Magna Europa

Ați pierdut audierile comisarilor desemnați? Aflați ce s-a întâmplat din rezumatele noastre video.

Înainte ca Parlamentul European să poată vota asupra Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, comisiile parlamentare vor evalua pregătirea comisarilor desemnați.

Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore, transmisă în direct, în cadrul comisiei sau comisiilor responsabile cu portofoliul propus. Audierile se vor desfășura în perioada 30 septembrie – 8 octombrie.

(europarl.europa.eu)

Miercuri vor fi audiați la Parlament Didier Reynders (Belgia), Helena Dalli (Malta), Sylvie Goulard (Franța), Elisa Ferreira (Portugalia) și Janez Lenarčič (Slovenia).

Miecuri, 2 octombrie, cinci comisari desemnați vor trebui să demonstreze deputaților europeni că sunt potriviți pentru posturile pentru care au fost propuși: Didier Reynders (Belgia), Helena Dalli (Malta), Sylvie Goulard (Franța), Elisa Ferreira (Portugalia) și Janez Lenarčič (Slovenia).

Înainte ca Parlamentul European să poată vota asupra Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, comisiile parlamentare vor evalua pregătirea comisarilor desemnați.

Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore, transmisă în direct, în cadrul comisiei sau comisiilor responsabile cu portofoliul propus. Audierile se vor desfășura în perioada 30 septembrie – 8 octombrie.

(europarl.europa.eu)

Marți, vor fi audiați la Parlament Nicolas Schmit (Luxemburg), Jutta Urpilainen (Finlanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Ylva Johansson (Suedia) și Stella Kyriakides (Cipru).

Nicolas Schmit (Luxemburg), Jutta Urpilainen (Finlanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Ylva Johansson (Suedia) și Stella Kyriakides (Cipru) vor fi audiați la Parlamentul European marți, 1 octombrie.

Înainte ca Parlamentul European să poată vota asupra Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, comisiile parlamentare vor evalua pregătirea comisarilor desemnați.

Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore, transmisă în direct, în cadrul comisiei sau comisiilor responsabile cu portofoliul propus. Audierile se vor desfășura în perioada 30 septembrie – 8 octombrie.

(europarl.europa.eu)

La 26 septembrie, Donald Tusk, președintele Consiliului European, s-a adresat liderilor mondiali, în numele UE, în cadrul Adunării Generale a ONU.

Președintele Tusk a subliniat că patriotismul secolului 21 trebuie să aibă o dimensiune globală, astfel încât să nu devină un egoism național comun.

„Istoria națiunilor noastre ne arată cât de ușor este să transformi dragostea față de patrie în ură față de vecini. Cât de ușor este să transformi mândria pentru propria cultură în dispreț pentru cultura străinilor. Cât de ușor este să folosești sloganurile propriei suveranități împotriva suveranității altora.”

Președintele Tusk la cea de a 74-a Adunare Generală a ONU

În discursul său susținut în fața adunării, acesta a făcut apel la apărarea ordinii internaționale bazate pe norme:

„Viața noastră se poate schimba în iad, dacă nu găsim aici, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, soluții adecvate pentru amenințările globale, cum ar fi: conflictele armate și terorismul, proliferarea nucleară sau distrugerea mediului.”

Președintele Tusk la cea de a 74-a Adunare Generală a ONU

Președintele Tusk s-a concentrat, de asemenea, pe actuala situație de urgență în domeniul mediului. „Ne apropiem rapid de un punct dincolo de care vom fi în măsură doar să atenuăm daunele îngrozitoare provocate asupra mediului, și nu să le inversăm tendința”, a afirmat el.

Donald Tusk a subliniat rolul de lider al UE în punerea în aplicare a Acordului de la Paris și ambiția sa de a deveni primul continent neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon din întreaga lume. Numai în 2017, UE și statele sale membre au cheltuit 20 de miliarde de euro pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față schimbărilor climatice și să se adapteze la acestea.

În plus, președintele Tusk a pledat pentru protejarea adevărului în viața publică, libertate, statul de drept și solidaritatea internațională:

„Pentru a proteja statul de drept, trebuie să accepți cu adevărat că legea este deasupra puterii, și nu la bunul său plac. Dacă vrei să respecți principiile solidarității internaționale, trebuie să îi ajuți întotdeauna pe cei mai slabi, dacă aceștia sunt atacați de cei mai puternici și mai nemiloși. Cum este cazul Ucrainei.”

Președintele Tusk la cea de a 74-a Adunare Generală a ONU

Evenimentul Alianței pentru pădurile tropicale

La 23 septembrie, Donald Tusk a pledat pentru protecția pădurilor în cadrul evenimentului Alianței pentru pădurile tropicale de la New York:

„Este o tragedie atunci când ard pădurile, indiferent de locul în care se întâmplă acest lucru și de amploarea acestuia. Un copac are nevoie de mulți ani pentru a crește, însă arde în numai câteva minute. Se pare că știm deja acest lucru, dar avem nevoie de un șoc, de șocul provocat de incendiile forestiere din pădurea amazoniană pentru a ne trezi din letargia noastră. ”

Donald Tusk în cadrul reuniunii referitoare la acțiunea pentru Amazonia 

Maroš Šefčovič (Slovacia), Phil Hogan (Irlanda) și Mariya Gabriel (Bulgaria) sunt primii comisari desemnați care vor fi audiați la Parlament, luni, 30 septembrie.

Înainte ca Parlamentul European să poată vota asupra Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, comisiile parlamentare vor evalua pregătirea comisarilor desemnați.

Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore, transmisă în direct, în cadrul comisiei sau comisiilor responsabile cu portofoliul propus. Audierile se vor desfășura în perioada 30 septembrie – 8 octombrie.

Audierile de luni, 30 septembrie:

Maroš Šefčovič (Slovacia)
Vicepreședinte desemnat – relații interinstituționale și prospectivă

Phil Hogan (Irlanda)
Comerț

Mariya Gabriel (Bulgaria)
Inovare și tineret

Mai multe detalii

(europarl.europa.eu)

Parlamentul European și-a reiterat opoziția față de brevetarea plantelor obținute prin metode naturale. De ce pune această procedură probleme? Aflați din articol.

Puncte importante de pe ordinea de zi

Donald Tusk, președintele Consiliului European, se va adresa Adunării Generale a ONU în numele UE la 26 septembrie.

Dezbaterea generală din cadrul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a ONU se va deschide la 17 septembrie. Aceasta se va axa pe tema „stimularea eforturilor multilaterale vizând eradicarea sărăciei, educația de calitate, acțiunile în domeniul climei și incluziunea”.

La 23 septembrie, președintele Tusk se va adresa summitului ONU pentru acțiuni climatice. Summitul își propune să promoveze acțiunile în domeniul climei și să intensifice punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

Înainte de summit, Comisia Europeană a adoptat un proiect de reafirmare a angajamentului UE de a conduce lupta împotriva schimbărilor climatice. UE este pe cale să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Aceasta furnizează, de asemenea, peste 40 % din finanțarea publică a combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial.

Prioritățile UE pentru Adunarea Generală a ONU

UE va urmări să promoveze multilateralismul și să își reafirme angajamentul față de ONU. Multilateralismul este singura soluție eficientă în lumea complexă de astăzi. În iunie 2019, Consiliul a subliniat în concluziile sale că este nevoie mai urgent ca niciodată să se promoveze soluții multilaterale.

UE va continua să colaboreze și să sprijine ONU, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme. În acest context, UE va continua să fie în prima linie în ceea ce privește promovarea unei ONU reformate și mai eficiente.

UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc în cadrul celei de a 74-a Adunări Generale a ONU:

• prevenirea conflictelor, pace și securitate
• o agendă pozitivă comună, incluzând protecția drepturilor omului
• implicarea cu privire la provocările globale, cum ar fi migrația, digitalizarea și combaterea terorismului

(consilium.europa.eu)

Consiliul Uniunii Europene a votat joi pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef european. Kovesi este prima persoană care va ocupa această funcție, nou înființată. Urmează și un vot în Consiliul European, dar acesta este o formalitate, numirea lui Kovesi în funcție este deja o certitudine. Votul a fost covârșitor în favoarea Laurei Codruța Kovesi, cu 17 pentru dintr-un total de 22. 

Președintele PSD, Viorica Dăncilă, anunțase miercuri seară ideea că Guvernul nu o susține pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, precizând că, joi, ambasadorul României la Uniunea Europeană va vota împotriva fostului procuror-șef DNA.

Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al grupului PPE, a declarat că marți a avut loc o rundă foarte importantă de negocieri între reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene pe tema desemnării procurorului-șef european.

”Joi, Consiliul Uniunii Europene va discuta din nou subiectul și se poate să avem o decizie. Dacă va exista o decizie joi, cu siguranță va fi favorabilă candidatei noastre”, spunea Mureșan după ședința PPE.

Președintele USR, Dan Barna, a dat publicității un mesaj de susținere pentru Laura Codruța Kovesi.

”Corupția va fi înfrântă! În urmă cu un an și după hărțuieli necontenite, Liviu Dragnea își impunea voința și reușea să o îndepărteze pe Laura Codruța Kovesi de la DNA. Atunci când președintele Iohannis a semnat decretul de revocare eram în timpul campaniei de strângere de semnături pentru inițiativa #farapenali. A fost unul dintre momentele care ne-au întârit hotârârea să nu dăm înapoi niciun milimetru. “Corupția poate fi înfrântă”, a spus atunci doamna Kovesi. Ea a spus-o de la DNA, noi am spus-o din stradă. Așa am ajuns un milion semnături pentru #farapenali. Laura Codruța Kovesi este un om cu o misiune: dreptatea. USR și PLUS i-au fost alături anul trecut și îi sunt și azi să-și ducă, până la capăt, misiunea. O vom susține să obține mandatul de procuror european, cu regretul că, fără ea, lupta anticorupție din România se întoarce la vameșii care iau șpagă 70 de euro. Da, s-a întâmplat zilele astea! Kovesi va continua să lupte pentru dreptate la nivel european. Cu sprijinul nostru necondiționat”, a declarat președintele USR.

(Știre în curs de actualizare – digi24.ro)

Vă prezint intervenția pe care am avut-o astăzi în Parlamentul European de la Strasbourg.

O voce unică sau nimic!

1. Știm toti, dar nu spunem.
2. În ultimii ani, Uniunea Europeană a devenit tot mai puțin relevantă în politica externă globală și în participarea la deciziile care influențează lumea.
3. Solicit lansarea în Parlamentul European, în AFET și în Comisia Europeană, a unei dezbateri cu privire la soluțiile prin care Uniunea Europeană să devină un pol de putere globală alături de SUA, China și Federația Rusă.
4. În lipsa unui astfel de obiectiv, Uniunea Europeană riscă să devină o zonă care preia efectele globalizării și nu o putere economică și politică care participă la deciziile privind evoluțiile globalizării. Cei 500 milioane de europeni au nevoie de o Uniune care pe plan extern are o “voce unică”.

N. R. Intervenția d-lui Traian Băsescu în P. E. a avut loc ieri, 16 septembrie 2019.

Reuniți în plen pentru prima dată după vară, eurodeputații vor dezbate la Strasbourg situația Brexit, vor vota un nou președinte pentru BCR și vor discuta despre incendiile forestiere.

Brexit

Deputații vor discuta miercuri cu negociatorul principal al UE pentru Brexit, Michel Barnier, despre situația actuală a retragerii Regatului Unit din UE. În centrul discuției se vor afla implicațiile unui Brexit fără acord și condițiile în care Parlamentul ar susține o a treia extindere a Articolului 50. Deputații vor vota în aceeași zi o rezoluție pe această temă.

Un nou președinte pentru Banca Centrală Europeană

Se estimează că deputații vor susține nominalizarea doamnei Christine Lagarde la președinția Băncii Centrale Europene marți. Dacă este aprobată, doamna Lagarde va fi prima femeie președinte al BCE. Dumneaei este directoarea Fondului Monetar Internațional din 2011 și a fost nominalizată în iulie de liderii UE pentru a-l înlocui la președinția BCE de la 1 noiembrie pe Mario Draghi.

Incendiile din pădurea amazoniană

Zeci de mii de incendii au avut loc în pădurea amazoniană. Peste 900.000 de hectare de pădure au fost distruse în acest an. Deputații vor discuta cu Consiliul și Comisia, marți, despre implicațiile incendiilor și despre ce ar putea face UE.

Cercetarea și Erasmus

Miercuri, deputații europeni vor vota pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 100 de milioane de euro pentru programele Horizon 2020 (80 de milioane de euro) și Erasmus+ (20 de milioane de euro).

Tot săptămâna viitoare

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice, în cadrul Conferinței președinților, vor decide joi cu privire la calendarul audierilor publice ale comisarilor desemnați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. Votul Parlamentului pentru întreaga Comisie este programat pentru 23 octombrie, la Strasbourg.

Tot joi, vor fi anunțate nominalizările la Premiul Saharov 2019 pentru libertatea de gândire. Deputații trebuie să prezinte nominalizările până joi. Regizorul de film ucrainean Oleg Sențov, care a fost eliberat recent din închisoare, a fost câștigătorul Premiului anul trecut.

(europarl.europa.eu)

Consiliul a prelungit măsurile restrictive pentru acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei pentru o perioadă suplimentară de șase luni, până la 15 martie 2020.

Măsurile constau în înghețarea activelor și restricții de călătorie. Acestea se aplică, în prezent, unui număr de 170 de persoane și 44 de entități. Informațiile relevante și expunerile de motive privind includerea pe listă a acestor persoane și entități au fost actualizate după caz.

Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:

• sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 ianuarie 2020;
• măsuri restrictive adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, în prezent în vigoare până la 23 iunie 2020.

Decizia a fost adoptată de Consiliu prin procedură scrisă. Actele juridice vor fi publicate în Jurnalul Oficial la 13 septembrie 2019.

(consilium.europa.eu)

Lumea este din ce în ce mai interconectată datorită globalizării. Aflați cum valorifică UE și Parlamentul European oportunitățile oferite de aceasta.

Politica comercială UE

Politica comercială UE oferă țărilor Uniunii mai multă putere în negocierile bilaterale și în cadrul organelor multinaționale precum Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Politica comercială a UE se bazează pe trei tipuri de instrumente:

• acorduri comerciale cu țări din afara UE, pentru a deschide noi piețe și a crește oportunitățile comerciale pentru companiile din UE
• regulamente comerciale, pentru a proteja producătorii UE de concurența neloială (de exemplu, norme antidumping)
• calitatea de membru al UE la OMC, organizație care stabilește regulile comerciale internaționale. Țările UE sunt membre, dar Comisia Europeană negociază în numele lor.

Parlamentul European decide asupra comerțului și investițiilor împreună cu Consiliul, care reprezintă statele membre. Acordurile comerciale internaționale au nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a putea intra în vigoare. Parlamentul poate influența negocierile și prin adoptarea de rezoluții.

Beneficiile globalizării în UE

UE reprezintă unul dintre cei mai mari actori în comerțul internațional, alături de SUA și China, exporturile UE reprezentând peste 15% din exporturile globale.

Peste 36 de milioane de locuri de muncă în UE depind de exporturile dincolo de frontierele sale. În medie, fiecare miliard de euro provenit din exporturile către țări din afara UE susține peste 13.000 de locuri de muncă în UE.

Comerțul internațional înseamnă mai multă concurență, care este benefică pentru consumatori, deoarece aceasta aduce prețuri mai mici și posibilitatea de a alege între mai multe produse și servicii. Aceasta a adus un beneficiu estimat de 24 de miliarde de euro pe an consumatorilor din UE, echivalentul a 600 de euro pe an pe persoană.

Gestionarea impactului negativ asupra ocupării forței de muncă

Globalizarea aduce și provocări la adresa ocupării forței de muncă, precum pierderi de locuri de muncă și relocare.

În UE, cele mai fragile sectoare sunt textilele, îmbrăcămintea, încălțămintea și pielea, metalele de bază și produsele din metale și industriile de fabricație, care oferă locuri de muncă cu un nivel scăzut de calificare.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare în 2006. Scopul acestui fond de urgență este de a ajuta lucrătorii care și-au pierdut locul de muncă din cauza globalizării.

Fondul european de ajustare la globalizare co-finanțează până la 60% din politicile de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate includ educație și formare profesională, consultanță în carieră, precum și ajutor în căutarea unui loc de muncă, mentorat și crearea de afaceri.

Protejarea drepturilor omului prin comerț

UE are două instrumente de politică comercială pentru promovarea drepturilor omului: acorduri comerciale preferențiale și restricții comerciale unilaterale.

UE a luat măsuri pentru a interzice importul de minereuri, bunuri și servicii legate de conflicte și exportul de obiecte care ar putea contribui la tortură sau execuții și de obiecte cu dublă utilizare care pot fi utilizate pentru a încălca drepturile omului, cum ar fi pentru spionaj.

În 2017, Parlamentul a propus reguli UE care să oblige furnizorii de textile și îmbrăcăminte să respecte drepturile lucrătorilor. În 2016, eurodeputații au solicitat într-o rezoluție modalități de urmărire a muncii forțate și a exploatării copiilor prin muncă, dând preferințe comerciale țărilor care îndeplinesc anumite standarde de muncă și interzicând importul de produse obținute prin exploatarea copiilor.

(europarl.europa.eu)

Consiliul dorește ca în cadrul bugetului UE să se păstreze accentul pus pe consolidarea economiei europene și pe stimularea competitivității acesteia. Printre celelalte priorități se numără asigurarea unei finanțări suficiente pentru migrație și protejarea frontierelor externe ale UE, consolidarea protecției civile, combaterea schimbărilor climatice și alocarea unor resurse adecvate pentru acțiunea externă în concordanță cu interesele strategice ale UE.

La fel ca în anii precedenți, statele membre insistă și asupra prudenței și a disciplinei bugetare. Ele doresc să se asigure o marjă de manevră suficientă pentru a permite UE să răspundă unor nevoi neprevăzute.

Aceste principii orientează poziția Consiliului privind bugetul UE pentru 2020, adoptată astăzi.

Bugetul pentru anul viitor se bazează pe continuitate. Statele membre doresc să se acorde atenție domeniilor de politică esențiale și programelor celor mai performante în cazul cărora există o valoare adăugată europeană clară, asigurându-se totodată o abordare prudentă. Mă bucur că poziția Consiliului a fost adoptată cu sprijinul covârșitor al statelor membre. Acest lucru oferă o bază solidă pentru discuțiile noastre cu Parlamentul în lunile următoare.

Kimmo Tiilikainen, secretar de stat, ministerul finanțelor din Finlanda, negociator-șef al Consiliului în ceea ce privește bugetul UE pentru 2020

Consiliul acordă în continuare sprijin pentru consolidarea programelor din cadrul rubricii „Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă”, care ar urma să primească 24 miliarde EUR sau +2,72% față de 2019. Acest sprijin se adaugă resurselor dedicate coeziunii economice, sociale și teritoriale (58,5 miliarde EUR sau +2,23%).

Este prevăzută o finanțare sporită în raport cu 2019, de exemplu, pentru Orizont 2020, pentru sistemele europene de navigație prin satelit EGNOS și Galileo, pentru componenta Energie a Mecanismului pentru interconectarea Europei, pentru Erasmus+ și pentru Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

În domeniul securității și migrației, bugetul UE va continua să sprijine statele membre, precum și măsurile instituite de UE în ultimii ani. Sunt prevăzute în buget resurse suplimentare pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) (101,4 milioane EUR sau +32,4% față de 2019) pentru înființarea, până în 2027, a unei rezerve permanente formate din 10 000 de polițiști de frontieră.

În ansamblu, proiectul de poziție a Consiliului prevede un cuantum de 166,8 miliarde EUR în credite de angajament și 153,1 miliarde EUR în credite de plată. Aceasta reprezintă o creștere cu +0,6% a angajamentelor și cu +3,3% a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Pe baza unei analize tehnice detaliate a capacității de absorbție și a implementării fiecărui program, angajamentele au fost reduse cu -1,5 miliarde EUR comparativ cu proiectul de buget al Comisiei. În ceea ce privește plățile, nu s-a considerat că este necesar sau adecvat să se facă ajustări semnificative.

Decizia Consiliului confirmă acordul la care au ajuns ambasadorii la UE cu ocazia reuniunii din 10 iulie a Comitetului Reprezentanților Permanenți.

Amendamentele la bugetul UE pentru 2019

Consiliul și-a adoptat astăzi și poziția cu privire la patru proiecte de buget rectificativ la bugetul UE pentru 2019, propuse de Comisie, aprobându-le fără modificări.

Obiectivul acestor amendamente este de a include în bugetul pentru 2019 excedentul rezultat din execuția bugetară a exercițiului 2018 (1,8 miliarde EUR) și de a consolida programele Orizont 2020 și Erasmus+ cu 100 milioane EUR, astfel cum s-a convenit în cursul negocierilor privind bugetul UE pentru 2019.

În plus, sunt prevăzute în buget 293,6 milioane EUR pentru furnizarea de asistență financiară Italiei, României și Austriei ca răspuns la dezastrele naturale care au afectat aceste țări în 2018.

Componentele de venituri și cheltuieli ale bugetului pentru 2019 sunt, de asemenea, actualizate pentru a se ține seama de ultimele evoluții, inclusiv de amânarea retragerii Regatului Unit din UE pentru 31 octombrie 2019. În special, bugetul Parlamentului European a fost majorat cu +15,1 milioane EUR pentru a se acoperi costurile unei campanii de informare desfășurate în Regatul Unit înaintea alegerilor europene, precum și costurile aferente asistenței parlamentare.

Etapele următoare

Secretarul de stat Tiilikainen va prezenta poziția Consiliului privind bugetul UE pentru 2020 Parlamentului European în cadrul perioadei de sesiune din septembrie. Se preconizează că PE își va adopta amendamentele la poziția Consiliului la 23 octombrie.

Acest lucru va declanșa o perioadă de conciliere de trei săptămâni, care va începe la 29 octombrie și se va încheia la 18 noiembrie. Scopul acestui proces de conciliere este de a se ajunge la un acord între Consiliu și Parlamentul European cu privire la bugetul UE pentru 2020.

Se preconizează că proiectele de buget rectificativ la bugetul UE pentru 2019 vor fi adoptate în perioadele de sesiune ale PE din septembrie și octombrie.

(consilium.europa.eu)