DRĂGUȘ Dan

SĂ NE AMINTIM…provizoriu Poetul Gheorghe Pituţ e prietenul lui Gherman şi Maciste. La sfîrşit de iulie, Nicolae Herlea cîntă „O, sole mio”... Un zîmbet de revistă de la Cristina Stamate. Cezar Ivănescu caută săptămînal, „Numele

Ronald Cătălin Pena nota la început de secol douăzaci, pe la 1923:  “Toţi directorii de reviste ştiu că în Bucureşti revistele sunt scrise  pentru o <”elită” intelectuală>, fie sunt scrise pentru <”popor”>, se vând în 500 exemplare. Ultimul

1. Cratima(-). Liniuţă de unire sau despărţire, s-a numit Trăsura de unire. Regulă: Trăsura de unire se pune între două sau mai multe vorbe ce se spun unite, fără ca să poată forma un cuvânt

Sunt carte şi tac În sac dosită... Am fost fiinţă vie Din falnicul brad, Din tulpini de grâu Topite şi zac. Câteodată mă citeşte vreunul, Mă învie la a doua citire Ca un Hristos. Sunt

FILIP KÖLLŐ (1956 – 2018)   Studii: Institutul de Arte Plastice  „Nicolae Grigorescu” Bucureşti. Membru al Uniuni Artiştilor Plastici din România. Membru al Grupului de la Ploieşti, al Cenaclului  „I.L.Caragiale”  Ploieşti   A restaurat, în colectiv, bisericile de la

Dan Drăguş - Zece poeme 1. DENUNŢ Au venit la mine, unele le ştiu, şaizeci şi opt de primăveri cu flori de măr, flori de gutui... Au plecat s-au dus, vin de-acum primăverile- versuri în

Înfricoşătoarea Judecată preluată în imagini de pictura veche, nu mai contribuie la sporirea fricii sau Credinţei în Dumnezeu. Înfricoşătorul Iad parcă numai înfricoşează Pre-Mulţi. Raiul pe gratis este o opţiune azi. Curat fariseism ! Există

Poemele sunt poeme dacă rezistă pe un perete mâzgălit noaptea în culori nedefinite, de un oarecare zidar. Un perete ce dispare în zori, în fiecare zi, în zori. 26 februarie 2019 Dan Drăguş

Suceveanul Simion Moise Grinberg (1895 - 1971) sub cel mai cunoscut pseudonim al său, Ury Benador, a devenit un prolific prozator al vremii sale. A scris piese de teatru, a primit Premiul, în anul 1924, al

MARIA ROSETTI (1819-1893),ziaristă de origine scoţiană,a fost redactor la ziarul < Românul >,fondat de C.A.Rosetti (soţul),revoluţionarul paşoptist. A editat propria revistă literară < Mama şi copilul > îndreptată educaţiei copiilor. MARIA FLECHTENMACHER (1838-1888),soţia compozitorului Al.

Motto: „Ferice de aceia cărora le mai trăiește mama” Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni, a creat pretutindeni mame. Mama este numele lui Dumnezeu pe buzele și în inimile copiilor. O mamă bună prețuiește cât

După o mie nouă sute nouăzeci, mi se pare că s-au regionalizat prea mult: literatura, cultura, în general, media. O individualizare excesivă. Am gândit un protocol de publicare reciprocă între două ziare regionale cu o

Ceea ce se face, se realizează azi, este o splendoare a minții umane, dar și un dezastru. Ca dinamita, ca bomba atomică. Se artificializează inteligența, se digitizează sentimentele umane! Robotul-femeie, robotul-bărbat, de parcă nu ne-am

Un freamăt eram la acest imn. Eram o Țară ! Un freamăt venea din câmpuri cu unduiri de verde grâu, cu mângâieri de roșu-aprins al macilor dintr-o oarecare ieri. Noi, și noi îl vream pe

Mă iartă, doamnă, c-am nesaț și vinul e destul... Mă iartă floare și cuvânt, Mă ține, Doamne, într-un gând! Mă iartă verbul din culori, Fânul cosit de-atâtea ori, Mă iartă clipa rătăcită pe o filă

LA MARGINE DE SAT La margine de sat, cimitirul stă ascuns Iarna-i zgribulit, mai rece crapă pietrele mai sece Într-un somn parșiv și mut. O cupolă vineție strânge satul într-un clopot într-un cerc... Lumea „pleacă”