Înainte ca noua Comisie – organul executiv al UE – să își poată prelua mandatul, Parlamentul organizează audieri publice pentru a evalua comisarii desemnați.

Între 23 și 26 mai, peste 200 de milioane de cetățeni din cele 28 de state UE au mers la vot pentru a alege membrii Parlamentului European, conferindu-le acestora un mandat democratic puternic, care include votul asupra noii Comisii Europene și examinarea competențelor și capacităților comisarilor desemnați. Deputații europeni aleși vor asculta opiniile candidaților și vor examina intențiile acestora de a acționa concret asupra chestiunilor importante pentru cetățeni.

În iulie, deputații europeni au ales-o pe doamna Ursula von der Leyen președintă a noii Comisii, iar în septembrie și octombrie aceștia vor examina competențele comisarilor desemnați, aleși de președintă pe baza nominalizărilor statelor membre. Una dintre prioritățile doamnei von der Leyen este egalitatea de gen.

Audierile: cum funcționează

După ce Consiliul va fi aprobat lista finală a comisarilor desemnați, președintele Comisiei viitoare va dezvălui noua sa echipă, colegiul comisarilor, și alocarea portofoliilor.

Înainte ca acești comisari desemnați să-și poată ocupa funcția, Parlamentul organizează audieri cu candidații pentru a decide dacă abilitățile și calificările lor corespund posturilor propuse.

Fiecare candidat este invitat la o audiere de trei ore, transmisă în direct, în cadrul comisiei sau comisiilor parlamentare responsabile cu portofoliul care i-a fost repartizat. În urma audierii, comisiile responsabile își pregătesc evaluarea competenței candidatului, care este finalizată de Conferința Președinților (formată din liderii grupurilor politice și președintele Parlamentului).

Uneori, audierile pot duce la retragerea unui candidat sau la modificarea portofoliilor. De exemplu, în 2014, Alenka Bratušek (propusă pentru portofoliul de energie) și-a retras candidatura în urma unei evaluări negative a comisiilor Parlamentului pentru energie și mediu.

După finalizarea audierilor, Parlamentul va vota asupra colegiului comisarilor ca întreg. Dacă votul este pozitiv, noii comisari își pot prelua mandatul. Acest proces consolidează legitimitatea acțiunilor viitorului executiv UE.

(europarl.europa.eu)

Puncte importante de pe ordinea de zi

Președintele Donald Tusk va reprezenta UE la summitul G7. El va purta discuții cu liderii țărilor G7 despre provocările globale în domenii precum economia, politica externă și protecția mediului.

Summitul se desfășoară în cadrul președinției franceze a G7, care se concentrează în jurul combaterii inegalităților. În acest context, președinția franceză a G7 a ajustat formatul G7 pentru a implica și liderii Uniunii Africane, FMI, OCDE, ONU și Băncii Mondiale.

Summitul G7 va reprezenta pentru UE o ocazie de a apăra ordinea bazată pe norme și organizațiile sale, aceasta fiind cea mai bună abordare pentru guvernanța globală.

Politica externă și chestiuni de securitate

Liderii vor discuta chestiuni urgente legate de politica externă și de securitate, cum ar fi:

• Iranul
• Ucraina
• Libia
• situația din Siria și din Orientul Mijlociu
• Peninsula Coreeană
• Venezuela

Se preconizează că liderii G7 se vor apleca asupra relațiilor cu Iranul în urma deciziei acestei țări de a reduce punerea în aplicare a anumitor aspecte ale acordului nuclear.

Comerț

Liderii vor discuta despre perspectivele economice mondiale și chestiuni legate de comerț. Aceștia vor discuta, de asemenea, despre impozitarea internațională, în special în sectorul digital.

Se preconizează că liderii vor discuta despre modalități de protejare a sistemului comercial bazat pe norme. Summitul va fi, de asemenea, o ocazie pentru a purta discuții privind modalități de dezamorsare a tensiunilor comerciale actuale.

Reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) se află, de asemenea, pe ordinea de zi, în urma angajamentului asumat la summitul G20 de la Osaka în ceea ce privește modernizarea OMC.

Africa

Se preconizează că liderii G7 vor aproba un nou cadru între G7 și Africa. Liderii vor încerca să dezvolte împreună cu partenerii africani instrumente concrete de sprijinire a dezvoltării economice durabile pe întregul continent.

În plus, se preconizează că va fi aprobat un plan de acțiune specific al G7 privind regiunea Sahel, care vizează îmbunătățirea cooperării în materie de dezvoltare și securitate.

UE va anunța, de asemenea, un sprijin financiar acordat Acțiunii pozitive pentru accesul femeilor la finanțare în Africa (AFAWA) a Băncii Africane de Dezvoltare.

Combaterea inegalităților și emanciparea femeilor

Se preconizează că liderii vor sublinia importanța participării femeilor pe piața forței de muncă și vor evidenția importanța educației pentru fete și femei, în special în țările în curs de dezvoltare. Partenerii din cadrul G7 se vor angaja, de asemenea, în anumite domenii de acțiune pentru a se realiza progrese în ceea ce privește egalitatea de gen.

În ceea ce privește angajamentele financiare, UE va anunța o contribuție importantă la realimentarea Fondului mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei și malariei.

Se preconizează, de asemenea, că liderii vor sprijini crearea unui Fond internațional pentru supraviețuitorii violenței sexuale din zone de conflict, UE angajându-se să aducă o contribuție financiară concretă.

Schimbările climatice și oceanele

În ceea ce privește schimbările climatice, UE își va reafirma angajamentul față de punerea în aplicare deplină și efectivă a Acordului de la Paris.

Liderii vor purta o discuție de evaluare a Cartei G7 privind plasticul din oceane, asupra căreia s-a convenit anul trecut cu ocazia summitului din Canada, și vor discuta noi inițiative de reducere a poluării cu materiale plastice.

De asemenea, se preconizează că liderii G7 vor aproba o cartă privind biodiversitatea, astfel cum a fost adoptată de miniștrii mediului din G7 în mai anul trecut. Carta urmărește să intensifice eforturile de stopare a pierderii biodiversității și să sprijine sănătatea planetei.

Transformarea digitală

De asemenea, se preconizează că liderii vor discuta despre transformarea digitală și despre cum se poate asigura faptul că aceasta este deschisă, liberă și sigură. Discuția se va concentra asupra modalităților de apărare față de amenințările străine a societăților și instituțiilor noastre democratice, precum și a proceselor noastre electorale. De asemenea, liderii vor face schimb de opinii cu privire la modul de continuare a eforturilor de combatere a conținutului online cu caracter terorist.

Despre președinția franceză a G7

Franța deține președinția G7 până la 31 decembrie 2019 și va găzdui reuniunea G7 de la Biarritz.

În timpul președinției sale a G7, Franța va avea drept obiectiv combaterea cauzelor profunde ale inegalității. Președinția franceză a G7 se va concentra pe cinci priorități în combaterea inegalităților:

• combaterea inegalităților de șanse
• combaterea inegalităților legate de degradarea mediului
• securitatea și combaterea terorismului
• combaterea inegalităților prin dezvoltarea digitală și inteligența artificială
• combaterea inegalităților printr-un parteneriat reînnoit cu Africa

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul summitului G7:

• Site-ul președinției franceze a G7

Despre summitul G7

Summitul G7 este un forum care joacă un rol important în conturarea unor răspunsuri globale la provocările globale, completând coordonarea economică globală asigurată de G20.

Acesta reunește lideri din UE și din următoarele țări:

• Canada
• Franța
• Germania
• Italia
• Japonia
• Regatul Unit
• Statele Unite ale Americii

Acest summit urmează summitului G7 de la Charlevoix, Canada.

• Summitul G7, Canada, 08-09/06/2018

Liderii se reunesc în formula G7 din 2014, ca urmare a încălcării de către Federația Rusă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.

UE în calitate de membru G7

Summitul de la Londra din 1977 a fost primul la care au participat și reprezentanți ai Comunității Europene de atunci. Inițial, rolul UE era limitat la domeniile pentru care aceasta avea competențe exclusive, dar acest rol a crescut în timp.

UE a fost inclusă treptat în toate discuțiile politice de pe agenda summitului și, începând cu summitul de la Ottawa (1981), a luat parte la toate sesiunile de lucru desfășurate în cadrul unui summit.

UE are toate responsabilitățile asociate calității de membru. Comunicatul summitului are forță politică obligatorie pentru toți membrii G7.

Președinția prin rotație este asigurată după cum urmează: Japonia în 2016, Italia în 2017, Canada în 2018, Franța în 2019 și SUA în 2020.

(consilium.europa.eu)

Terorismul amenință securitatea noastră, valorile societăților noastre democratice și drepturile și libertățile cetățenilor europeni.

Combaterea terorismului reprezintă o prioritate majoră pentru UE și statele sale membre, precum și pentru partenerii săi internaționali.

Răspunsul la amenințarea teroristă în Europa

UE a adoptat o abordare cuprinzătoare pentru a trata problemele reprezentate de luptătorii străini și terorismul endogen.

Printre acțiunile recente în acest domeniu se numără:

• norme consolidate de prevenire a noilor forme de terorism
• verificări consolidate la frontierele externe
• controale îmbunătățite pentru armele de foc
• crearea unui organism dedicat reducerii propagandei teroriste online

Răspunsul la amenințarea teroristă și la recentele atacuri teroriste din Europa (informații generale)

Lista organizațiilor teroriste a UE

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, UE a stabilit o listă a persoanelor, grupurilor și entităților care au fost implicate în acte de terorism și care fac obiectul unor măsuri restrictive.

Lista organizațiilor teroriste a UE

Coordonatorul pentru lupta împotriva terorismului

Gilles de Kerchove este coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului din 2007.

Este responsabil de:

• coordonarea lucrărilor Consiliului UE în domeniul combaterii terorismului
• monitorizarea punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului
• asigurarea faptului că UE joacă un rol activ în combaterea terorismului

Strategia UE de combatere a terorismului

În 2005, Consiliul a adoptat Strategia UE de combatere a terorismului pentru combaterea terorismului la nivel mondial și îmbunătățirea securității în Europa.

Strategia se axează pe patru piloni:

• prevenire
• protecție
• urmărire
• răspuns

Strategia UE de combatere a terorismului (informații generale)

Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

În mai 2015, Consiliul și Parlamentul European au adoptat noi norme de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului.

În iulie 2016, Comisia Europeană a prezentat o propunere de modificare a normelor actuale pentru a consolida în continuare combaterea finanțării terorismului. Consiliul și Parlamentul European reexaminează în prezent propunerea respectivă.

Datele din registrul cu numele pasagerilor

La 21 aprilie 2016, Consiliul a adoptat o directivă pentru a armoniza utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) în UE.

Directiva prevede că datele PNR pot fi folosite numai în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave.

(consilium.europa.eu)

Data de 19 august marchează Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar. UE și statele sale membre reprezintă cei mai importanți donatori de ajutor umanitar. Împreună, ele furnizează ajutor în valoare de miliarde de euro anual. Acest lucru înseamnă sprijin pentru persoanele afectate de dezastre naturale și provocate de om, cum ar fi conflicte armate, secetă, cutremure, tsunamiuri și uragane.

UE și statele sale membre reprezintă cei mai importanți donatori de ajutor umanitar. În 2017, împreună au furnizat ajutor umanitar în valoare de aproximativ 7 miliarde EUR. Această sumă a inclus 2,4 miliarde EUR din bugetul UE și 4,6 miliarde EUR sub formă de ajutor umanitar din partea statelor membre.

Ce este ajutorul umanitar?

Ajutorul umanitar constă în principal în sprijin material și logistic pentru persoanele afectate de dezastre naturale sau provocate de om, cum ar fi conflicte armate, războaie, secetă, cutremure, tsunami-uri și uragane.

Persoanele care au nevoie de ajutor umanitar pot fi:

• populațiile care se confruntă cu malnutriția și foametea
• refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării
• victimele conflictelor armate și ale altor forme de violență fizică sau psihologică
• persoanele ale căror locuințe sau mijloace de subzistență au fost distruse

În prezent, aproximativ 80% din nevoile umanitare sunt cauzate de conflicte armate.

Ajutorul umanitar acoperă diferite activități de ajutorare,inclusiv furnizarea de:

• alimente și asistență nutrițională
• adăpost
• îngrijire medicală
• apă și salubrizare
• protecție în caz de abuz fizic și psihologic, inclusiv în caz de violență sexuală și bazată pe gen
• educație în situații de urgență
• asistență sub formă de numerar

Ajutorul umanitar în situații de urgență nu trebuie să fie confundat cu cooperarea pentru dezvoltare, care urmărește să sprijine pe termen lung dezvoltarea economică, în materie de mediu, socială și politică a țărilor în curs de dezvoltare.

Ajutorul umanitar este acordat pe teren de către o paletă largă de organizații umanitare, inclusiv provenind de la:

• Organizația Națiunilor Unite (OCHA, PAM, UNHCR, UNICEF)
• Mișcarea Internațională Crucea Roșie si Semiluna Roșie
• ONG-uri naționale și internaționale

Aceste organizații primesc finanțare din partea unor donatori diferiți care includ în special guvernele, dar și, într-o mai mică măsură, persoane fizice și întreprinderi private.

Asistența umanitară ar trebui să fie întotdeauna furnizată pe baza unei evaluări a necesităților și în conformitate cu principiile umanitare ale umanității, neutralității, imparțialității și independenței.

Nevoile umanitare la nivel global în 2018

136 de milioane de persoane vor avea nevoie de ajutor umanitar în 2018, potrivit Organizației Națiunilor Unite.

Printre crizele umanitare care necesită cele mai multe finanțări în 2018 se numără cele cauzate de conflictele din:

• Siria
• Yemen
• Sudanul de Sud
• Republica Democratică Congo

Cum contribuie UE și statele membre?

Ajutorul umanitar este o competență paralelă partajată între UE și statele membre, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Fiecare stat membru decide cu privire la cuantumul finanțării pe care dorește să o pună la dispoziție, crizele în care dorește să se implice, sau organizația umanitară pe care dorește să o finanțeze.

În plus, Comisia Europeană gestionează proiecte umanitare finanțate din bugetul UE și pune în aplicare politicile umanitare în numele UE. Măsurile adoptate de UE și de statele membre ar trebui să fie complementare și să se consolideze reciproc.

Valorile și principiile UE și asistența umanitară acordată de statele membre sunt menționate în Consensul european privind ajutorul umanitar, semnat în decembrie 2007 de către Consiliu, statele membre, Parlamentul European și Comisia Europeană.

Principalul obiectiv al ajutorului umanitar acordat de UE și de statele membre constă în salvarea de vieți omenești, prevenirea și alinarea suferinței umane și menținerea demnității umane oriunde este nevoie, în cazul în care guvernele și actorii locali sunt depășiți de situație, nu sunt în măsură sau nu doresc să acționeze.

Ajutorul umanitar reprezintă o expresie fundamentală a valorii universale a solidarității între oameni și un imperativ moral. Nu este un instrument de gestionare a crizelor.

Acțiunea UE în domeniul ajutorului umanitar este reglementată de Articolul 214 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

La nivelul Consiliului

Întrucât asistența umanitară reprezintă o competență paralelă partajată între UE și statele membre, Consiliul nu are putere de decizie cu privire la chestiuni operaționale, cum ar fi valoarea finanțării care urmează să fie acordată drept răspuns la crize specifice.

În schimb, Consiliul are un rol important în definirea poziției UE cu privire la țări și regiuni terțe prin adoptarea de concluzii ale Consiliului.

În ceea ce privește aspectele umanitare, acest lucru înseamnă adesea lansarea de apeluri adresate părților relevante în vederea soluționării conflictelor care stau la baza crizelor umanitare, precum și promovarea respectării dreptului internațional umanitar.

De asemenea, Consiliul definește pozițiile comune ale UE și ale statelor sale membre cu ocazia unor evenimente internaționale precum primul summit umanitar mondial organizat vreodată, care a avut loc în mai 2016.

În rolul său legislativ, în 1996, Consiliul a adoptat regulamentul prin care a fost conceput Instrumentul de ajutor umanitar al UE. Acesta definește modul în care Comisia Europeană desfășoară operațiuni umanitare în numele UE.

În 2014, în calitate de colegiuitor împreună cu Parlamentul European, Consiliul a adoptat un regulament de instituire a inițiativei „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”. Inițiativa le permite cetățenilor europeni să se implice în proiecte umanitare la nivel mondial, demonstrându-și astfel solidaritatea cu persoanele aflate în dificultate.

Grupul de lucru pentru ajutoare umanitare și ajutoare alimentare

În cadrul Consiliului, Grupul de lucru pentru ajutoare umanitare și ajutoare alimentare (COHAFA) este organismul responsabil pentru discutarea aspectelor legate de asistența umanitară, cum ar fi:

• monitorizarea nevoilor umanitare la nivel mondial, precum și a răspunsului colectiv al UE (statele membre și Comisia Europeană)
• eficiența sistemului umanitar mondial
• pregătirea declarațiilor UE în cadrul organizațiilor și forurilor internaționale relevante
• promovarea consensului european privind ajutorul umanitar, a principiilor umanitare, precum și a respectării dreptului internațional umanitar

Grupul de lucru pentru ajutoare umanitare și ajutoare alimentare (COHAFA) a fost înființat în 2008 în urma semnării Consensului european privind ajutorul umanitar.

Grupul de lucru este prezidat de către președinția prin rotațiea Consiliului, care pregătește un program de lucru.

Evoluții recente

Consiliul adoptă periodic concluzii referitoare la anumite țări terțe, în care se menționează aspectele umanitare ale situației din țările respective, după caz.

În plus, Consiliul a adoptat recent concluzii privind următoarele aspecte transversale legate de politici, care au o dimensiune umanitară

Citește mai mult

(consilium.europa.eu)

Roșu, albastru, roz, turcoaz… Nu sunt culorile curcubeului, ci culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European.

Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații. Mai jos vă oferim un scurt ghid al culorilor care arată tipul de activitate în noul Parlament în următorii cinci ani.

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Roz – comisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Roșu – ședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoaz – activități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

(europarl.europa.eu)

Dragii mei,

O alta icoana facatoare de minuni!

In aceasta icoana, Maica Domnului il tine pe Pruncul Hristos in partea stanga, si are capul usor inclinat spre El. Ii sustine trupul cu mana stanga, iar in cealalta tine mana stanga a Pruncului, cu degetele indreptate spre El. Pruncul isi are capul intors, privind la ingerul care are in mana dreapta o cruce. Expresia amandurora este grava. In coltul din stanga, deasupra umarului Prea Sfintei Fecioare, un inger tine celelalte simboluri ale Sfintelor Patimi: Crucea, sulita si buretele.

Aceasta icoana este una din cele mai cunoscute icoane ale Maicii Domnului si este cinstita nu doar in randul crestinilor ortodocsi, ci si de catre romano-catolici. Icoana Maicii Domnului a Patimii este considerata ocrotitoarea multor tari si orase din intreaga lume precum: Boston, New York, Belfast, Cracovia, Singapore, Manila.

(Cătălin Rusu)

În mai, Consiliul a adoptat concluzii privind tinerii și viitorul muncii. Condițiile de muncă precare reprezintă una dintre numeroasele provocări cu care se confruntă tinerii în actualul și viitorul mediu al forței de muncă. Sunt propuse o serie de măsuri, cum ar fi „învățarea pe tot parcursul vieții”, pentru a facilita tranziția de la școală la locul de muncă.

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Investiția în tinerii Europei

UE propune un efort intensificat de sprijinire a tinerilor:

• Oportunități mai bune de acces la piața muncii
• Oportunități mai bune prin educație și formare
• Oportunități mai bune în domeniile solidarității, mobilității în scop educațional și participării

Șomajului în rândul tinerilor – noiembrie 2018

• 3,4 milioane de tineri (sub 25 de ani) se aflau în șomaj în UE-28 în noiembrie 2018
• numărul șomerilor tineri a scăzut cu 189 000 în UE 28, comparativ cu noiembrie 2017
• în noiembrie 2018, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 15,2 % în UE-28, față de 16,1 % în noiembrie 2017
• diferențele dintre ratele șomajului în rândul tinerilor din țările UE rămân ridicate: de la 4,9 % în Republica Cehă în noiembrie 2018 la 36,6 % în Grecia, în septembrie 2018

Tinerii și viitorul muncii

La 22 mai 2019, Consiliul a adoptat concluzii privind tinerii și viitorul muncii.

Aceste concluzii se concentrează asupra problemelor specifice cu care se confruntă tinerii în mediul actual al pieței muncii:

• nesiguranța
• lipsa protecției sociale
• sărăcia persoanelor încadrate în muncă
• condițiile precare de muncă

Concluziile propun o serie de măsuri pentru a aborda aceste aspecte:

• sisteme de educație și de formare adaptabile și reactive
• promovarea învățării pe tot parcursul vieții
• asigurarea unor tranziții fără probleme de la școală la încadrarea în muncă și de la un loc de muncă la altul
• asigurarea accesului egal la locuri de muncă de calitate pentru toți tinerii în viitor

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Liderii UE au convenit să cheltuiască cele 6 miliarde EUR alocate Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în perioada 2014-2015, și nu în perioada 2014-2020 prevăzută inițial.

În plus, s-a convenit ca fondurile UE necheltuite să fie utilizate în principal pentru susținerea ocupării forței de muncă, în special pentru tineri, dar și în sectoare de creștere economică, precum inovarea și cercetarea.

(consilium.europa.eu)

Europenii se pot bucura în siguranță de înot în această vară, deoarece 96% dintre locurile de scăldat respectă standardele minime de calitate stabilite de normele Uniunii Europene.

85% dintre zonele pentru scăldat monitorizate în 2018 sunt considerate „excelente” în raportul anual al Agenției Europene de Mediu, adică nu conțin substanțe poluante dăunătoare pentru sănătatea umană și mediu.

Țările cu cel mai mare număr de locuri de scăldat cu o calitate excelentă a apei sunt Malta, Cipru, Grecia și Austria.

(europarl.europa.eu)

În iunie 2016, Regatul Unit a votat, în cadrul unui referendum, pentru a părăsi UE. În toamna anului 2019, Regatul Unit a solicitat o prelungire a termenului. Cu ocazia summitului extraordinar din aprilie, liderii UE au căzut de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019, de comun acord cu Regatul Unit. Povestirea noastră arată cum a reacționat UE la Brexit.

At the special summit on 10 April EU leaders agreed to delay Brexit until 31 October 2019.

If the withdrawal agreement is ratified by both sides earlier, the UK will leave on the first day of the following month, leaders said. The decision was taken in agreement with the UK.

“Please do not waste this time.”
Donald Tusk, President of the European Council

From the moment the UK’s referendum result was announced, the EU underlined that it would respect Britain’s decision. A joint statement issued immediately after the result said:

“In a free and democratic process, the British people have expressed their wish to leave the European Union. We regret this decision but respect it.”

There have been many rounds of talks since then, and from the start, the EU was ready to negotiate as soon as the UK had notified its intention to withdraw. As the EU treaties foresee the possibility of a withdrawal in the now well-known Article 50, the process ahead was well defined.

There have been complex matters to resolve, but the priority has been to ensure an orderly withdrawal of the UK in order to reduce uncertainty and disruption for citizens, businesses and member states alike.

And throughout, the EU has consistently stood by its determination to be united, transparent in its position and prepared for the future, and to do everything in an orderly way and within the legal framework defined by the EU treaties.

Principalele rezultate

Liderii UE și Canadei au convenit să intensifice relațiile UE-Canada și să accelereze cooperarea în vederea abordării provocărilor de la nivel mondial.

„Pentru UE, Canada este un aliat puternic și un prieten foarte bun. Canada împărtășește viziunea noastră asupra lumii, valorile noastre și obiectivele noastre. Și UE și Canada cred cu pasiune în democrație, în statul de drept, în drepturile omului, în solidaritatea între popoare și națiuni, precum și în ordinea internațională bazată pe norme”.

Declarația președintelui Tusk în urma summitului UE-Canada

• Declarația președintelui Donald Tusk după summitul UE-Canada de la Montreal

Parteneri care împărtășesc aceeași viziune, UE și Canada și-au reafirmat angajamentul comun față de multilateralism și față de comerțul bazat pe norme. Și-au subliniat angajamentul deplin față de Acordul de la Paris și au solicitat întețirea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.

În cadrul summitului, liderii ambelor părți au discutat pe marginea cooperării strategice referitoare la provocările de la nivel mondial, inclusiv în domenii ca știința, tehnologia și inovarea. Pe ordinea de zi au figurat și aspecte legate de afacerile externe și de securitate.

Donald Tusk, președintele Consiliului European, a reprezentat UE. Prim-ministrul Justin Trudeau a reprezentat Canada. La sfârșitul summitului, aceștia au adoptat o declarație comună:

• Declarația comună a Summitului UE-Canada, 17-18 iulie 2019

UE și Canada au semnat, de asemenea, un parteneriat pentru oceane pentru a îmbunătăți conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor.

• UE și Canada au încheiat un acord privind un parteneriat pentru oceane (Comisia Europeană)

Comerț și relații bilaterale

Cele două părți și-au asumat angajamentul față de punerea în aplicare deplină a acordului de liber schimb UE-Canada, denumit și CETA.

Acordul alimentează creșterea economică și locurile de muncă de ambele părți ale Atlanticului, întrucât a intrat în vigoare cu titlu provizoriu în septembrie 2017.

„Comerțul înflorește, iar calamitățile prezise de cei care anunțau sfârșitul lumii nu s-au materializat. Aceasta arată că acționând împreună putem depăși provocările și că cei care au de câștigat sunt locuitorii Canadei și ai UE. Vom continua să depunem eforturi pentru a ne asigura că numărul întreprinderilor și al persoanelor care beneficiază de pe urma CETA va crește.”

Declarația președintelui Tusk în urma summitului UE-Canada

Liderii au solicitat apărarea sistemului comercial multilateral bazat pe norme, construit în jurul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

„Împărtășim o voință comună de a acționa rapid și în mod concertat pentru a aborda provocările fără precedent cu care se confruntă sistemul comercial multilateral și pentru a lupta împotriva tendințelor protecționiste din ce în ce mai accentuate din întreaga lume.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

Climă și energie

Ambele părți și-au reafirmat angajamentul ferm față de Acordul de la Paris. Ele au adresat un apel tuturor părților să pună acordul în aplicare pe deplin.

„Facem apel la toate țările să răspundă în mod credibil și cu ambiție pentru atingerea obiectivelor de la Paris și suntem hotărâți să dăm dovadă de spirit de lider prin intermediul unor strategii ambițioase pe termen lung de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2020 și să consolidăm cooperarea bilaterală în toate forurile relevante.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

UE și Canada au discutat despre modalitățile de atenuare a impactului schimbărilor climatice și de conservare a biodiversității mondiale, a regiunii arctice și a oceanelor.

UE și Canada au semnat, de asemenea, un parteneriat pentru oceane pentru a îmbunătăți conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor.

Aspecte legate de afacerile externe și de securitate

Summitul a fost o ocazie de a discuta despre aspecte legate de afacerile externe și de securitate.

Cu privire la Iran, ambele părți au reamintit că acordul nuclear (JCPOA) este o realizare de importanță critică în domeniul neproliferării nucleare la nivel mondial. Ele au îndemnat această țară să își respecte angajamentele asumate în cadrul acordului:

„Canada și UE îndeamnă Iranul să facă pași înapoi în ceea ce privește aceste activități și să revină fără întârziere la respectarea deplină a JCPOA. Ambele părți continuă să regrete decizia Statelor Unite de a se retrage din JCPOA și de a impune din nou sancțiuni.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

Cu privire la Ucraina, UE și Canada au reiterat faptul că condamnă în continuare anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia.

Liderii au discutat și despre criza din Venezuela. Aceștia au convenit să intensifice cooperarea pentru a contribui la o soluție politică, pașnică și democratică la criza din Venezuela.

Cu privire la Siria, UE și Canada au îndemnat la protejarea civililor, încetarea ostilităților și necesitatea de a asigura accesul umanitar pe întreg teritoriul țării.

De asemenea, UE și Canada au discutat despre cooperarea în domenii precum migrația, amenințările cibernetice și combaterea terorismului.

Ambele părți au încheiat negocierile pentru un nou acord privind registrul cu numele pasagerilor (PNR). Acordul va juca un rol vital pentru consolidarea securității, asigurând, în același timp, respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal.

Chestiuni globale

UE și Canada și-au reafirmat angajamentul față de consolidarea cooperării în domenii precum știința, tehnologia și inovarea, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială.

„Canada și UE se angajează să răspundă schimbărilor tehnologice într-un mod care să susțină democrația, să respecte drepturile omului și să promoveze valorile noastre comune. Suntem hotărâți să realizăm beneficiile pe care o economie digitală, creativă, le poate aduce cetățenilor și întreprinderilor noastre.”

Declarația comună a Summitului UE-Canada

Ambele părți și-au reafirmat angajamentul reciproc față de drepturile omului și democrație. Ele au convenit să colaboreze mai strâns în ceea ce privește aceste aspecte vitale, în cadrul principalelor organizații multilaterale, precum și pe teren, în domeniile care prezintă cele mai multe provocări.

În plus, liderii au discutat despre modalități prin care să fie sprijinite într-o mai mare măsură incluziunea socială, egalitatea de gen și creșterea favorabilă incluziunii.

(consilium.europa.eu)

Comisiile reprezintă locul în care se desfășoară cea mai mare parte a activității Parlamentului. Aflați cine sunt persoanele care le vor conduce în următorii doi ani și jumătate.

Comisiile Parlamentului European și-au ales președinții și vicepreședinții în primele lor reuniuni din iulie.

Comisiile sunt responsabile cu redactarea pozițiilor Parlamentului asupra propunerilor legislative. Pregătesc și rapoarte din proprie inițiativă, înființează echipe de negociere pentru discuțiile cu Consiliul, organizează audieri cu experți și examinează activitatea celorlalte instituții și organe europene.

Parlamentul European are 20 de comisii permanente și două subcomisii, care acoperă domenii politice diferite, de la mediul înconjurător până la comerțul internațional.

(europarl.europa.eu)

At its meeting in Brussels on 20 June 2019, the European Council agreed on an agenda for the EU for the next five years. ‘A new strategic agenda 2019-2024’ sets out the priority areas that will steer the work of the European Council and provide guidance for the work programmes of other EU institutions.

The strategic agenda focuses on four main priorities:

• protecting citizens and freedoms
• developing a strong and vibrant economic base
• building a climate-neutral, green, fair and social Europe
• promoting European interests and values on the global stage
• It also sets out how to achieve those objectives.

Protecting citizens and freedoms

Europe must be a place where people feel free and safe. The EU must defend the fundamental rights and freedoms of its citizens and protect them against existing and emerging threats.

The main priorities of the European Council in this area are:

• effective control of the external borders
• fighting illegal migration and human trafficking through better cooperation with countries of origin and transit
• agreeing an effective asylum policy
• ensuring proper functioning of Schengen
• improving cooperation and information-sharing to fight terrorism and cross-border crime
• increasing the EU’s resilience against both natural and man-made disasters
• protecting our societies from malicious cyber activities, hybrid threats and disinformation

Developing our economic base: the European model for the future

Europe’s competitiveness, prosperity, jobs and role on the global stage all depend on a strong economic base. In this field, the European Council is focusing on:

• deepening the Economic and Monetary Union
• completing the banking and capital markets union
• strengthening the international role of the euro
• strengthening cohesion in the EU
• working on all aspects of the digital revolution and artificial intelligence: infrastructure, connectivity, services, data, regulation and investment
• reducing the fragmentation of European research, development and innovation activities
• ensuring fair competition within the EU and on the global stage

Building a climate-neutral, green, fair and social Europe

Europe needs to step up its action to manage climate change, which is an ‘existential threat’. It also needs to embrace technological evolution and globalisation while making sure that no-one is left behind. Priority actions identified by the European Council include:

• ensuring that EU policies are consistent with the Paris Agreement
• accelerating the transition to renewables and increasing energy efficiency
• reducing dependence on outside sources, diversifying supplies and investing in solutions for the mobility of the future
• improving the quality of our air and waters
• promoting sustainable agriculture
• implementing the European Pillar of Social Rights at EU and member state level
• calling on all EU countries to move forward and step up their climate action

Promoting Europe’s interests and values in the world

In a world of increasing uncertainty, complexity and change, the EU needs to pursue a strategic course of action and increase its capacity to act autonomously to safeguard its interests, uphold its values and way of life, and help shape the global future. In this area, the European Council has agreed the following key actions:

• supporting the UN and key multilateral organisations
• promoting sustainable development and implementing the 2030 agenda
• cooperating with partner countries on migration
• upholding the European perspective for European states able and willing to join the EU
• developing a comprehensive partnership with Africa
• ensuring ambitious and robust trade policy, within the reformed WTO and at the bilateral level between the EU and it partners
• cooperating closely with NATO

Delivering on our priorities

This strategic agenda is the first step in a process that will be taken forward by the EU institutions and the member states. The European Council will follow the implementation of these priorities closely and will define further general political directions and priorities as necessary.

The EU must be big on big and small on small. It must leave economic and social actors the space to breathe, to create and to innovate. It will be important to engage with citizens, civil society and social partners, as well as with regional and local actors.

Download the full text of the EU strategic agenda 2019-2024

(consilium.europa.eu)

Astăzi, Consiliul a adoptat următoarele concluzii privind activitățile de foraj ale Turciei în estul Mediteranei:

„1. Reamintind concluziile Consiliului din 18 iunie 2019 și concluziile anterioare ale Consiliului European, în special cele din 20 iunie 2019, Consiliul deplânge faptul că, în pofida apelurilor repetate ale Uniunii Europene de a înceta activitățile ilegale din estul Mării Mediterane, Turcia și-a continuat operațiunile de foraj la vest de Cipru și a lansat o a doua operațiune de foraj la nord-est de Cipru în apele teritoriale cipriote. Consiliul reiterează puternicul impact negativ imediat pe care îl au aceste activități ilegale asupra relațiilor dintre UE și Turcia, în ansamblu. Consiliul face apel din nou la Turcia să se abțină de la astfel de acțiuni, să acționeze într-un spirit de bună vecinătate și să respecte suveranitatea și drepturile suverane ale Ciprului în conformitate cu dreptul internațional.

2. Consiliul, salutând invitația guvernului cipriot de a negocia cu Turcia, ia act de faptul că delimitarea zonelor economice exclusive și a platformei continentale ar trebui abordată prin dialog și negociere cu bună credință, cu respectarea deplină a dreptului internațional și în conformitate cu principiul relațiilor de bună vecinătate.

3. UE își menține pe deplin angajamentul de a sprijini eforturile conduse de ONU de a colabora cu părțile în vederea creării condițiilor propice pentru reluarea negocierilor privind o soluționare globală a problemei cipriote. În acest sens, Consiliul reamintește că este în continuare esențial ca Turcia să își ia angajamentul și să contribuie în vederea unei astfel de soluționări, inclusiv a aspectelor externe ale acesteia, în cadrul ONU, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale CSONU și cu respectarea principiilor care stau la baza UE și a acquis-ului.

4. Având în vedere activitățile de foraj ilegale noi și continue ale Turciei, Consiliul decide să suspende negocierile cu privire la Acordul cuprinzător privind transportul aerian și convine să nu organizeze pentru moment Consiliul de asociere și alte reuniuni ale dialogurilor la nivel înalt dintre UE și Turcia. Consiliul aprobă propunerea Comisiei de a reduce asistența pentru preaderare acordată Turciei pentru 2020 și invită Banca Europeană de Investiții să își revizuiască activitățile de acordare de împrumuturi în Turcia, în special în ceea ce privește împrumuturile garantate cu obligațiuni suverane.

5. Consiliul urmărește în continuare cu atenție această chestiune și, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 20 iunie, invită Înaltul Reprezentant și Comisia să continue să examineze posibilitățile de luare a unor măsuri cu țintă clară, având în vedere faptul că Turcia își continuă activitățile de foraj în estul Mediteranei. Consiliul va monitoriza îndeaproape evoluțiile și va reveni asupra acestei chestiuni, după caz.”

(consilium.europa.eu)

Deputații europeni votează pe 16 iulie cu privire la candidata la președinția Comisiei Europene.

Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, care a fost nominalizată pentru postul de președinte al Comisiei Europene de către Consiliul European, își va prezenta programul și va discuta cu deputații europeni pe 16 iulie, de la ora 9.00 CET. Deputații europeni vor vota asupra candidaturii la ora 18.00 CET.

Pentru a deveni președintă a Comisiei, doamna von der Leyen trebuie să obțină sprijinul majorității absolute a deputaților europeni (în momentul de față cel puțin 374 de voturi). Votul va fi secret, cu buletine de vot de hârtie.

Deși este susținută de liderii UE și este membră a partidului politic care a câștigat majoritatea locurilor în alegerile europene, doamna von der Leyen nu este un candidat cap de listă, fapt criticat de mulți deputați europeni.

Grupurile politice au pus deja doamnei von der Leyen întrebări dificile despre planurile sale pentru Comisie.

Dacă doamna von der Leyen nu reușește să obțină majoritatea, Consiliul European trebuie să prezinte un alt candidat.

În urma alegerilor din luna mai, una dintre primele sarcini ale noului Parlament European ales în mod direct este alegerea următorului președinte al Comisiei Europene.

Odată ce noul președinte este aprobat, încep demersurile pentru stabilirea noii Comisii. Comisiile parlamentare vor organiza audieri cu fiecare dintre comisarii desemnați pentru a evalua dacă sunt adecvați pentru portofoliul repartizat, apoi deputații vor vota Comisia ca întreg.

Dați clic mai jos pentru a urmări în direct dezbaterea privind noul președinte al Comisiei, pe 16 iulie de la ora 9.00 CET.

(europarl.europa.eu)

Republica Moldova aderă la Acordul de colaborare între statele-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul luptei împotriva furtului de valori culturale și asigurarea restituirii lor.

Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat vineri, 12 iulie, cu votul a 74 de deputați, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.

Documentul a fost aprobat cu o singură rezervă din partea țării noastre. Republica Moldova se va abține de la executarea obligațiilor menționate în alineatul a) și b) al articolului 3, precum și cele referitoare la adoptarea măsurilor coordonate pentru lupta împotriva furtului valorilor culturale și asigurarea căutării și restituirii lor (alineatul d) al articolului 3).

Guvernul va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Acordului.

Acordul de colaborare între statele-membre ale Comunității Statelor Independente în domeniul luptei împotriva furtului de valori culturale și asigurarea restituirii lor a fost semnat la Dușanbe, Tadjikistan, la 5 octombrie 2007 de către următoarele state: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghizia, Federația Rusă, Tadjikistan, Uzbekistan, Ucraina.

(stiri.md)