Magna Europa

Economia neutră din punct de vedere climatic, drepturile cetățenilor după Brexit și criza din Orientul Mijlociu vor fi în centrul atenției la prima sesiune plenară a Parlamentului din 2020.

Deputații europeni își vor prezenta opiniile asupra Pactului Ecologic European, un plan ambițios care dorește să transforme UE într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. O rezoluție pe acest subiect va fi votată miercuri.

Cu o zi înainte, eurodeputații vor discuta despre propunerile Comisiei, care au obiectivul de a atrage investiții private și publice pentru tranziție și de a susține financiar regiunile și industriile afectate de aceasta.

Marți, deputații se vor concentra pe chestiuni urgente legate de politica externă, precum situația din Iran și Irak, dar și din Libia.

Miercuri, Parlamentul va vota o rezoluție care cere o mai bună protecție a drepturilor cetățenilor UE care trăiesc și lucrează în Regatul Unit după retragerea acestuia din Uniunea Europeană.

Joi, deputații europeni vor vota poziția Parlamentului privind conferința ONU privind biodiversitatea, care va avea loc în octombrie, în China. Se estimează că în cadrul acesteia țările vor ajunge la un nou acord global privind protejarea și recuperarea speciilor și habitatelor.

Tot săptămâna viitoare, deputații vor examina prioritățile președinției croate a Consiliului UE și vor adopta poziția Parlamentului asupra Conferinței privind Viitorul Europei.

(europarl.europa.eu)

Croația a preluat de la Finlanda președinția Consiliului UE pe 1 ianuarie 2020. Deputații europeni ne-au spus ce așteaptă de la aceasta.

Sloganul președinției croate pentru cele șase luni este „O Europă puternică pentru o lume a provocărilor”. Cel mai nou membru al UE dorește să se concentreze pe dezvoltarea durabilă, rețeaua economică, siguranță și poziționarea UE ca lider global.

1. o Europă care se dezvoltă
2. o Europă care se conectează
3. o Europă care protejează
4. o Europă influentă.

O perioadă intensă

Croația va prezida Consiliul UE în timpul unei perioade intense, cu Brexit și cadrul financiar multianual în centrul atenției. Cu toate acestea, deputații așteaptă și alte subiecte pe ordinea de zi.

Karlo Ressler (PPE) consideră că președinția este o mare oportunitate pentru Croația de a se poziționa din punct de vedere politic, economic și diplomatic în cadrul UE. „Croația va continua să abordeze problema Brexit și să conducă negocierile pentru un buget pentru următorii șapte ani. Unul dintre evenimentele cheie va fi, cu siguranță, summit-ul de la Zagreb, cu accent pe perspectiva europeană a țărilor din sud-estul Europei”, a spus dumnealui.

Biljana Borzan (S&D) a declarat că în prim plan ar trebui să fie protecția drepturilor lucrătorilor și ale consumatorilor, sănătatea publică și un stat de drept. „Sper că negocierile cu privire la cadrul financiar multianual vor avea succes, deoarece implementarea programelor și politicilor pentru care cetățenii au votat la alegerile europene, cum ar fi Pactul ecologic european, depinde de acesta”, a arătat dumneaei.

Ruža Tomašić (CRE) așteaptă un lobby pentru interesele naționale. „Cel mai important document din legislatura anterioară, raportul privind planul multianual pentru rezervele de pește din Marea Adriatică, este încă în impas, în Consiliu. Sper că acest lucru se va schimba în timpul președinției croate”, a spus dumneaei, adăugând că dorește progrese în ceea ce privește plățile directe în agricultură și activarea terenurilor agricole neutilizate.

Valter Flego (Renew Europe) a declarat: „Croația trebuie să acționeze ca mediator neutru și să asigure cooperarea cu succes și implementarea continuă a programului UE”. De asemenea, dumnealui consideră că țara sa va avea oportunitatea de a „arăta în mod direct oamenilor săi ce face Europa pentru ei”.

(europarl.europa.eu)

Fiica lui Ilham Tohti a acceptat miercuri Premiul Saharov pentru libertatea de gândire din 2019, în numele tatălui său care se află în închisoare.

Ilham Tohti, un om de știință uigur care luptă pentru drepturile minorității musulmane uigure din China, este în închisoare din 2014, sub acuzații legate de separatism. „Ilham Tohti, prin activismul său, a reușit să dea o voce uigurilor. […] Lucrează de 20 de ani pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între uiguri și ceilalți chinezi”, a spus președintele Parlamentului European, David Sassoli.

„Astăzi ar trebui să trăim un moment de bucurie, pentru a sărbători libertatea de exprimare. În schimb, este o zi tristă. Încă o dată, acest scaun este gol, deoarece în lumea în care trăim, exercitarea libertății noastre de gândire nu înseamnă întotdeauna să fim liberi”, a adăugat dumnealui.

Acceptând premiul în cadrul ceremoniei de la Strasbourg, Jewher Ilham a declarat: „Sunt onorată să fiu astăzi la Parlamentul European și să accept Premiul Saharov în numele tatălui meu. Sunt recunoscătoare că am oportunitatea de a-i spune povestea, pentru că el nu o poate spune. Ca să fiu sinceră, nu știu unde este astăzi tatăl meu. În 2017 familia mea a avut noutăți de la el pentru ultima dată.”

„Astăzi, nu există libertate pentru uigurii din China, nici la școală, nici în public, nici măcar în case. Tatăl meu, la fel ca majoritatea uigurilor, a fost etichetat drept extremist violent, cu o boală care trebuie vindecată și o minte care trebuie spălată”, a spus doamna Ilham. „Cu această falsă etichetă de extremism, guvernul a închis un milion de oameni – probabil mai mulți – în lagăre de reeducare sau de concentrare, unde uigurii sunt nevoiți să renunțe la religia, limba și cultura lor, unde oamenii sunt torturați și unde unii au murit”, a adăugat dumneaei.

Din aprilie 2017, peste un milion de uiguri au fost reținuți în tabere de concentrare, unde sunt obligați să renunțe la identitatea etnică și credința lor religioasă și să jure loialitate față de guvernul chinez.

Jewher Ilham a cerut sprijin activ pentru cauza tatălui său: „Vă întreb în această cameră și pe cei care ascultă, vedeți o problemă în modul în care guvernul chinez tratează uigurii? Dacă vedeți o problemă, vă rog să lucrați pentru o soluție.”

Președintele Sassoli a cerut eliberarea imediată și necondiționată a lui Ilham Tohti și eliberarea multor alți laureați ai Premiului Saharov, care se află în prezent în închisoare și sunt persecutați pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Despre laureat

Ilham Tohti este un susținător al dialogului și activist pentru implementarea legilor privind autonomia regională în China. În 2014, în urma unui proces înscenat, domnul Tohti a fost condamnat la închisoare pe viață cu acuzații legate de separatism. În ciuda acestui fapt, dumnealui rămâne o voce a moderației și a reconcilierii.

Ceremonia de premiere

Premiul, constând într-un certificat și 50.000 de euro, a fost primit de Jewher Ilhami, în cadrul ceremoniei din 18 decembrie 2019. Au fost prezenți sau reprezentați și ceilalți finaliști ai Premiului Saharov 2019.

Finalistii

Ceilalți finaliști ai Premiului Saharov din acest an au fost trei apărători brazilieni ai drepturilor omului și un grup de studente din Kenya.

Despre Premiul Saharov

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, numit astfel în onoarea fizicianului și disidentului politic sovietic Andrei Saharov, a fost acordat anual din 1988 persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.

Anul trecut, premiul a fost acordat cineastului ucrainean Oleg Sențov, care a acceptat premiul personal în noiembrie 2019, după eliberarea sa din închisoare.

(europarl.europa.eu)

Cetățenii vor ca UE să se asigure că multinaționalele plătesc impozite corecte pe teritoriul UE, au spus eurodeputații într-o dezbatere plenară, pe 16 decembrie.

Discuția s-a concentrat pe eforturile internaționale duse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru modernizarea normelor privind impozitul pe profit, în conformitate cu provocările pe care le aduc globalizarea și revoluția digitală. Deputații au adoptat o rezoluție pe 18 decembrie care spune că UE ar trebui să se angajeze pe deplin în eforturile internaționale, dar ar trebui să fie gata să acționeze la nivel UE în cazul în care planurile globale nu reușesc.

Modernizarea impozitării

O companie nu mai trebuie să construiască fabrici, să angajeze muncitori sau să transporte mărfuri peste granițe pentru a câștiga bani într-o țară, deoarece marile companii se bazează tot mai mult pe modelele de afaceri digitale. Cu toate acestea, normele actuale privind impozitul pe profit fac ca firmele să fie impozabile într-o țară doar dacă au prezență fizică acolo.

În plus, companiile mari au adesea filiale în mai multe locuri și pot direcționa veniturile către jurisdicțiile cu cele mai mici rate de impozit pe profit. La rândul său, acest lucru creează stimulente pentru țări de a oferi condiții fiscale avantajoase, privând alte state de veniturile fiscale.

Negocierile din cadrul OCDE, care implică 135 de țări, încearcă să abordeze provocarea impozitării companiilor care nu au prezență fizică și să stabilească o rată minimă de impozitare pentru a preveni degradarea concurenței fiscale.

Justiția fiscală

În timpul dezbaterii de la Parlamentul European, mulți eurodeputați au spus este important ca firmele multinaționale și digitale să contribuie echitabil. „În timp ce cetățenii, consumatorii și companiile mici își plătesc impozitele de 40% sau mai mult, multe companii multinaționale mari nu fac acest lucru”, a declarat președinta comisiei pentru afaceri economice, Irene Tinagli (S&D, Italia).

Doamna Tinagli a subliniat că, potrivit cercetărilor, 40% din profiturile marilor companii sunt transferate către paradisuri fiscale. „Actualul regim fiscal internațional crește inegalitățile și pune cea mai mare parte a sarcinii fiscale asupra contribuabililor mai puțin mobili – lucrători și consumatori. Acest lucru nu este corect”, a arătat dumneaei.

Domnul Luis Garicano (Renew Europe, Spania) a citat cifre care arată că Apple a plătit un impozit pe profit de 4 milioane de euro în Spania pe un venit anual de 320 de milioane de euro, în timp ce Netflix a plătit doar 3,140 de euro. „Cum vom finanța statele noastre sociale, dacă cei care câștigă mai mult nu contribuie la menținerea statului social? Ne confruntăm cu aceste reguli din secolul al XIX-lea”, a spus dumnealui.

Căutând soluții la nivel internațional

„Când vorbim despre economia digitală, ne uităm la provocările internaționale. Prin urmare, trebuie să lucrăm la aceste provocări la nivel internațional”, a arătat eurodeputatul Markus Ferber (PPE, Germania). Dumnealui a subliniat, de asemenea, că UE ar trebui să își păstreze ordine în propria casă. „Ar trebui să ne rezolvăm problemele proprii în UE […], trebuie să punem capăt propriilor noastre paradisuri fiscale”, a spus domnul Ferber.

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat că UE se angajează să găsească un acord internațional pe această temă și i-a asigurat pe eurodeputați că Comisia este gata să acționeze în orice caz. „Dacă până în 2020 nu se ajunge la un acord sau se ajunge la un acord limitat la nivel internațional, motivația de a acționa la nivel UE rămâne și Comisia va acționa pe această bază”, a arătat dumnealui.

(europarl.europa.eu)

Parlamentul va decerna Premiul Saharov, va alege un nou Ombudsman și va comemora 30 de ani de la Revoluția română, în plen, în decembrie.

Premiul Saharov

Economistul uigur Ilham Tohti, activist pentru drepturile omului, va primi Premiul Saharov pentru libertatea de gândire 2019 în cadrul unei ceremonii, miercuri. Premiul aduce un omagiu luptei sale pentru drepturile minorității uigure din China.

Deoarece este în prezent în închisoare, condamnat pe viață în China pentru acuzații legate de separatism, fiica sa, Iherher Ilham, va primi premiul de la președintele David Sassoli. După festivitatea de premiere, deputații vor discuta despre situația populației uigure din China.

Ombudsmanul European

Parlamentul European va organiza marți un prim tur de scrutin pentru alegerea Ombudsmanului UE, prin vot secret, pentru un mandat de cinci ani. Cei cinci candidați la funcție și-au prezentat prioritățile în cadrul unei audieri publice la comisia pentru petiții a Parlamentului, la începutul lunii decembrie.

Summit-ul UE

Miercuri dimineața, eurodeputații vor discuta despre concluziile Consiliului European din 12-13 decembrie, care s-a concentrat pe climă, bugetul pe termen lung al UE, Conferința privind viitorul Europei și Brexit. Noul președinte al Consiliului European, Charles Michel, va prezenta Parlamentului un raport pentru prima dată.

Impozitarea în sectorul digital

Luni, eurodeputații vor solicita Comisiei să-și detalieze planurile de impozitare mai echitabilă a serviciilor digitale în UE pentru a evita evaziunea fiscală.

Malta

Marți, eurodeputații vor discuta despre ancheta privind uciderea jurnalistei și activistei anticorupție Daphne Caruana Galizia și despre agitația politică pe care crima a provocat-o în Malta.

Polenizatorii

Parlamentul va solicita reducerea utilizării pesticidelor pentru protejarea albinelor, mai multe fonduri pentru cercetare și o monitorizare mai bună. Inițiativa UE privind polenizatorii – strategia Comisiei de a proteja polenizatorii precum albinele, fluturii și alte insecte – va fi dezbătută marți și votată miercuri.

Tratatul de la Lisabona

Miercuri, europarlamentarii vor comemora 10 ani de la Tratatul de la Lisabona. Tratatul a sporit democrația în Europa, a extins drepturile cetățenilor europeni și a consolidat competențele legislative și bugetare ale Parlamentului, punându-l pe picior de egalitate cu Consiliul în procesul decizional al UE.

30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989

Deputații vor comemora cea de 30-a aniversare a Revoluției române din decembrie 1989 luni seara în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

Dezbaterea va avea loc în deschiderea sesiunii plenare, începând cu ora locală 17.00. Comisia Europeană va susține o declarație în plen, urmată de intervenții ale liderilor grupurilor politice și deputaților. Dezbaterea va fi finalizată cu o rezoluție ce va fi supusă la vot joi.

(europarl.europa.eu)

Co ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, președintele Parlamentului, David Sassoli, și laureatul Premiului Saharov, Lorent Saleh, au inaugurat „Aleea Libertății Saharov”.

„Aleea Libertății Saharov” include 43 de plăci de ceramică și se află pe esplanada Solidarność, în fața Parlamentului European, la Bruxelles. Pe plăci sunt imprimate texte despre laureații Premiului Saharov.

Plăcile sunt aranjate cronologic, începând cu 1988, când Premiul Saharov a fost acordat pentru prima dată.

(europarl.europa.eu)

La nouvelle présidente de la Commission européenne a placé son mandat sous le signe de la géopolitique. Sa visite en Éthiopie marque une étape importante.

Pour sa première sortie officielle en dehors de l’UE, la présidente de la Commission européenne Ursula von der Leyen a choisi l’Éthiopie. L’ancienne ministre allemande de la Défense, qui occupe son poste depuis le 1^er décembre, a atterri samedi matin à Addis-Abeba. Elle s’est immédiatement rendue au quartier général de l’Union africaine pour y rencontrer le président de la commission de l’UA, Moussa Faki Mahamat. Au menu des échanges : les questions de migrations et de soutien aux opérations sécuritaires africaines. « Cela fait maintenant moins d’une semaine que la Commission européenne a pris ses fonctions et je suis ici au cœur du continent africain », a-t-elle déclaré tout sourire dans son ensemble tailleur blanc ivoire pour souligner le fait qu’elle avait personnellement choisi l’Afrique pour son premier voyage. Et d’ajouter : « J’espère que ma présence à l’Union africaine pourra envoyer un message politique fort. Parce que le continent africain et l’Union africaine comptent pour l’Union européenne et la Commission européenne. » Voilà qui est dit. Mais au-delà de la rhétorique, comment l’UE peut-elle concrètement aller de l’avant avec l’Afrique ?

Démontrer la valeur ajoutée de l’UE

Alors que l’UE est le principal partenaire commercial de l’Afrique (36 % du commerce de marchandises), et sa première source d’investissement (283 milliards d’euros) et d’aide au développement, les deux blocs sont à un tournant crucial de leurs relations. L’intérêt de la présidente de la commission pour l’Afrique s’inscrit dans un contexte de renouveau entamé par son prédécesseur, Jean-Claude Juncker. En effet, ce n’est que vers la fin de sa présidence que ce dernier a lancé un « nouveau partenariat » avec l’Afrique, à travers notamment, l’Alliance Afrique-Europe. Un plan d’investissement européen qui vise à créer 10 millions d’emplois dans les pays africains. Pour l’heure, les résultats se font attendre, mais l’Afrique représente bien un enjeu vital pour l’UE, et cela est vrai tant pour développement que pour sa sécurité : en 2100, on comptera 4,5 milliards d’Africains pour 466 millions d’Européens.

Mais pour la nouvelle présidente de la Commission européenne, l’heure n’est pas aux grandes annonces. Ursula von der Leyen cherche plutôt à comprendre « les tendances qui modèlent l’Afrique et l’Union africaine, le développement sur l’ensemble du continent, les priorités politiques et économiques », a-t-elle tenu à préciser. Et justement l’une des « grandes » problématiques actuelles pour le continent, c’est le changement climatique. Sur ce sujet, Ursula von der Leyen a déjà annoncé son ambition de faire de l’Europe le premier continent neutre sur le plan climatique d’ici à 2050 et doit présenter le 11 décembre un « Pacte vert ». À Addis-Abeba, elle a estimé que l’Afrique et l’Europe pourraient collaborer à la lutte contre le réchauffement. L’Afrique est particulièrement exposée au réchauffement climatique alors qu’elle ne produit que 3,8 % des émissions mondiales de gaz à effet de serre. « Vous, ici, sur le continent africain, comprenez mieux que quiconque le changement climatique », a-t-elle déclaré alors que se tient la COP25 à Madrid depuis le 2 décembre.

Autre dossier brûlant : la question migratoire. Cette semaine, au moins 62 migrants africains sont morts noyés au large de la Mauritanie en tentant de gagner l’Europe, dans le pire naufrage en 2019 sur la route des migrations longeant la côte atlantique. Les dirigeants européens et africains sont déterminés à trouver des solutions aux causes profondes de l’immigration, comme la pauvreté. Dans ce sens, l’Afrique réclame aussi que les pays européens ouvrent leurs portes à plus de migrants africains. Aux côtés de Moussa Faki Mahamat, le président de la commission de l’Union africaine, Ursula von der Leyen s’est montrée très prudente quant aux solutions venues de Bruxelles. « Honnêtement, je n’ai pas toutes les réponses à ces défis, mais je suis convaincue qu’ensemble nous pouvons trouver les réponses », a-t-elle ajouté, pendant que Moussa Faki appelait à une mobilisation internationale accrue pour contrer les menaces sécuritaires, notamment le terrorisme.

La course vers l’Afrique

La présidente de la Commission européenne s’est ensuite entretenue avec le Premier ministre éthiopien, Abiy Ahmed, qui doit recevoir mardi à Oslo le prix Nobel de la paix. Elle a félicité son hôte pour cette récompense et pour avoir su faire la paix avec l’Érythrée. « L’Éthiopie a donné de l’espoir à tout le continent. Je veux que vous sachiez que nous sommes à vos côtés », a-t-elle déclaré.

Lors de la rencontre, des accords d’aide financière de l’UE à l’Éthiopie portant sur 170 millions d’euros ont été signés. Sur ce total, 100 millions d’euros seront consacrés aux transports et infrastructures, 50 millions d’euros au secteur de la santé, 10 millions d’euros aux élections et 10 autres millions d’euros à la création d’emplois. Le Premier ministre a remercié l’Europe pour ce soutien, mais a souligné que son pays aurait besoin de beaucoup plus encore à l’avenir pour réformer son économie. « Nous demandons encore plus de soutien financier, car nous sommes ambitieux », a-t-il justifié alors que la Chine continue d’étendre son influence dans de nombreux pays africains, dont l’Éthiopie.

(lepoint.fr)

Astăzi, Consiliul a adoptat concluzii privind economiile caracterizate prin egalitatea de gen în UE.

Obiectivul concluziilor este de a servi drept contribuție pentru strategia privind egalitatea de gen a noii Comisii. Elaborate în cadrul revizuirii anuale a modului de punere în aplicare a Agendei ONU pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor (Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing, adoptate în 1995), concluziile recunosc progresele înregistrate de UE în anumite domenii, cum ar fi adoptarea Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, creșterea ponderii femeilor în consiliile de administrație ale marilor întreprinderi și reducerea numărului de femei și de bărbați expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

În același timp, concluziile invită statele membre și Comisia să promoveze în continuare egalitatea de gen drept prioritate politică și prin măsuri concrete.

(consilium.europa.eu)

David Maria Sassoli (n. 30 mai 1956, Florența, Italia) este un politician social-democrat italian, reprezentant al Partito Democratico și membru al Parlamentului European din 2009 până în prezent.

În data de 3 iulie 2019 a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului European, cu voturile europarlamentarilor social-democrați și conservatori. Înțelegerea dintre cele două grupuri parlamentare este ca la jumătatea legislaturii să fie ales un nou președinte al PE, desemnat de grupul conservator. 

(Wikipedia)

Rezultatele reuniunii

Configurația obișnuită (țările din zona euro)

Grecia: Eurogrupul convine să deblocheze 767 de milioane EUR pe baza măsurilor privind datoria

Eurogrupul a discutat despre cel de al patrulea raport privind supravegherea mai strictă pentru Grecia. Concluzia raportului este că Grecia a luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele specifice în materie de reformă prevăzute pentru jumătatea anului 2019.

Acest lucru va pregăti terenul pentru deblocarea celei de a doua tranșe (în valoare de 767 de milioane EUR) de măsuri care vizează datoria și sunt condiționate de politici și asupra cărora s-a convenit în iunie 2018.

Supraveghere ulterioară aplicării programului: Cipru și Spania

Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) au informat Eurogrupul cu privire la principalele constatări ale misiunilor de supraveghere ulterioară aplicării programului pentru Cipru și Spania.

Supravegherea ulterioară aplicării programului începe în mod automat după încheierea programelor de asistență financiară. Aceasta continuă până când cel puțin 75 % din asistența financiară primită a fost rambursată. Raportarea și misiunile vor continua să se desfășoare de două ori pe an.

Evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2020

După cum se obișnuiește în această perioadă a anului, Eurogrupul a discutat despre situația bugetară și perspectivele bugetare ale zonei euro și ale celor 19 țări din zona euro. Discuția s-a bazat pe avizele Comisiei privind proiectele de planuri bugetare naționale pentru 2020 și pe Comunicarea Comisiei privind evaluarea de ansamblu a proiectelor de planuri bugetare, publicată la 20 noiembrie 2019.

Rezultatul acestei discuții se reflectă în declarația Eurogrupului.

Am avut discuția noastră anuală cu privire la bugetele pentru 2020. Deși unele țări înregistrează un ritm lent de reducere a datoriei, altele au început să se folosească de situația lor favorabilă pentru a stimula investițiile, iar acest lucru este foarte binevenit.

Președintele Eurogrupului, Mário Centeno

Programul de lucru al Eurogrupului a fost adoptat

Eurogrupul și-a adoptat programul de lucru pentru prima jumătate a anului 2020.

Hans Vijlbrief, numit din nou în funcția de președinte al Grupului de lucru pentru Eurogrup

Eurogrupul l-a numit din nou pe Hans Vijlbrief în funcția de președinte al Grupului de lucru pentru Eurogrup pentru un al doilea mandat de doi ani.

Configurație deschisă (miniștrii din 27 de state membre ale UE)

Eurogrupul a pregătit un raport pentru summitul zonei euro din 13 decembrie 2019.

Raportul se axează pe:

• pachetul de documente juridice legate de reforma Mecanismului european de stabilitate (MES), pe baza dispozițiilor revizuite ale Tratatului privind MES asupra cărora s-a convenit în iunie 2019
• finalizarea uniunii bancare, inclusiv a sistemului european de asigurare a depozitelor
• acordul cu privire la un instrument bugetar pentru convergență și competitivitate, obținut în luna octombrie

Anul acesta ne-am concentrat asupra aprofundării UEM, înființând BICC și consolidând Mecanismul european de stabilitate. Anul viitor, finalizarea uniunii bancare, inclusiv EDIS, va constitui un aspect-cheie pe ordinea de zi a miniștrilor finanțelor.

Președintele Eurogrupului, Mário Centeno

Europeans generally are less religious than people in other parts of the world. But within Europe, there are sometimes sizable differences in levels of religious commitment, according to an analysis of recent Pew Research Center surveys in 34 countries.

To learn more about religion in the nations of Europe, select a country to see where it ranks in overall religiosity. While exploring the interactive, keep in mind that differences between two countries may not be statistically significant due to the margins of error inherent in survey data.

There are many ways of defining what it means to be religious, but for this analysis, we looked at four common measures of religious observance: religious service attendance, prayer frequency, belief in God and self-described importance of religion in one’s life.

The interactive tool above allows you to see how 34 countries across Europe rank on each of these measures – and by the share of adults in each country who are “highly religious” overall.

What does it mean to be “highly religious”? In our analysis, this includes any adult who reports they are highly observant on at least two of the four measures while not reporting a low level of religious observance in any of these four areas: attending religious services at least monthly, praying at least daily, believing in God with absolute certainty and saying that religion is very important to them. In addition, if a person reports a low level of religiosity on one of the measures (such as seldom or never attending religious services), they will still be considered “highly religious” if they report highly religious behaviors in the other three measures.

There are many ways of defining what it means to be religious, but for this analysis, we looked at four common measures of religious observance: religious service attendance, prayer frequency, belief in God and self-described importance of religion in one’s life.

The interactive tool above allows you to see how 34 countries across Europe rank on each of these measures – and by the share of adults in each country who are “highly religious” overall.

What does it mean to be “highly religious”? In our analysis, this includes any adult who reports they are highly observant on at least two of the four measures while not reporting a low level of religious observance in any of these four areas: attending religious services at least monthly, praying at least daily, believing in God with absolute certainty and saying that religion is very important to them. In addition, if a person reports a low level of religiosity on one of the measures (such as seldom or never attending religious services), they will still be considered “highly religious” if they report highly religious behaviors in the other three measures.

Romania

is the 1st most religious out of 34 European countries

Using the combined measure shows that, overall, Central and Eastern Europeans are more likely than Western Europeans to be highly religious. For example, in Armenia and Greece, roughly half of adults are highly religious. Meanwhile, only about one-in-ten people in Denmark, Sweden and the United Kingdom qualify as highly religious by these criteria.

A similar pattern holds when we look at the four measures of religious commitment individually, with Central and Eastern Europeans generally more likely than Western Europeans to say religion is very important in their lives, they attend religious services at least monthly, they pray every day, and they believe in God with absolute certainty. For instance, half or more adults in Armenia, Bosnia, Georgia, Greece and Romania say religion is very important in their lives, compared with about one-in-ten in France, Germany, the United Kingdom and several other Western European countries.

At the same time, not all countries in Western Europe have low levels of religious commitment, and not all countries in Central and Eastern Europe are at the higher end of the index. For instance, 37% of Portuguese adults are highly religious, significantly more than other Western European countries and in line with Poland. And the Czech Republic and Estonia have religiosity levels similar to Denmark, noticeably lower than those in most other Central and Eastern European countries.

(Jonathan EVANS  & Chris BARONAVSKI – pewresearch.org)

Principalele rezultate

Afaceri curente

Consiliul a abordat Forumul global privind refugiații, care va avea loc la Geneva la 17-18 decembrie 2019. Miniștrii dezvoltării au fost informați cu privire la angajamentul mai larg al UE, care acoperă întreaga gamă de domenii ale Pactului mondial privind refugiații.

De asemenea, Consiliul a primit informații actualizate cu privire la stadiul negocierilor privind viitorul parteneriat dintre UE și țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), având în vedere că Acordul de la Cotonou va expira în 2020.

Arhitectura financiară pentru dezvoltare

Trebuie să maximizăm rezultatele dezvoltării durabile, prin investiții de calitate, și suntem, de asemenea, interesați de influența, de vizibilitatea și, în cele din urmă, de beneficiul politic ale acesteia pentru Uniunea Europeană.

Federica Mogherini, Înalta Reprezentantă pentru afaceri externe și politica de securitate

Miniștrii dezvoltării au avut un schimb de opinii cu privire la viitoarea arhitectură financiară pentru dezvoltare durabilă, în urma publicării raportului Grupului de înțelepți la 8 octombrie 2019.

Președintele Grupului de înțelepți, Thomas Wieser, a prezentat raportul final privind modul de maximizare a valorii adăugate a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, luând în considerare organismele naționale și internaționale existente implicate. De asemenea, au participat la reuniune și și-au exprimat punctele de vedere președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Werner Hoyer, și președintele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Sir Suma Chakrabarti.

Raportul argumentează în favoarea consolidării și a concentrării activităților din afara UE din domeniul finanțării pentru dezvoltare și al climei într-o singură entitate, „Banca Europeană pentru Climă și Dezvoltare Durabilă”, în scopul de a evita suprapunerile și de a consolida prezența, rolul și capacitatea UE pe termen lung de a-și îndeplini prioritățile în materie de dezvoltare. Raportul prezintă, de asemenea, mai multe opțiuni privind modul de realizare a acestui lucru. În plus, acesta pledează pentru luarea mai rapidă a unor măsuri destinate creării unui centru solid de politici în UE și utilizării bugetului UE pentru dezvoltare din următorul cadru financiar multianual drept catalizator pentru reformarea sistemului existent.

Pe parcursul discuțiilor, miniștrii au subliniat importanța acționării în direcția unei viziuni comune și strategice și a îmbunătățirii coerenței și eficacității acțiunii UE, oferind astfel o mai mare vizibilitate și impact pentru UE în calitatea sa de cel mai mare donator din lume. De asemenea, miniștrii au subliniat că ar trebui continuate lucrările cu privire la măsurile pe termen scurt cât mai curând posibil și că soluțiile pe termen mai lung ar trebui să se bazeze pe o analiză aprofundată.

Președinția finlandeză urmărește să adopte concluziile Consiliului privind raportul până în decembrie 2019, luând în considerare orientările furnizate de miniștrii dezvoltării.

Sprijinul acordat dezvoltării țărilor aflate în tranziție

Consiliul a discutat despre modul în care UE și statele membre pot coopera mai bine pentru a sprijini dezvoltarea țărilor aflate în tranziție, acordând o atenție deosebită cazurilor Etiopiei și Sudanului. Miniștrii și-au împărtășit experiența și au identificat bune practici, provocări și priorități care, în cazul Etiopiei, se concentrează pe tranziția economică, inclusiv implicarea sectorului privat.

În cadrul unui scurt schimb de opinii cu privire la Sudan, pe baza discuțiilor dintre miniștrii afacerilor externe din 11 noiembrie, Consiliul și-a reafirmat sprijinul pentru procesul de pace și a reiterat importanța includerii femeilor și tinerilor în asigurarea stabilității pe termen lung, precum și necesitatea urgentă de a însoți tranziția democratică cu resursele necesare.

Genul și educația

Pe parcursul unui prânz de lucru, miniștrii dezvoltării din UE au avut un schimb de opinii cu ministrul etiopian al educației, Dr. Tilaye Gete. Aceștia au examinat provocările în materie de învățare din Africa, din punctul de vedere al egalității de gen.

(consilium.europa.eu)

Miniștrii comerțului s-au axat pe cele mai recente evoluții din cadrul discuțiilor privind reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Aceștia au analizat trei elemente principale ale negocierilor în curs: reglementarea, monitorizarea și soluționarea litigiilor de către OMC. De asemenea, au discutat despre relațiile comerciale cu SUA și China.

Foreign Affairs Council (Trade), 21 noiembrie 2019

Main results

Modernisation of the World Trade Organization

The Council discussed the state of play of negotiations in the World Trade Organization, and progress in its reform process.

The Commission briefed ministers on its latest initiatives to promote a EU comprehensive approach towards the modernisation of all the main functions of the WTO: rulemaking, monitoring and dispute settlement. Particular emphasis was put on the need to find operational solutions to prevent the paralysis of the dispute settlement system once the mandate of one of the three remaining Appellate Body judges expires on 11 December 2019 and the court is no longer able to operate.

A well-functioning dispute settlement system is key to the effectiveness, relevance and credibility of the WTO as a whole. Its importance cannot be overestimated and its reform is key to a successful multilateral system. We are committed to tackling the root causes of the discontent around the existing system and putting forward solutions that address both short-term and longer-term difficulties.

Ville Skinnari, Minister for Development Cooperation and Foreign Trade of Finland

The Commission also provided the Council with a state of play report on the preparations for the 12th WTO Ministerial Conference (MC12) that will take place in Nur-Sultan, Kazakhstan, in June 2020, and its possible deliverables.

Member states were generally supportive of an ambitious outcome for the MC 12, restating the importance of the multilateral process and of allowing for concrete results both through plurilateral and multilateral negotiations.  Priority issues for the EU include, among others,  fisheries subsidies, dispute settlement, industrial subsidies and e-commerce.

EU-US trade relations

The Council took stock of the latest developments regarding trade relations between the EU and the United States.

Ministers highlighted their support for the current strategy of maintaining or even broadening the scope of a positive trade agenda with the US, on the basis of the agreement reached by Presidents Juncker and Trump on 25 July 2018, while defending the basic tenets of the multilateral system.

The Commission presented the most recent developments concerning the different strands of bilateral relations with the US, including:

• negotiations on conformity assessment and the elimination of tariffs for industrial goods
• potential imposition of US restrictive measures (so-called “section 232” tariffs) on automotive imports from the EU and
• follow-up to WTO Airbus/Boeing disputes

Ministers also touched on the wider trade context and discussed recent developments in US-China and US-Japan relations in view of their impact on EU interests and the wider global economy.

Implementation of trade agreements

The Council held a policy debate on the implementation of trade agreements on the basis of a Commission report.

The report highlights that European companies have continued to make good use of the opportunities created by the EU’s trade network. Overall, trade accounts for 35% of the EU’s gross domestic product, while over 36 million jobs are supported by exports to outside the EU. The EU recorded a surplus of €84.6 billion in trade in goods with its trade agreement partners, compared to its overall trade deficit with the rest of the world of about €24.6 billion.

During the discussion, ministers stressed the importance of ensuring the effective implementation of trade agreements in order that EU companies and citizens can fully benefit from them. In this regard ministers also highlighted the importance of a close cooperation and good communication between the Commission, member states, private companies and stakeholders.

The Council was also informed about the latest Eurobarometer survey on trade and the issue of responsible business conduct.

Over lunch, ministers discussed trade relations with China. The Commission also provided an overview of other ongoing trade negotiations.

(consilium.europa.eu)

După ce au evaluat comisarii desemnați, deputații europeni vor decide pe 27 noiembrie dacă vor alege Comisia ca întreg, lucru care va permite instituției să își preia mandatul.

Votul în plen de miercuri va încheia lunga procedură de examinare atentă de către Parlamentul European a echipei de comisari propuse. Scopul este de a garanta că organul executiv al UE are legitimitate democratică pentru a acționa în interesul europenilor.

Deputații au ales-o pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei în iulie. Apoi, de la sfârșitul lunii septembrie până la jumătatea lunii noiembrie, comisiile parlamentare au organizat audieri cu fiecare dintre candidați pentru a evalua capacitatea acestora pentru posturile propuse.

Pe 21 noiembrie, liderii grupurilor politice și președintele Parlamentului, David Sassoli, au convenit că procesul de examinare a fost finalizat și că Parlamentul este gata să voteze în plen.

Miercuri, 27 noiembrie, președinta aleasă, Ursula von der Leyen, își va prezenta echipa și programul noii Comisii. În urma unei dezbateri, europarlamentarii vor decide cu majoritate simplă dacă vor alege sau nu Comisia.

Dacă va fi aprobată, noua Comisie își va începe activitatea pe 1 decembrie.

(europarl.europa.eu)

Bugetul anual al UE stabilește toate cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pentru un an. Acesta asigură finanțarea programelor și politicilor UE în conformitate cu prioritățile politice și obligațiile legale ale UE.

Procedura de adoptare a bugetelor anuale ale UE implică trei instituții ale UE: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European.

Procesul începe în luna februarie a anului precedent, când Consiliul și Parlamentul își adoptă orientările. Comisia Europeană prezintă apoi Consiliului și Parlamentului proiectul de propunere, de obicei în luna mai.

Între iulie și septembrie, Consiliul își stabilește și își adoptă poziția, pe care Parlamentul o poate aproba sau modifica în cursul lunii următoare.

Bugetul anual al UE este, de obicei, adoptat până la sfârșitul anului precedent. În cazul în care nu se poate ajunge la un acord, noul buget urmează regula „doisprezecimilor provizorii”: în fiecare lună poate fi cheltuită cel mult o doisprezecime din bugetul pentru anul precedent.