close
Știință și tehnică

Oameni și roboți. Roboți VS. oameni?

Recent, mi s-a întâmplat ca intrând pe un site să găsesc afișată o întrebare care sună în felul următor: „Ești robot?”. Și, pentru a demonstra că nu sunt robot, site-ul mă obligă să apăs pe un buton sau să introduc un anumit cod. În felul acesta, roboții au intrat în viața mea, în mod brutal și direct. Mi-am adus aminte de suspiciunea site-ului că aș putea fi robot atunci când am văzut raportul pe anul 2017 cu privire la „Capitalul uman la nivel global” realizat de Forumul Economic Mondial.

Raportul atrage atenția încă de la început asupra faptului că piața muncii și, în același timp, sistemul educațional se află în tranziție către a patra revoluție industrială. Această tranziție este considerată de autorii raportului ca fiind cea mai importantă provocare a următorului deceniu din punctul de vedere al sistemului politic, al societății în ansamblul ei, dar și din perspectiva economică și socială.

Prezent, recent, la un eveniment de specialitate, deputatul Varujan Pambuccian a vorbit despre roboți. Roboții care ne răspund la telefon, care sunt tot mai folosiți în medicină și în industrie. Senatorul Pambuccian a afirmat tranșant că schimbările pe piața muncii vor fi majore, dacă nu dramatice în următorii zece ani, iar România este nepregătită pentru trecerea la noul mod de producție.

Nu este, cu siguranță, singurul stat aflat în situația de a fi nepregătit în fața schimbărilor pe care le aduc noile tehnologii asupra pieței muncii și capitalului uman. Multe dintre sistemele de educație sunt desprinse de piața muncii. Nu intâmplător, Finlanda, un stat cu unul dintre cele mai moderne sisteme educaționale, se află pe locul doi în topul indicelui global privind capitalul uman. În sensul că situația Finlandei arată că un învățământ modern oferă mai multe șanse absolvenților să pătrundă pe piața muncii.

Rapiditatea modificărilor tehnologice face ca diferența, dacă nu prăpastia, dintre școală, sub diversele ei forme, și joburi să se adâncească. Raportul realizat de Forumul Economic Mondial face un pas înainte arătând că în ultimii ani, în lume, costurile cu educația au crescut substanțial, dar efectele sunt puțin vizibile. Adică, în învățământ s-a investit, dar sistemul nu a „produs” pe măsura sporirii cheltuielilor. Iar situația este valabilă și pentru statele dezvoltate și pentru cele emergente.

De fapt, a patra revoluție industrială, care, în esență, caută cu obstinație creșterea productivității muncii, poate fi definită ca fiind o combinație între capitalul uman și cel tehnologic, reprezentat de roboți sau de algoritmi inteligenți.

Acestea sunt principiile. Mai importante poate chiar decât cifrele. Analiza este însă relevantă în felul ei. Indicele global al capitalului uman clasifică țările în funcție de cât valorifică și dezvoltă capitalul uman. Patru indicatori sunt luați în calcul la stabilirea indicelui capitalului uman: capacitatea, care reprezintă educația formală, aplicarea, utilizarea abilităților, dezvoltarea, care se referă la perfecționarea continuă a forței de muncă și know-how-ul.

În „top 10” al statelor în funcție de indicele global al capitalului uman se află opt state europene și două din afara acestui continent, respectiv Statele Unite ale Americii și Noua Zeelandă. Topul europenilor este format, în ordine de Norvegia, Finlanda, Elveția, Danemarca și Germania.

România se află pe poziția cu numărul 42, din 130 de țări incluse în studiu, cu un indice peste media generală. În medie, la nivel mondial 62% din capitalul uman este dezvoltat, iar 38% se risipește. În România, procentajul de capital uman care se dezvoltă este de 66%, peste media generală, dar sub media europeană. De altfel, România este în aceeași zonă de clasament cu Portugalia, Spania și Grecia.

În concluzie, indicele global al capitalului uman este o fotografie a momentului. Imaginea de ansamblu surprinde, de fapt, schimbările care vin o data cu a patra revoluție industrială.

Constantin Rudniţchi

Tags : androizioamenirobotistiintatehnica

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.