• Integritatea pieței unice și a uniunii vamale trebuie păstrată
• Este necesară o „aliniere dinamică” a normelor între UE și Regatul Unit
• UE trebuie să-și protejeze sectoarele cele mai sensibile

Inteligența artificială și procesele automate de luare a deciziilor pot crea riscuri la adresa consumatorilor. Aflați cum dorește Parlamentul să protejeze europenii.

Relația viitoare cu Marea Britanie, acordul comercial UE-Vietnam și provocările inteligenței artificiale se numără printre subiectele de pe ordinea de zi a Parlamentului săptămâna viitoare.

Acordul comercial UE-Vietnam

Parlamentul va vota miercuri acordurile de comerț liber și investiții dintre UE și Vietnam. Acordurile vor elimina practic toate tarifele dintre Vietnam și Uniunea Europeană pe parcursul unui deceniu.

Viitoare relații UE-Regatul Unit

Pe 12 februarie, Parlamentul își va prezenta poziția inițială pentru viitoarele negocieri privind o nouă relație cu Regatul Unit în urma Brexit-ului.

Inteligența artificială

În timpul unei dezbateri, luni, deputații vor prezenta provocările inteligenței artificiale și a luării automate de decizii și măsurile posibile pentru a proteja mai bine consumatorii. Votul va avea loc miercuri.

Bugetul UE pe termen lung

Deputații vor dezbate prioritățile Parlamentului pentru următorul buget pe termen lung al UE cu Consiliul și Comisia, pe 12 februarie, înaintea summit-ului din 20 februarie.

Drepturile femeilor

Marți, eurodeputații vor discuta despre prioritățile Parlamentului pentru strategia UE pentru egalitatea de gen 2020-2024. De asemenea, vor dezbate prioritățile UE pentru cea de-a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru condiția femeilor, care va avea loc la New York în martie. Miercuri, vor vota o rezoluție prin care se solicită o strategie UE care să pună capăt mutilării genitale feminine în întreaga lume.

Comerțul ilegal cu animale de companie

Pentru a combate traficul cu animale de companie în UE, Parlamentul va vota joi o rezoluție prin care se solicită un sistem obligatoriu la nivelul UE pentru identificarea și înregistrarea pisicilor și a câinilor și sancțiuni mai dure împotriva celor care furnizează pașapoarte false pentru animale de companie.

Extinderea

Luni, deputații europeni vor discuta despre abordarea revizuită a negocierilor de aderare, prezentată de Comisie la 5 februarie.

(europarl.europa.eu)

Urmează să elimine aproape toate tarifele între Vietnam și UE în următorul deceniu. Aflați care sunt beneficiile acordului comercial UE-Vietnam.

Regatul Unit părăsește UE, dar acest lucru nu înseamnă sfârșitul cooperării. În curând vor începe negocieri pentru cooperare în domenii variate, de la comerț până la combaterea terorismului.

UE și Regatul Unit sunt în fața multor provocări comune, precum schimbările climatice și terorismul, și nu au decât de câștigat din cooperarea în aceste domenii.

Deși a fost negociat un acord de retragere, acesta se referă în principal la protejarea drepturilor cetățenilor UE în Regatul Unit și a cetățenilor din Regatul Unit care trăiesc în alte părți ale UE, angajamentele financiare ale Regatului Unit asumate ca stat membru, precum și problemele legate de frontieră (în special cea între Regatul Unit și Republica Irlanda).

Relațiile viitoare vor face parte dintr-un acord separat. Negocierile cu privire la acestea ar putea începe doar după ce Regatul Unit va fi părăsit Uniunea.

Ce va acoperi acordul privind relațiile viitoare

Chestiunile prevăzute în orice acord privind relațiile viitoare variază de la apărare și lupta împotriva terorismului la mediu, cercetare, educație și altele.

Cheie în cadrul negocierilor sunt condițiile și principiile care vor determina viitorul comerțului, inclusiv întrebări legate de tarife, standardele produselor și soluționarea disputelor.

Cetățenii

Drepturile cetățenilor sunt protejate de acordul de retragere. Cetățenii europeni care locuiesc în Regatul Uit și cei britanici care locuiesc în UE au dreptul să continue să trăiască și să lucreze acolo unde se află. Această chestiune va rămâne o îngrijorare cheie pentru Parlamentul European, în ceea ce privește libertatea de circulație și asigurarea de sănătate pentru cetățenii europeni care sunt în Regatul Unit.

Calendar

Conform acordului de retragere, va exista o perioadă de tranziție până la sfârșitul anului 2020. În această perioadă de tranziție, Regatul Unit va continua să aibă acces la piața unică și se va supune legislației UE, deși nu va mai putea influența legile europene. Regatul Unit va continua să contribuie la bugetul UE în perioada de tranziție, dar nu va mai avea un cuvânt de spus asupra bugetului UE anual sau pe termen lung, care va fi negociat anul acesta.

Se dorește încheierea negocierilor înaintea sfârșitului perioadei de tranziție. Aceasta poate fi prelungită la cerere, o singură dată, însă decizia trebuie luată înainte de 1 iulie.

Dacă până la sfârșitul perioadei de tranziție nu se ajunge la un acord, relațiile comerciale dintre UE și Regatul Unit se vor derula conform regulilor Organizației Mondiale a Comerțului.

Cum funcționează negocierile

Fostul comisar Michel Barnier va conduce negocierile în numele UE, pe baza orientărilor emise de Consiliul European. Domnul Barnier a condus negocierile și în cazul acordului de retragere.

Deputații europeni au posibilitatea de a influența negocierile adoptând rezoluții referitoare la poziția Parlamentului. Parlamentul a creat și un grup de contact cu Regatul Unit, condus de președintele comisiei pentru afaceri externe, David McAllister (PPE, Germania), care va coopera cu negociatorul UE, domnul Barnier, și va coordona comisiile parlamentare implicate.

Orice acord poate intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European și a Consiliului. Spre deosebire de acordul de retragere, este posibil ca acordul privind relațiile viitoare să fie supus și aprobării parlamentelor naționale, dacă se referă la competențe pe care UE le împarte cu statele membre. Acesta va trebui să fie aprobat și de Regatul Unit.

Poziția Parlamentului

Într-o rezoluție adoptată în septembrie 2019, Parlamentul a spus deja că negocierile privind la viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit necesită garanții solide și dispoziții pentru o concurență echitabilă în vederea protejării pieței interne a UE și a companiilor din UE, evitând un potențial dezavantaj concurențial neloial. Deputații au afirmat că orice acord de liber schimb care nu reușește să respecte aceste niveluri de protecție nu va fi ratificat de Parlament.

Moldova has been warned to stop referring to its language as Moldovan – and call it Romanian instead.

In a statement Friday, the Romanian Academy, a government-backed cultural institute, said that the language referred to in Moldova as Moldovan is in fact a dialect of Romanian.

It said that the language should be referred to as Romanian just as the language Austrians speak is German and non-Flemish Belgians speak French.

“Promoting the idea of ​​a Moldovan language distinct from the Romanian one is not only a distortion of a cultural reality and identity, but also an ideological manipulation on which the international community will never accept,” it said.

It comes after Moldova’s new president, Igor Dodon, spoke in favour of the Moldovan language during a speech at the Council of Europe in Strasbourg, and as relations between Romania and Moldova have been strained by new governments in both countries.

Dodon, who was elected in 2016, has pursued closer ties with Vladimir Putin’s Russia and has clashed with Romania’s new leader Ludovic Orban, who was appointed prime minister in 2019 and has promised to restore Bucharest’s tattered relationship with Brussels.

In his speech on 29 January, Dodon said Moldova was committed to establishing a united Europe “from Lisbon to Vladivostok,” a city in the far east of Russia.

‘They are identical’

But the row over language goes far further back than the last elections, said Dionis Cenusa, a researcher at JLU University in Germany.

“The linguistic issue has its roots from the Soviet times, when the Soviets created an artificial Moldovan identity different from the Romanian one,” he said.

Romania and Moldova were first unified in 1918 after the end of World War I but was annexed by the Soviet Union in 1940. After the end of World War II it became part of the Soviet Union, until it declared independence in 1991 during the Glasnost era.

Ever since, Moldova has been subject to a tug-of-war between Romania and Russia, compounded by Russia’s designs on its breakaway region of Transnistria, into which Moscow funnels cash in payouts and subsidies and stations hundreds of soldiers.

While Dodon’s closeness to Moscow has angered Bucharest, many Moldovans speak Russian as a first language and feel closer to Russia than to Romania.

In a 2004 census, 60% of people identified their first language as Moldovan, and only 19% said Romanian was their native language. In its 2008 constitution, the language of Moldova is defined as ‘Moldovan’ and not Romanian.

Radu Magdin, a regional political analyst, said that the Romanian Academy’s intervention was “welcome”.

“The use of the Romanian versus Moldovan language rhetoric has been damaging to the public discourse in both Bucharest and Chisinau, triggering and fuelling political conflicts on a matter will eventually prove to be detrimental to the people’s interests,” he said.

“Although Moldova is a separate state, there is no question that the language spoken by the majority of Moldovans is Romanian.”

In 2013, the Constitutional Court of Moldova ruled that the Romanian and Moldovan languages were identical.

Meanwhile, just 34% of Moldovans favour unification with Romania, according to a recent poll.

(euronews.com)

• Acordul pentru Retragerea Regatului Unit a depășit penultimul obstacol înaintea intrării în vigoare
• Procesul va fi finalizat printr-un vot cu majoritate calificată în Consiliu, Brexit urmând să aibă loc pe 31 ianuarie 2020

Puncte importante de pe ordinea de zi

Șefii de stat sau de guvern din UE vor discuta despre bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului European, care va avea loc la 20 februarie 2020. Președintele Consiliului European a afirmat în scrisoarea sa de invitație: „A sosit momentul să ajungem, la nivelul nostru, la un acord privind cadrul financiar multianual”.

„Sunt convins că, mizând pe bun simț și pe hotărâre, putem ajunge la un acord care să fie în beneficiul tuturor europenilor. Pentru a realiza acest lucru, toate părțile vor trebui să dea dovadă de deschidere către compromis”.

Charles Michel, președintele Consiliului European

Înaintea votului de miercuri privind acordul de retragere, coordonatorul Parlamentului pentru Brexit, Guy Verhofstadt (Renew Europe, Belgia), ne-a acordat un interviu.

Deputații europeni doresc să facă viața mai ușoară consumatorilor și să reducă deșeurile electronice prin introducerea unui încărcător unic pentru toate dispozitivele mobile.

Pe 13 ianuarie, eurodeputații au cerut Comisiei Europene să vină cu o propunere până în iulie 2020. Inițiativa vine de la membrii comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, care doresc un încărcător comun pentru smartphone-uri, tablete, cititoare de cărți electronice, camere de luat vederi inteligente și tehnologie „purtabilă”.

„Comisia nu trebuie să mai permită giganților tehnologici să ne dicteze standarde. Dacă suveranitatea digitală înseamnă ceva pentru această nouă Comisie, așteptăm o propunere pentru stabilirea unui standard pentru un încărcător comun în următoarele șase luni”, a declarat Róża Thun und Hohenstein (Polonia, PPE, vicepreședintă a comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor) care a prezentat Comisiei o întrebare pentru răspuns oral.

Comisia: o abordare voluntară

Factorii de decizie UE au cerut dezvoltarea unui încărcător comun în 2014. Până în prezent, Comisia Europeană a urmărit o abordare voluntară pentru a încuraja producătorii de telefoane mobile să coopereze.

Comisarul Maroš Šefčovič, vicepreședinte pentru relații interinstituționale și perspectivă, reprezentând Comisia Europeană, le-a spus eurodeputaților că abordarea voluntară a fost „cel mai bun mod de a realiza obiectivele politicii noastre fără a împiedica inovația”.

Impact pozitiv social și de mediu

Introducerea unui încărcător comun are ca scop reducerea deșeurilor electronice, reducerea costurilor și ameliorarea siguranței și interoperabilității.

Un studiu din 2014 a arătat o reducere a numărului de încărcătoare diferite pentru smartphone-uri de la 30 în 2009 la trei.

Cu toate acestea, atunci când cumpărăm dispozitive noi, primim automat încărcătoare noi. Potrivit Comisiei Europene, deșeurile electronice reprezintă una dintre categoriile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere în UE, urmând să crească până la peste 12 milioane de tone până în 2020.

(europarl.europa.eu)

În cadrul primei sesiuni plenare din 2020, Parlamentul a cerut ridicarea ștachetei în combaterea schimbărilor climatice și punerea cetățenilor în centrul dezbaterii privind reformele UE.

Parlamentul a susținut miercuri planul UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și a cerut un obiectiv mai mare de reducere a emisiilor, de 55% până în 2030. Cu o zi înainte, deputații au dezbătut o propunere despre cum poate fi finanțată tranziția ecologică, inclusiv despre cum vor fi susținute regiunile afectate.

Cetățenii trebuie să fie în centrul discuției despre reformarea UE, au spus eurodeputații miercuri, într-o rezoluție privind Conferința asupra viitorului Europei.

În aceeași zi, deputații europeni au adoptat o rezoluție care cere protecția drepturilor cetățenilor UE și a celor din Regatul Unit după Brexit.

Înaintea conferinței ONU privind biodiversitatea, deputații europeni au cerut obiective obligatorii la nivel global și la nivel UE pentru a opri pierderea biodiversității.

Tot săptămâna aceasta, deputații europeni au dezbătut măsuri de abordare a diferenței de remunerare între femei și bărbați. Votul va avea loc mai târziu, în această lună.

Deputații au dezbătut situația din Iran în urma evenimentelor recente, iar Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, a subliniat importanța păcii în Orientul Mijlociu în cadrul unui discurs pe care l-a ținut la Parlament.

Premierul croat, Andrej Plenković, a prezentat miercuri în Parlament prioritățile președinției croate a Consiliului UE.

Parlamentul a adoptat o rezoluție care critică înrăutățirea situației din Polonia și Ungaria în ceea ce privește statul de drept.

(europarl.europa.eu)

Aflați cum dorește Europa să finanțeze proiectele pentru combaterea schimbărilor climatice și să sprijine regiunile cele mai afectate de trecerea la o economie ecologică.

La aproximativ o lună de la prezentarea Pactului ecologic european, Comisia Europeană a prezentat o propunere detaliată privind modul de finanțare a acestuia. Planul de investiții pentru Pactul ecologic european este proiectat să atragă investiții publice și private de cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu. Deputații europeni au dezbătut această chestiune marți, 14 ianuarie.

De ce este important

Transformarea UE într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 va necesita investiții masive în tehnologii de energie curată. Numai atingerea unui obiectiv intermediar de reducere a gazelor cu efect de seră cu 40% până în 2030 ar necesita investiții suplimentare anuale de 260 de miliarde de euro, conform estimărilor Comisiei Europene.

De unde vin banii

Aproximativ jumătate din bani ar trebui să provină de la bugetul UE prin diferite programe care contribuie la proiectele climatice și de mediu, de exemplu prin fonduri agricole, Fondul de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Orizont Europe, LIFE.

Aceste investiții ar atrage 114 miliarde de euro în cofinanțare de către statele membre. Se preconizează că aproximativ 300 de miliarde de euro din investiții private și publice vor fi mobilizate prin intermediul fondurilor InvestEU și ETS, iar alte 100 de miliarde de euro ar trebui atrase folosind noul Mecanism pentru o tranziție justă, conceput pentru a sprijini regiunile și comunitățile care sunt cele mai afectate de tranziția ecologică, de exemplu regiuni care depind în mare măsură de cărbune.

Mecanismul pentru o tranziție justă

Mecanismul se va baza pe trei piloni: Fondul pentru o tranziție justă, cu 7,5 miliarde de euro, fonduri InvestEU și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții susținute de bugetul UE. Se preconizează c toate aceste instrumente vor mobiliza 100 de miliarde de euro în investiții publice și private – bani care ar putea fi folosiți pentru lucrători (pentru a învăța noi abilități pentru locuri de muncă în viitor), pentru sprijinirea întreprinderilor (pentru a crea noi oportunități de angajare), investiții în energie curată și izolarea termică a caselor.

Investițiile ar trebui să ajute în special acele regiuni care sunt dependente de combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, care asigură încă aproximativ un sfert din generarea de energie în UE. Sectorul cărbunelui din UE angajează direct 238.000 de persoane în minele de cărbune și centralele electrice, în peste 100 de regiuni europene – din Polonia până în Spania. În 2015, existau 128 de mine de cărbune în 12 state membre și 207 centrale electrice pe cărbune în 21 de state membre.

„Este un mesaj către minerii din Asturias, Macedonia de Vest sau Silezia, către persoanele care recoltează turbă în Irlanda; regiunile baltice s-au bazat pe șisturile petroliere. Știm că vă confruntați cu o cale mai abruptă către neutralitatea climatică și știm că perspectiva unui viitor diferit – unul mai curat – ar putea fi o perspectivă avantajoasă în general, deși drumul către acesta pare astăzi descurajant. Acest Mecanism pentru o tranziție justă, de cel puțin 100 de miliarde de euro, este un angajament prin care UE este alături de voi în această tranziție”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei responsabil pentru Pactul ecologic european, în momentul prezentării propunerii către eurodeputați.

Ce spun eurodeputații

Domnul Siegfried Mureșan (PPE, România) a solicitat garantarea resurselor suficiente pentru atenuarea efectelor tranziției. „Nu ar trebui să afecteze politicile existente – nici coeziunea, nici agricultura, nici cercetarea, nici inovarea. Este o prioritate suplimentară și ar trebui finanțată separat”, a arătat dumnealui.

„Trebuie să abordăm nevoia de finanțe noi, care să sprijine această transformare socială și ecologică”, a declarat doamna Iratxe García Pérez (S&D, Spania). Dumneaei dorește ca cel puțin 30% din următorul buget pe termen lung al UE să abordeze schimbările climatice.

Domnul Dragoș Pîslaru (Renew Europe, România) a cerut statelor membre „să utilizeze aceste instrumente și să se concentreze pe investiții în cea mai importantă resursă a Europei – cetățenii”.

Conform domnului Niklas Nienaß (Verzi/ALE, Germania), „putem susține această propunere dacă aceasta înseamnă o tranziție clară și justă cu planuri concrete de eliminare treptată pentru toate regiunile carbonifere”.

„Nu este deloc sigur de unde vor veni resursele”, a spus domnul Gianantonio Da Re (ID, Italia). „Criteriile pentru beneficiari și modul în care vor fi distribuite fondurile trebuie, de asemenea, soluționate”, a adăugat dumnealui.

Johan Van Overtveldt (CRE, Belgia), președintele comisiei pentru buget, a subliniat lipsa de claritate cu privire la sursa unei părți a banilor. „Suntem în favoarea unei economii circulare, dar împotriva reciclării finanțării și a banilor. Nu suntem în favoarea aventurilor financiare”, a arătat dumnealui.

Conform domnului Younous Omarjee (GUE, Franța), președintele comisiei pentru dezvoltare regională, „trebuie să reducem costurile sociale și să sprijinim regiunile în această tranziție justă”.

Propunerea Comisiei se va îndrepta acum către comisiile parlamentare relevante, unde deputații o vor discuta în profunzime și vor depune amendamente pentru a o îmbunătăți, după care ar trebui să înceapă negocierile cu Consiliul privind textul final.

(europarl.europa.eu)

Femeile care lucrează în UE câștigă în medie cu 16% mai puțin decât bărbații. Aflați cum se calculează diferența de remunerare între femei și bărbați și care sunt cauzele acesteia.

Deși principiul remunerației egale pentru muncă egală a fost introdus de Tratatul de la Roma în 1957, diferența de remunerare între femei și bărbați persistă, în ultimii zece ani cunoscând doar ameliorări minore.

Parlamentul European a cerut sistematic mai multă acțiune pentru reducerea diferenței și readuce în centrul atenției această chestiune în plen, într-o dezbatere, pe 13 ianuarie.

Ce este diferența de remunerație între femei și bărbați și cum se calculează

Diferența de remunerație între femei și bărbați este diferența dintre veniturile medii brute pe oră. Se bazează pe salariile plătite direct angajaților înaintea deducerii impozitului și a contribuțiilor la securitatea socială. În calcularea acesteia se iau în calcul numai companiile cu 10 sau mai mulți angajați.

Calculată în acest fel, diferența de remunerație între femei și bărbați nu ia în considerare alți factori, precum educația, numărul de ore lucrate, tipul de loc de muncă, întreruperea carierei și lucrul cu normă parțială. Însă arată că în UE femeile câștigă în general mai puțin decât bărbații.

Diferența între salarii în UE

În UE, diferența între salarii variază, cea mai mare fiind în Estonia (25,6%), Cehia (21,1%), Germania (21%), Regatul Unit (20,8%), Austria (19,9%) și Slovacia (19,8%) în 2017. Cele mai reduse procente se întâlnesc în Slovenia (8%), Polonia (7,2%), Belgia (6%), Italia și Luxemburg (5%) și România (3,5%).

Remunerația egală este reglementată de o directivă UE, însă Parlamentul European a cerut în mod repetat revizuirea acesteia și măsuri suplimentare. Președinta comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că instituția sa lucrează asupra unei noi strategii europene de gen și asupra unor noi măsuri pentru transparența remunerației.

De ce există o diferență de remunerare între femei și bărbați

Interpretarea cifrelor nu este simplă. O diferență redusă de remunerare între femei și bărbați într-o țară nu înseamnă că egalitatea de gen este mai bine pusă în practică. În unele state membre diferența redusă se datorează unei participări reduse a femeilor pe piața muncii. Diferențele mari, în schimb, tind să fie legate de proporția mare a femeilor care lucrează cu normă parțială și concentrarea acestora într-un număr restrâns de profesii.

În medie, femeile fac mai multe ore de muncă neremunerată (de exemplu îngrijind copiii sau făcând menajul acasă), iar bărbații mai multe ore de muncă remunerată. Numai 8,7% dintre bărbați lucrează cu normă parțială, față de 31,3% dintre femei. În total, femeile muncesc mai multe ore pe săptămână decât bărbații.

Prin urmare, femeile câștigă mai puțin pe oră, dar depun și mai multă muncă neremunerată. În plus numărul femeilor angajate pe piața muncii este mai mic decât cel al bărbaților. Toți acești factori combinați arată că diferența între veniturile femeilor și cele ale bărbaților se ridică la peste 40% (2014).

În plus, femeile își întrerup cariera sau își aleg cariera în funcție de responsabilitățile familiale.

30% din diferența de remunerare între femei și bărbați poate fi explicată de o supra-reprezentare a femeilor în sectoare cu salarii mici, precum educația, vânzările și îngrijirea. Există sectoare, precum știința, tehnologia și ingineria, în care proporția bărbaților angajați este foarte mare (peste 80%).

În același timp, femeile ocupă puține poziții de conducere: mai puțin de 6,9% dintre președinții companiilor sunt femei. Eurostat arată că domeniul în care diferența de remunerare între femei și bărbați este cea mai mare este cel al managerilor: femeile manager câștigă cu 23% mai puțin decât bărbații de pe aceleași poziții.

Însă femeile sunt și discriminate la locul de muncă, fiind plătite mai puțin decât bărbații care lucrează în aceleași categorii ocupaționale sau fiind retrogradate când se întorc din concediul de maternitate.

Beneficiile eliminării diferenței de remunerare între femei și bărbați

Diferența de remunerare între femei și bărbați se agravează cu vârsta, de-a lungul carierei și pe parcursul vieții familiale. Având mai puțini bani de economisit și investit, femeile riscă mai mult decât bărbații sărăcia și excluziunea socială la vârste avansate. În 2017, diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților era de 36%.

Remunerația egală pentru muncă egală nu ține doar de justiție, ci este și benefică pentru economie, deoarece femeile, câștigând mai mult, pot cheltui mai mult. Acest lucru ar crește baza fiscală și ar reduce povara asupra sistemelor de bunăstare. Studiile arată că o reducere de 1% în diferența de remunerare ar duce la o creștere a produsului intern brut cu 0,1%.

(europarl.europa.eu)