Magna Europa

Președintele Parlamentului și liderii grupurilor politice (Conferința Președinților) au avut un schimb informal de opinii joi dimineață. A fost aprobată prin procedură scrisă propunerea Președintelui Sassoli, pentru convocarea unei sesiuni plenare extraordinare, ce va avea loc joi, 26 martie, la Bruxelles, pentru a dezbate și vota primele trei propuneri legislative ale Comisiei Europene pentru a aborda efectele pandemiei COVID19 în statele membre ale UE.

Președintele Sassoli a declarat: Parlamentul European își face și va continua să își facă datoria. Parlamentul rămâne deschis, deoarece democrația nu poate fi oprită de un virus. Suntem singura instituție europeană aleasă de către cetățeni și dorim să continuăm să îi reprezentăm și să îi apărăm.”

Punctele pe ordinea de zi a sesiunii:

• Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), care va pune la dispoziția statelor membre fonduri de coeziune în valoare de 37 miliarde EUR pentru a face față consecințelor crizei;
• Propunerea legislativă de extindere a domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE pentru a acoperi urgențele în materie de sănătate publică;
• Propunerea Comisiei de încetare a așa-numitelor „zboruri fantomă”cauzate de epidemia COVID19.

Este esențial ca Parlamentul European să adopte rapid aceste trei propuneri, pentru a oferi sprijin concret cetățenilor UE și statelor membre în această situație fără precedent.

Biroul Parlamentului European va adopta măsuri specifice pentru această sesiune, pentru a garanta că votul poate fi organizat de la distanță.

Această sesiune plenară va înlocui în mod oficial sesiunea programată pentru 1-2 aprilie.

(europarl.europa.eu)

În urma unei videoconferințe cu liderii grupurilor politice, Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a convocat o sesiune plenară extraordinară pentru 26 martie, în vederea aprobării măsurilor de combatere a COVID19. Va fi prima sesiune plenară care va utiliza un sistem de vot la distanță.

„Vreau să îmi exprim încrederea și solidaritatea față de toți cei care suferă și de cei au pierdut persoane dragi. Doresc să subliniez admirația și sprijinul pentru toți cei care luptă în prima linie contra acestei pandemii.

Europa se află în mișcare. Confruntată cu această situație dramatică, cu datoria de a apăra vieți omenești, mijloace de subzistență și stabilitate pentru toți, Uniunea Europeană acționează. Desigur, a trebuit să luptăm împotriva egoismului național, dar acum este clar cum vom face față acestei situații de urgență.

Decizia adoptată de BCE în noaptea trecută de a pune la dispoziție 750 miliarde de euro complementează apelurile Parlamentului, măsurile luate de Comisie, cele ale statelor, precum și posibile inițiative suplimentare, cum ar fi mobilizarea altor 500 miliarde de la Mecanismul european de stabilitate. Vorbim despre o intervenție care, în ansamblu, se apropie de două mii de miliarde de euro. Cea mai mare demonstrație a puterii solidarității europene văzută vreodată – mai puternică decât planul Marshall, programul care ne-a ajutat să ieșim din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial.

Acești bani ne vor ajuta să limităm efectele COVID19 și vor sprijini cercetarea pentru identificarea unui vaccin eficace. Oferă resurse utile pentru sprijinirea economiei noastre și a modelului nostru de protecție socială. Vor proteja locurile de muncă, întreprinderile și vor asigura că familiile nu sunt lăsate singure în fața acestor vremuri dificile.

În această etapă, sunt bani de care au nevoie structurile noastre medicale, doctorii și personalul care, cu mare pasiune și generozitate, s-au angajat să salveze multe vieți. Uniunea nu poate permite nimănui să rămână singur. Nu veți rămâne singuri.

Parlamentul European își face și va continua să își facă datoria. Am fost hotărât să mențin Parlamentul deschis, deoarece democrația nu poate fi oprită de acest virus, deoarece suntem singura instituție europeană aleasă de către cetățeni și dorim să îi reprezentăm și să îi apărăm.

Din acest motiv am decis convocarea unei sesiuni plenare extraordinare, care va avea loc joi, 26 martie, pentru a aproba măsurile de urgență prezentate de Comisia Europeană. Va fi prima sesiune plenară care va utiliza sistemul de vot la distanță. În fața acestei situații de urgență, trebuie să utilizăm toate mijloacele disponibile.

Este o perioadă dificilă. Dorim să fim aproape de familii care i-au pierdut pe cei dragi, de cei bolnavi și de compatrioții europeni care se confruntă cu un moment de mare teamă. Trebuie să ne folosim de toate energiile și să facem apel la responsabilitatea fiecăruia. Europa va reuși doar dacă suntem uniți, curajoși și ne vom susține unii pe alții”.

(europarl.europa.eu)

Președinții Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Petra De Sutter (Verzi/ALE, BE) și Comisiei pentru transporturi, Karima Delli (Verts/ALE, FR) au salutat decizia rapidă de astăzi a miniștrilor transporturilor din UE de a sprijini coridoarele priioritare de aprovizionare („green lane supply rutes”) – ce oferă prioritate transportului de bunuri vitale precum alimentele și echipamente medicale și de protecție – așa cum au sugerat eurodeputații și Comisia. Obiectivul acestor măsuri noi și urgente este de a proteja sănătatea și de a pune la dispoziție bunuri și servicii esențiale pe piața internă a UE.

„Închiderea completă a frontierelor ar putea părea cea mai sigură cale de protejare a cetățenilor noștri, dar toți depindem de importurile din alte state membre pentru ca aprovizionarea noastră să rămână neîntreruptă. Garantarea transportului neobstrucționat al produselor esențiale, cum ar fi alimentele, și garantarea unei aprovizionări neîntrerupte cu echipamente medicale și de protecție, sunt menite să asigure faptul că această criză nu se va transforma într-o catastrofă. Depindem unii de alții atunci când vine vorba de sănătatea noastră publică”, a spus președintele Comisiei pentru piața internă.

„Crearea acestor coridoare prioritare — în special pentru echipamentele medicale și de protecție — este extrem de importantă în următoarele zile și săptămâni”, a subliniat doamna de Sutter, referindu-se la angajamentul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de echipamente medicale.

Președintele Comisiei pentru transporturi, doamna Karima Delli, a declarat că trecerea fără probleme a frontierelor și iar coordonarea între statele membre vor fi esențiale pentru depășirea acestei crize. „Trebuie să găsim modalități de a ne menține sistemele de transport și de a reduce cozile pentru a economisi timp și bani. Suntem pregătiți să acționăm coordonat și rapid, și să susținem șoferii și întregul sector al transporturilor care acționează neobosit pentru a menține fluxul mărfurilor în timpul acestei crize. Reamintesc, de asemenea, necesitatea urgentă de a pune în aplicare măsuri pentru a pune capăt „zborurilor fantomă”. Companiile aeriene trebuie să primească garanții pentru sloturile orare viitoare. Aceasta este singura modalitate de a evita zborurile fără pasageri în UE”, a concluzionat aceasta.

(europarl.europa.eu)

Dezbaterea din 10 martie din Parlament s-a concentrat pe propunerea președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru mărimea și structura bugetului pe termen lung. Propunerea nu a primit aprobarea șefilor de stat și de guvern în cadrul summit-ului din 20-21 februarie.

Domnul Michel a spus că va continua consultațiile cu statele membre „pentru a evalua când va fi timpul pentru un nou summit” și s-a angajat să păstreze contactul direct cu Parlamentul cu privire la noile dezvoltări.

Majoritatea eurodeputaților au criticat propunerea președintelui Michel, spunând că nu este ambițioasă, și au subliniat că actualele provocări arată că Europa ar trebui să aibă un buget care să-i permită să acționeze conform așteptărilor cetățenilor.

José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia), care este membru a echipei Parlamentului de negociere a bugetului pe termen lung, a spus: „Este, probabil, bine că nu s-a ajuns la un acord în cadrul Consiliului. Parlamentul European nu ar fi putut aproba un acord care nu respectă interesele cetățenilor. Liderii UE vin cu cuvinte și obiective frumoase, dar nu susțin aceste obiective cu resurse financiare.”

Președinta grupului politic S&D, Iratxe García Pérez (Spania), a declarat: „Este de preferat lipsa unui acord, decât un acord nepotrivit.”

UE trebuie să fie echipată pentru a acționa

Deputații au subliniat că provocările actuale arată că UE trebuie să aibă capacitatea financiară de a oferi soluții comune.

Liderul grupului politic Renew Europe, Dacian Cioloș (România), a declarat că bugetul pe termen lung poate atenua impactul focarului de coronavirus asupra afacerilor: „Bugetul european trebuie să joace rolul de pârghie de investiții și de relansare a economiei.” Dumnealui a făcut referire și la criza de la granița eleno-turcă și a menționat că „politica noastră de securitate la frontieră și de solidaritate presupune că Frontex [Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă] are nevoie de resurse adecvate și de un buget care să facă din solidaritate o realitate pe teren”.

Președintele comisiei pentru bugete, Johan Van Overtveldt (CRE, Belgia), a argumentat împotriva reducerii fondurilor pentru programele de apărare și de cercetare. „Dacă există un domeniu în care UE trebuie să investească, acela este viitorul nostru comun. Trebuie să ne concentrăm cu adevărat pe inovare”, a arătat dumnealui.

Margarida Marques (S&D, Portugalia), care este membră a echipei de negocieri a Parlamentului, a declarat: „Răspunsul nostru, în fața provocărilor climatice, demografice, digitale și internaționale, trebuie să fie mai multă Europă: o Europă care să poată soluționa criza de la granițele noastre, care poate găsi o soluție la coronavirus”.

Doamna Marques a spus că UE ar trebui să fie pregătită să reacționeze la crize care nu pot fi prevăzute. „Trebuie să fim conștienți de faptul că în următorii șapte ani pot apărea provocări neașteptate, iar Europa nu poate spune, ca în 2007-2008, că nu suntem pregătiți”.

Rasmus Andresen (Verzi/ALE, Germania), un alt membru al echipei de negociere a Parlamentului, a remarcat că situația este gravă, iar statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a găsi un acord: „Ne confruntăm cu o nouă criză economică și nu putem duce toate aceste bătălii naționaliste”.

Promisiuni încălcate

Siegfried Mureșan (PPE, România) a reamintit că, în iunie 2019, Consiliul European a adoptat o agendă strategică care promite controlul eficient al frontierelor externe, garantarea securității cetățenilor, consolidarea pieței unice și realizarea suveranității digitale. Cu toate acestea, propunerea președintelui Michel prevede reduceri procentuale de două cifre pentru agențiile de pază a frontierei UE, securitatea internă, piața unică și Europa Digitală. „Propunerea lui Charles Michel nu respectă promisiunile Consiliului European. Răspunsul nostru ar trebui să fie nu”.

Jens Geier (S&D) a subliniat inconsecvențele din mesajele liderilor UE cu privire la Europa: „De mulți ani asistăm la aceeași situație. Duminică, [liderii UE] cer în discursurile lor să se protejeze mai mult frontierele și să se cheltuiască mai mult pentru climă, pentru politica comună de apărare și așa mai departe. Luni, statele membre nu sunt pregătite să strângă banii. Până marți, totul merge rău din cauză că UE nu poate rezolva problemele.”

(europarl.europa.eu)

Stella Kyriakides, comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat că COVID-19 reprezintă o situație de urgență în domeniul sănătății publice, care evoluează permanent. Statele membre trebuie să se concentreze pe limitarea răspândirii virusului, astfel încât sistemele de sănătate să poată face față situației, iar impactul asupra economiei și a vieții sociale să fie limitat pe cât posibil.

O serie de lideri ai grupurilor politice din cadrul PE și-au exprimat compasiunea față de cei afectați de virus și admirația față de personalul medical care lucrează pentru îngrijirea persoanelor infectate.

Numeroși deputați au subliniat, de asemenea, nevoia de solidaritate în UE și de alocare a mai multor fonduri pentru cercetarea acestui virus. Materialele medicale absolut necesare, precum kiturile de testare, măștile și echipamentele respiratorii, ar trebui produse în interiorul UE și puse la dispoziția tuturor statelor membre.

Unii deputați au afirmat că este necesar să existe o evaluare comună a riscurilor la nivel european pentru a se asigura că aceleași măsuri se aplică în zonele cu același nivel de risc. Necesitatea unor norme comune privind intrarea în spațiul Schengen a fost, de asemenea, adusă în discuție.

(europarl.europa.eu)

Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Declarației ONU de la Beijing, care vizează promovarea femeilor pe tot globul, zece ani de la înființarea Entității Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor (UN Women) și cinci ani de la adoptarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, dintre care una este egalitatea de gen.

S-au înregistrat progrese, dar inegalitatea dintre bărbați și femei persistă, inclusiv pe piața muncii. În medie, femeile din UE sunt plătite mai puțin decât bărbații.

Cât de mare este diferența de remunerare dintre femei și bărbați în UE?

Femeile din UE câștigă în medie cu aproape 15% mai puțin pe oră decât bărbații. Există diferențe mari între statele membre: cea mai mare diferență de remunerare între femei și bărbați a fost înregistrată în Estonia (23%), în timp ce țara UE cu cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați este România (3%).

O diferență mai mică de remunerare între femei și bărbați nu înseamnă neapărat o egalitate de gen mai mare. Aceasta apare adesea în țările în care numărul femeilor angajate este mai scăzut. Un decalaj salarial ridicat poate indica faptul că femeile sunt mai concentrate în sectoarele cu salarii mici sau că o proporție semnificativă dintre ele lucrează cu normă parțială.

Femeile și bărbații pe piața muncii

Motivele care stau la baza diferenței de remunerare între femei și bărbați nu sunt simple – trebuie luați în considerare mulți factori, nu numai principiul remunerației egale pentru muncă egală.

Deși mai multe femei decât bărbați termină învățământul superior în UE, acestea sunt mai puțin prezente pe piața muncii. Aproape 30% dintre femeile din UE lucrează cu normă parțială și riscă mai mult să întrerupă munca pentru a avea grijă de copii și rude.

Diferența de remunerare între femei și bărbați se modifică odată cu vârsta – tinde să fie mai mică la începutul carierei și se mărește după aceea. Dar aceste tipare variază între țări. Diferența de remunerare între femei și bărbați diferă în funcție de industrie, iar în 2017 a fost mai mare în sectorul privat decât în sectorul public în majoritatea țărilor UE.

Un motiv important pentru diferența de remunerare între femei și bărbați este reprezentarea excesivă a femeilor în sectoarele cu salarii relativ scăzute și subreprezentarea acestora în sectoarele cu salarii mai mari. De exemplu, în UE, în 2018, au existat mai mulți bărbați decât femei în rândul oamenilor de știință și inginerilor – 59% comparativ cu 41%. Femeile dețin doar 33% dintre funcțiile de conducere din UE.

Diferența de remunerare între femei și bărbați înseamnă că femeile prezintă un risc mai mare de sărăcie la bătrânețe. În 2018, femeile din UE cu vârsta de peste 65 de ani au primit pensii care erau în medie cu 30% mai mici decât pensiile bărbaților. Situația din statele membre diferă și aici – decalajul pensiilor variază între 43% în Luxemburg și 1% în Estonia.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a vorbit liderilor UE la începutul unui summit european al cărui obiectiv este ajungerea la un acord între statele membre cu privire la următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene. Acest buget, care va acoperi perioada 2021-2027, va fi primul după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Domnul Sassoli le-a amintit șefilor de stat și de guvern că Parlamentul este gata să respingă orice acord care nu oferă Uniunii Europene mijloacele necesare pentru a face față numeroaselor provocări cu care aceasta se confruntă.

„Trebuie să dotăm Uniunea cu toate mijloacele necesare pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm împreună”, a spus dumnealui. „Prima și cea mai urgentă este schimbarea climatică. Pactul ecologic oferă un plan ambițios pentru ca Europa să devină primul continent neutru în materie de carbon până în 2050. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de un efort financiar major”, a adăugat domnul Sassoli.

„Avem nevoie de resurse pentru a stimula creșterea și dezvoltarea și pentru a sprijini țările, întreprinderile și oamenii care trec prin această tranziție. De asemenea, trebuie să investim în cercetare, pentru a ne asigura că Europa este în prim plan și nu trebuie să depindă de importul de noi tehnologii, la a căror dezvoltare nu a contribuit”, a mai spus președintele Parlamentului.

Dumnealui a adăugat că trebuie eliminată „dihotomia artificială între contribuabili neți și beneficiari”. „Toate statele membre, fără excepție, beneficiază de statutul de membru UE”, a explicat domnul Sassoli

Parlamentul și-a aprobat poziția cu privire la bugetul pe termen lung al UE în 2018. Orice acord poate intra în vigoare numai dacă este aprobat de Parlament.

(europarl.europa.eu)