucruri devine extrem de importantă pentru dezvoltare. Pentru a contribui la pregătirea unor profesioniști capabili să învețe mereu lucruri noi, platforme precum Udacity dezvoltă cursuri de superspecializare în diferite domenii-nișă.
Sistemul de studii universitare clasice, de 4 ani, nu mai este suficient pentru nivelul de specializare pe care trebuie să-l obțină noua forță de muncă. Directorii de resurse umane încep să vadă educația ca pe un produs și încearcă să maximizeze profitul obținut prin educație. Odată cu dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială și a automatizării, jurnaliștii vor avea nevoie de un nivel ridicat de specializare care nu le este oferit deocamdată în universități. Compania Udacity, care oferă programe de superspecializare, a încheiat parteneriate cu San Jose State University și cu corporațiile Alphabet, Facebook și AT&T pentru specializarea angajaților. În 2016, Udacity a lansat chiar un nou program, denumit Nanodegree Plus, prin care le garantează studenților că vor obține un job în cel mult 6 luni după absolvire, în caz contrar urmând să returneze taxa de înscriere în acest program.
23. Știri de proximitate
Pentru al cincilea an pe lista tendințelor se află știrile de proximitate. Noile tehnologii pot fi programate să funcționeze ca niște relee de informații, transmițând și preluând informații de pe dispozitivele mobile și chiar din interiorul organismului nostru, menținându-ne conectați la rețeaua de informații.
Un exemplu deja foarte răspândit este cel al așa-numitelor „beacons” (faruri) — mici radiotransmițătoare Bluetooth — care pot fi programate să transmită și să recepționeze anumite informații prin intermediul telefoanelor mobile. Atunci când ne aflăm în proximitatea unei rețele, senzorii ne folosesc informațiile personale pentru a aduna date despre experiențele noastre. Aceste „beacons” se activează atunci când ne aflăm suficient de aproape de ele și sunt folosite frecvent în strategii de marketing. De asemenea, aceste dispozitive pot fi folosite și în cazul unor evenimente sportive, politice, culturale etc care beneficiază de o mare acoperire media, diseminând în întreaga zonă a evenimentului informații despre acesta. Un fel de știri de proximitate.
24. Recunoaștere și analiză a personalității
Noile instrumente de analiză centralizează datele personale ale utilizatorilor, comportamentul și preferințele lor pentru a genera un profil al personalității fiecăruia și pentru a putea preconiza cum va reacționa fiecare în diverse situații. Pentru al treilea an pe lista de tendințe, aceste instrumente pot fi folosite și în jurnalism pentru a personaliza interacțiunea cu clienții și chiar pentru a personaliza conținutul știrilor. Sistemele de recunoaștere a personalității pot fi folosite, alături de algoritmii de generare a limbajului natural, pentru a personaliza părți din știri, obținând astfel un produs de presă cu care cititorii individuali pot relaționa mai ușor.
25. Atenția
Pentru al patrulea an pe lista tendințelor întocmită de FTI, atenția a devenit o adevărată valută forte în această eră digitalizată. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, organizațiile de presă și-au adaptat conținutul existent pentru ecranele calculatoarelor și pentru mereu noile noastre dispozitive mobile. Anul electoral 2016 din SUA a contribuit la o creștere a numărului consumatorilor de presă, dar a adus în prim plan și numeroase surse alternative de informație, atrăgând atenția consumatorilor asupra unor conținuturi de calitate îndoielnică, ce răspândeau informații false.
Atenția înseamnă bani pentru industria de publicitate și astfel organizațiile de presă trebuie să-și revizuiască strategiile pentru a ține cont de această sursă de bani. În viitor, fiecare organizație de presă va trebui să-și concentreze atenția asupra consumatorilor. În curând jurnaliștii vor munci alături de algoritmi pentru a oferi versiuni diferite ale aceluiași material de presă, în funcție de necesitățile consumatorilor.
26. Fragilitatea digitală
Pentru al treilea an pe listă, fragilitatea digitală desemnează faptul că materialele publicate de organizații de presă în format digital, pe site-urile proprii, pot dispărea ușor, prin închiderea respectivelor siteuri sau pot fi modificate prin atacuri cibernetice. O serie de articole de investigații premiată cu Pulitzer, despre un accident în care și-au pierdut viața 20 de copii și care a marcat o întreagă comunitate din Colorado a dispărut, pur și simplu, atunci când organizația de presă Rocky Mountain News a dat faliment.
Același fenomen se produce și pe siteurile oficiale, ale autorităților, în funcție de agenda politică în schimbare. Jurnaliștii, oamenii de știință și publicul larg din SUA au privit neputincioși cum guvernul american a șters studii, date și rapoarte privind, printre altele, fenomenul încălzirii globale, în cadrul unei strategii de a-și alinia conținutul la politica noii administrații Trump. Cum ar arăta o societate a viitorului dacă, brusc, peisajul media digital, din prezent, ar înceta să existe? Avem nevoie de arhive care să păstreze conținutul digital relevant pentru epoca noastră.
27. Transparență radicală
În cursul anului trecut, organizații de presă credibile s-au confruntat cu o criză a încrederii provocată de boții de pe Twitter, de extremiști politici și de autoritățile alese. Pentru al doilea an pe listă, transparența radicală pune la dispoziția publicului larg o imagine de ansamblu asupra modului în care o anumită știre a fost documentată, concepută și publicată.
Fenomenul „fake news” aflat în creștere a dus la pierderea încrederii publice în jurnaliști, iar pentru a redobândi credibilitate aceștia trebuie să adopte o transparență radicală în procesul de realizare a știrilor. Consumatorii de știri doresc să știe cum sunt acestea construite. Reporterii și redactorii ar trebui să explice la ce seturi de date au apelat și ce instrumente au folosit în realizarea diferitelor materiale de presă.
28. Produse media în ediție limitată
Aceste produse media se află pentru al treilea an pe listă. Unii actori de presă au început să experimenteze folosirea unor produse de presă temporare, podcast-uri care au un număr limitat de episoade, oferte prin SMS care se produc doar în anumite perioade de timp, în cursul unor evenimente etc. Organizațiile de presă care oferă produse media în ediție limitată pot genera modele pentru aceste produse pe care apoi să le reaplice de câte ori este cazul. BuzzFeed a propus un chatbot (robot conversațional) în timpul campaniei electorale din 2016, iar New York Times a lansat un serviciu de chat similar pe perioada Jocurilor Olimpice. Fie că este vorba despre un eveniment pregătit și anunțat din timp (alegeri, festivaluri, competiții sportive) sau de evenimente meteorologice predictibile, așa cum sunt relatările din sezonul uraganelor din Atlantic, organizațiile de presă au numai de câștigat, inclusiv în ceea ce privește vânzarea spațiului publicitar, din pregătirea și promovarea de produse media în ediție limitată.
29. Activitate editorială pentru grup țintă redus
Buletinele de știri, transmisiile în sistem podcast și rețelele de nișă care atrag audiențe mai mici au înregistrat o revenire semnificativă în perioada 2015 — 2017 și se află pentru al treilea an pe lista tendințelor FTI. Numărul de nișe este în continuă creștere. Dintr-o dată, aproape oricine, de la lideri politici internaționali la vecinul de scară, și-a deschis câte un podcast, a editat un buletin de știri sau și-a lansat propriul chat-bot. Sau toate la un loc. Acest lucru este posibil datorită unor servicii precum Mailchimp, TinyLetter (deținut tot de Mailchimp), Skype, Google Hangouts, Garage Band, SoundCloud, Libsyn, Stitcher, Auphonic, SpeakPipe etc.
30. Nivel de notificare
Pentru al doilea an pe lista de trenduri, notificările sunt fragmente de informație, inclusiv update-uri, memento-uri și mesaje de la prieteni. Ele își fac loc pe ecranele blocate ale telefoanelor mobile și ale altor dispozitive mobile conectate.
Notificările sunt atractive pentru agențiile de știri pentru că atrag atenția utilizatorilor atunci când atenția acestora este mai vulnerabilă. Profitând de teama noastră de a nu pierde ceva important, notificările ne tentează să ne deschidem telefonul pentru a vedea despre ce este vorba. Utilizatorii care optează să primească notificări atunci când instalează o anumită aplicație, folosesc de până la de două ori mai mult respectiva aplicație.
Problema este că, în prezent, suntem bombardați cu notificări — de la sistemul de operare, de la antivirus, de la serviciile de urgență ale autorităților, aplicațiile meteorologice, jocuri, rețele sociale etc. Notificările însoțite de fotografii sau de emoticoane sunt mai bine primite. Actorii de presă vor trebui să dezvolte noi tactici și strategii pentru a se asigura că notificările lor vor fi remarcate de utilizatori din avalanșa de alte notificări pe care aceștia le primesc.
C.B.