close

Promovate

Agenda culturalăPromovate

Au început înscrierile la rezidențele FILIT pentru scriitori români

filit

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) anunță startul înscrierilor în cadrul rezidențelor FILIT pentru scriitori români, program care încurajează creația contemporană. Inițiativa aparține Muzeului Național al Literaturii Române Iași și sprijină șase autori români care vor beneficia de transport, cazare timp de o lună, precum și de o sumă forfetară de 2.000 lei.
Lansate în anul 2016, rezidențele FILIT pentru scriitori români au drept scop sprijinirea eficientă a creatorilor contemporani. În același timp, rezidențele FILIT vizează și promovarea unor locuri simbolice pentru literatura română din Iași.

Programul cuprinde 6 rezidenţe FILIT la Iaşi (Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi). Fiecare rezidenţă se derulează pe o perioadă de 30 de zile, între 20 iulie – 31 octombrie 2017, într-un interval ales de către beneficiar.
Pentru înscriere, autorul/autoarea trebuie să pregătească următoarele:
1. formular de înscriere, disponibil electronic pe site-ul www.muzeulliteraturiiiasi.ro;
2. copie după cartea de identitate;
3. numele proiectului de rezidență și o scurtă descriere (max. 2000 de semne);
4. curriculum vitae.
Beneficiarul rezidenței are obligația de a scrie un text despre Iași (min. 10.000 semne), precum și de a participa activ la unul dintre evenimentele culturale ale MNLR Iași pe perioada rezidenței. De asemenea, în momentul publicării, autorul trebuie să menționeze faptul că textul a fost scris cu sprijinul Rezidenței FILIT pentru scriitori români.
Perioada de înscriere este 06 iunie – 06 iulie 2017, iar dosarele se vor transmite în format electronic la adresa muzeul.literaturii@gmail.com. După evaluarea dosarelor, rezultatele vor fi anunţate la data de 14 iulie 2017, pe site-urile www.muzeulliteraturiiiasi.ro și www.filit-iasi.ro.
Persoană de contact: Daniela Ștefan (Iași, str. V. Pogor, nr. 4, 700110, tel.: +40 0232.410.340, +40 747.499.400).
Ediția a V-a a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași va avea loc în perioada 4-8 octombrie 2017, reunind mari nume ale literaturii și lumii culturale.

mai mult
ActualitatePromovate

Cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Educaţie – FIEdu la Ploiești

fiedu

Cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Educaţie – FIEdu (10 şi 11 iunie), în cadrul căruia experţi în educaţie din toate colţurile lumii vor prezenta soluții găsite de alte state la problemele cu care se confruntă în prezent educația românească.Evenimentul internaţional, organizat de Asociația Iubesc Ploieștii, în parteneriat cu Centrul Educațional de Inspirație Finlandeză Yuppy Koti și Fundația Seeding Knowledge, are loc în contextul în care, în România, cheltuielile cu educația (7%) sunt pe ultimul loc în clasamentul cheltuielilor publice. Din program:

  • Sesiuni în plen la Sala Europa – Palatul Administrativ Ploiești
  • Ateliere practice pentru profesori și părinți la Sala Marii Uniri din Palatul Culturii Ploiești și Sala de Studiu a Muzeului Omului
  • Smart Gallery – Galeria de materiale si soft-uri educaționale din România și din străinătate la Sala Coloanelor din Palatul Culturii Ploiești
  • Kids Outdoor Festival – Festivalul în aer liber pentru copii – eveniment organizat de Fundația Seeding Knowledge – se va desfășura la Sala Coloanelor din Palatul Culturii Ploiești și pe esplanada Palatului Culturii

Vezi AGENDA AICI

mai mult
ActualitateExternPromovate

Iohannis, primul lider din Europa de Est care este primit de noul preşedinte american

trump-1

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, vineri, cu Donald Trump, fiind primul lider din Europa de Est care este primit de noul preşedinte american. Şeful statului român se află de mai multe zile în vizită în SUA, el întâlnindu-se deja cu şeful CIA şi cu congresmani americani, iar întrevederea cu Trump va fi precedată de întâlnirea cu secretarul de Stat Rex Tillerson, relatează News.ro.

Klaus Iohannis va fi primit la Casa Albă de către Donald Trump la ora locală 14:00 (21:00, ora României). După ce va semna în Cartea de Onoare, preşedintele român va avea convorbiri tete-à-tête cu Donald Trump timp de zece minute. Ulterior, vor începe convorbirile oficiale care vor dura până la ora 15:05.

Cei doi președinți vor avea o declaraţie de presă comună după convorbirile de la Casa Albă, la ora 21:45 (ora României).

Întâlnirea cu Trump va fi precedată de o întrevedere cu şeful diplomaţiei americane, secretarul de Stat Rex Tillerson, întâlnire ce va avea loc la ora locală 12:40, la sediul Departamentului de Stat.

Convorbirile dintre Trump şi Iohannis reprezintă finalul unei vizite prelungite a şefului statului român în Statele Unite ale Americii.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Washington, că întâlnirea pe care o va avea vineri cu preşedintele SUA, Donald Trump, este „extrem, extrem de importantă” şi că, pe bună dreptate, lumea are aşteptări mari, şeful statului român exprimându-şi încrederea că întrevederea ca decurge foarte bine.

„Este o întâlnire extrem, extrem de importantă şi, pe bună dreptate, lumea are aşteptări mari. Eu îmi doresc foarte mult să avem un prim contact foarte bun cu preşedintele Trump. Vreau să îl conving ca împreună să facem parteneriatul mai solid, mai profund”, le-a declarat Klaus Iohannis jurnaliştilor.

Din agenda discuţiilor, preşedintele a menţionat problemele de securitate pe flancul estic şi probleme economice. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis, precizând că va discuta cu preşedintele SUA şi multe alte lucruri care sunt cu siguranţă pe agendele lor.

Întrebat cum crede că va decurge întâlnirea cu Trump, preşedintele Iohannis a răspuns: „Cu siguranţă, va decurge foarte bine şi sunt convins că vom reuşi să abordăm punctele importante de pe agendele noastre”.

De asemenea, un comunicat al Preşedinţiei anunța înaintea vizitei că întrevederea „va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia”.

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, luni seara, la Washington, distincţia Light Unto the Nations, oferită de Comitetul Evreiesc American, în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane.

„Light Unto the Nations” a mai fost acordată unor lideri marcanţi, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, preşedintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton, precum şi altor şefi de stat din Europa şi America Latină.

În a doua zi a vizitei sale în Statele Unite ale Americii, Iohannis s-a întâlnit cu directorul CIA, Mike Pompeo, şefului statului român arătând că „România este un partener valoros pentru partea americană, în special datorită expertizei din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest şi vecinătatea estică, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţările hibride de pe Flancul Estic al NATO”.

De asemenea, în a doua zi a vizitei sale în SUA, Iohannis a depus o coroană de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut de la Cimitirul Naţional Arlington.

Klaus Iohannis a susţinut, miercuri, o alocuţiune la dezbaterea ”Relevanţa Parteneriatului Strategic România-SUA în actualul context internaţional şi de securitate”, organizată de Heritage Foundation la Washington, în care a afirmat că nu există pentru ţările europene alternativă la NATO, această fiind cea mai de succes alianţă militară din istorie. Referindu-se la Rusia, care „încearcă să îşi creeze propria sferă de influenţă prin forţă”, Iohannis a spus că este nevoie de dialog, dar „bazat pe o puternică descurajare”.

Ieri, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu o serie de membri ai Congresului american, pe opt dintre ei decorându-i cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Comandor pentru meritele lor deosebite în consolidarea relaţiilor româno-americane.

mai mult
CronicăPromovate

Spectacolul ”Călătoria”, care se joacă într-un autobuz supraetajat, reluat de Teatrul Nottara din Bucureşti

calatoria

Spectacolul ”Călătoria”, care se joacă pe parcursul unei călătorii de două ore cu un autobuz supraetajat, este reluat de Teatrul Nottara din Bucureşti, două reprezentaţii fiind programate pe 14 iunie şi 19 iunie, de la ora 19.30, cu plecarea de la Institutul Maghiar Balassi.

Spectacolul, realizat în vara anului 2015, imaginat de Constantin Abăluţă, în regia lui Gavriil Pinte, cu scenografia semnată de Roxana Ionescu, a fost reluat la cererea publicului. Prima reprezentaţie a spectacolului reluat a avut loc miercuri, informează Teatrul Nottara.

”Călătoria” începe din faţa Institutul Maghiar Balassi, pentru 34 de spectatori. Autobuzul îşi continuă drumul pe Bulevardul Lascăr Catargiu, se întoarce la Piaţa Romană, continuă spre Piaţa Victoriei, unde este prima oprire pentru o scurtă scenă. ”Călătoria” continuă pe Bulevardul Aviatorilor, Bulevardul Mareşal Prezan, apoi la Arcul de Triumf pentru o nouă oprire. Autobuzul îşi reia deplasarea pe Bulevardul Kiseleff, cu întoarcere la Piaţa Presei libere, pentru a reveni pe Bulevardul Kiseleff. Penultima oprire este lângă Şcoala Gimnazială Ion Heliade-Rădulescu, în prelungirea Parcului Kiseleff.  Ultima scenă se joacă în afara autobuzului, în Piaţa Victoriei. Finalul se desfăşoară în locul de unde începe reprezentaţia – Institutul Maghiar Balassi.

”Într-o noapte, unui Ceasornicar îi cade în curte o elice. Omul e derutat. Dar e sfătuit să-şi îndure… elicea şi din acel moment nu se mai teme de nimic din ce ar fi să i se întâmple. Însă, la scurt timp, elicea îi este furată. Din acel moment, Ceasornicarul începe să rătăcească prin oraş. Rătăceşte, rătăceşte şi nu mai nimereşte acasă. După mult timp îşi regăseşte Fiul, şi el rătăcitor. Împreună caută drumul spre locuinţa lor de demult, spre locul/ paradisul lor pierdut. Începe, astfel, o călătorie dificilă; cei doi trec din nou (înainte?, înapoi?) prin punctele nodale ale rătăcirilor. Sunt însoţiţi în această călătorie-terapie de un grup histrionic. Trec astfel, împreună, pe la cabinete speciale, ateliere modeste şi chiar pe la «baluri electorale»”, au descris spectacolul reprezentanţii Teatrului Nottara.

Distribuţia spectacolului este alcătuită de Ion Haiduc, Ion Grosu, Dani Popescu, Anca Bejenaru, Cristian Nicolaie, Ioana Calotă, Felicia Gozman Pinte, Cristina Juncu şi Alexandra Aga. Muzica este semnată de Ioan Dobrinescu şi este interpretată de Ansamblul ”Konick”.

Biletele pot fi achiziţionate de la Agenţia de bilete a teatrului şi de pe site-ul instituţiei teatrale.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) – Ediția a XXIV-a

FITS-2017

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, se va desfășura în perioada 9-18 iunie.

Manifestarea susține și promovează și în cadrul ediției din acest an unele dintre cele mai importante spectacole de teatru de pe scena românească, potrivit www.sibfest.ro.

“Montări clasice sau cu abordări moderne, rupte din cotidian sau spunând povești cu tâlc, spectacolele create de instituții teatrale din România invită publicul la redescoperirea viziunilor regizorale de la noi din țară”, menționează site-ul evenimentului.

În timpul festivalului vor avea spectacole de stradă dedicate atât comunității locale, cât și turiștilor care se vor afla în Sibiu în perioada 9-18 iunie.

“Spectacolele de stradă sunt forța acestui festival, iar calitatea lor a crescut de la an la an. Pentru ca sibienii și cei care vin în Sibiu special pentru festival să se poată bucura de calitate și diversitate în artele spectacolului, Piața Mare, Pietonala Bălcescu, Piața Mică și alte spații în aer liber primesc cele mai importante companii în artele spectacolului de stradă care dau farmecul, emoția și marea așteptare pe care Festivalul le aduce an de an”, spune Constantin Chiriac, președintele FITS, arată sursa citată.

Startul spectacolelor outdoor din actuala ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu este dat de Compania franceză de teatru Cie Remue Menage. “Incursiune în abis” este o paradă de lumini purtată de ritmul tobelor taiko și de sunete electronice, acompaniate de meduze, stele strălucitoare, un cal de mare maiestuos și de Diavoli de Mare pe picioroange.

Cele zece zile de festival includ 503 evenimente din sfera artelor spectacolului, conferințe, expoziții și evenimente speciale în 71 de spații, cu reprezentanți din 72 de țări și invitați speciali care vor primi din partea festivalului recunoașterea și cinstirea excelenței lor culturale, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

Un număr de 17.000 de bilete a fost vândut de la începutul lunii aprilie până acum, stabilindu-se un nou record de vânzări, 78 de spectacole fiind deja cu locurile epuizate, precizează comunicatul.

“Așteptăm 68.000 de spectatori pe zi la evenimentele din spațiile de interior și exterior, pregătite deja să primească oaspeți. Tema acestui an este iubirea și din iubire pentru comunitatea extraordinară pe care o avem în jurul festivalului nostru, vom dărui momente unice”, a transmis președintele FITS, Constantin Chiriac.

Accesul publicului la evenimentele de stradă programate în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu este gratuit. Pentru spectacolele de interior, accesul se face pe baza tichetelor emise la Agenția Teatrală din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 17. Bilete pot fi achiziționate și online, prin portalul www.eventim.ro, sau din rețeaua națională a magazinelor Germanos, Orange și Vodafone, Librăriile Humanitas și Cărturești.

Alte evenimente culturale:

* Începând de vineri până duminică, 9-11 iunie, în Parcul Izvor din Capitală se va desfășura cea de-a doua ediție a festivalului internațional de trupe tribute, HeyDay Music Festival.

Cele 17 trupe consacrate invitate din Marea Britanie, Italia și România vor performa consecutiv pe River Stage și Park Stage, pentru toți iubitorii de muzică legendară, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

În completarea programului, va avea loc un concurs pentru newcomers, care vor deschide zilele de festival, având o scenă numai a lor, respectiv scena Stars.

Intrarea se face vineri, 9 iunie, începând cu ora 16.00, iar sâmbătă, 10 iunie, și duminică, 11 iunie, începând cu ora 12.00. Concertele pe cele două scene mari sunt programate în fiecare zi începând cu ora 17.00, informează comunicatul citat.

Accesul copiilor în vârsta de până la 14 ani, însoțiți de părinți, este liber.

Biletele se găsesc în rețeaua eventim.ro, la casa de bilete creart (Piața Alexandru Lahovari nr. 7). În cele trei zile de festival biletele pot fi cumpărate și de la cele două case special amenajate (Zona Metrou Izvor și zona Splaiul Independenței — bd. B.P. Hașdeu).

* Sâmbătă, 10 iunie, începând cu ora 13.15, Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”, în parteneriat cu Asociația “Calea Neamului” și Episcopia Covasnei și Harghitei, organizează, în gospodăria Berbești, județul Maramureș, evenimentul “Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie” — șezătoarea românilor din Covasna și Harghita.

Potrivit http://muzeul-satului.ro, manifestarea are ca scop promovarea și conservarea valorilor tradiționale și creștine ale poporului român, printr-o serie de activități specifice, cum ar fi: croirea și coaserea de ii și cămăși tradiționale, țesut, împletit, torsul lânii, pictură de icoane pe sticlă, promovarea produselor culinare tradiționale, a dansurilor populare, a poeziei și a cântecului popular și religios.

O sută cincizeci de români din Zăbala, Mărtănuș, Brețcu, Ojdula, Zagon, Târgu Secuiesc, Voinești Covasna, Sfântu Gheorghe, Brașov, Livezi, Miercurea Ciuc vor aduce cu ei muzica și dansurile populare, obiceiurile, meșteșugurile și bucatele tradiționale specifice.

Printre cei care vor susține programul artistic se numără formațiile de cântece și dansuri populare “Junii Covăsneni” și “Crăișorii Iancului” din Voinești — Covasna, ansamblurile de dansuri populare “Florile Zagonului” și “Voievozii Munților”, din localitățile Zagon și Vâlcele, județul Covasna, elevii școlii Gimnaziale din Livezi, județul Harghita, ansamblul de copii “Plaiuri Tulgheșene” din Tulgheș, Harghita, interpreți de muzică populară.

* Duminică, 11 iunie, între orele 11.00 și 13.00, la Grădina Botanică “Dimitrie Brândză”, peluza Italiană, are loc picnicul tradițional britanic, potrivit unui comunicat al organizatorilor.

Evenimentul, aflat la a cincia ediție, este dedicat, în primul rând, copiilor; pentru fiind pregătite o serie de activități distractive precum pictura pe față, vânătoarea de comori, atelierul de olărit și cântecele pe acorduri de chitară.

Participanții au la dispoziție un număr limitat de bilete gratuite la care pot avea acces prin înscrierea la eveniment, pe site-ul British Council.

 

mai mult
ActualitatePromovate

Primul Laborator de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS)

larics

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) lansează, în colaborare cu parteneri interni şi externi, primul Laborator de Analiza a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS). Pentru început, LARICS se va concentra pe analiza mediilor sociale şi mecanismelor neîncrederii în instituţii şi lideri, pe baza cărora războiul informaţional are succes nu doar în România, ci şi în UE.

LARICS funcționează în interiorul ISPRI, ca structură componentă a institutului, dar cu agendă separată și specifică. Scopul principal va fi de analiză/evaluare a evenimentelor interne și externe, a presei internaționale, cu referire specială la România și Republica Moldova, în contextul unor confruntări purtate în spațul mediatic care au ajuns, în anumite evaluări, la dimensiunea unor „războaie informaționale”.

LARICS a lansat un portal dedicat explicit acestor chestiuni (www.larics.ro), cu scopul de a pune în dezbatere publică tot ce ține de acest domeniu: analiza conceptelor, a metodelor și tehnicilor de manipulare/comunicare publică, a componentelor principale ale războaielor informaționale. Portalul este primul de acest fel în România și va fi o sursă și o resursă unică pentru decidenți politici, presă de specialitate, cercetători interesați de fenomen, studenți etc.

Cercetătorii şi experţii cooptaţi în această structură academică urmează să se ocupe de analiza metodelor şi strategiilor folosite în războiul informaţional care afectează România şi Uniunea Europeană, în special de către Rusia şi Ungaria, concentrându-se în special pe zonele şi mediile în care aceste mesaje de propagandă care pot destabiliza România prind cel mai bine, adică acolo unde încrederea în instituţii şi în lideri este cea mai scăzută.

LARICS își propune, prin intermediul portalului aferent, să devină inclusiv o sursă de „early warning” (avertizare timpurie) în ceea ce privește posibile campanii publice de dezinformare declanșate pe teritoriul celor două state. În plus, LARICS va începe campanii de informare publică și o serie de cursuri pentru jurnaliști dedicate acestor chestiuni (acțiuni de propagandă, dezinformare, manipulare publică, identificarea acestora, metode și strategii de contracarare etc.).

LARICS va avea în componență un grup de experți (Consiliu de experți) care va produce, pe baza materialelor brute furnizate și publicate pe portalul www.lacris.ispri.ro, analize sau editoriale dedicate fenomenului.

LACRIS face un apel către cei interesați (instituții, persoane fizice etc.) să sprijine și să se alăture proiectului nostru. Suntem deschiși și promovăm parteneriatele și colaborarea cu alte instituții sau persoane fizice care împărtășesc aceleași preocupări. De asemenea, ne dorim un parteneriat fructuos și eficace cu presa din România și R. Moldova pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor noastre către un public cât mai larg.

LARICS a identificat şi analizat armata de trolli a Federaţiei Ruse sau armata de trolli a Kremlinului. Investiţiile pentru plata jurnaliştilor, bloggerilor, comentatorilor online aserviţi propagandei pro Putin, antioccidentale, anti UE, anti NATO, ajung la 5-7 miliarde de dolari. Există investigaţii jurnalistice relevante asupra acestui tip de activitate pro Kremlin, coordonate de Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB), date publicate şi de The Guardian în 2015. Date ample sunt publicate de LARICS sub semnătura Elenei Onu în Adevărul.Ro.

Manipularea opiniei publice prin mesaje online, articole, comentarii, filme, mesaje diverse vizează orice domeniu de interes naţional din România. Utilizarea frazelor şablon şi repetarea perseverentă a acestora au ca scop „modelarea” percepţiei opiniei publice, de exemplu, referitor la conflictul din Ucraina.

Publicarea unui raport relevant de către Institutul Afacerilor Internaţionale din Finlanda, intitulat „Ceaţa minciunii. Strategia rusească a minciunii în conflictul din Ucraina”, a demonstrat printre altele promovarea unor teze ideologice caracteristice perioadei sovietice. Evident că procesul este extrem de periculos pentru manipularea generaţiilor tinere, fără experienţa directă a propagandei comuniste, deosebit de penetrantă. Există o agresivitate evidentă împotriva opiniilor diverse, a liberei exprimări. Să nu uităm reacţiile unor pseudolideri de opinie faţă de Apelul academicienilor. Am comis, după părerea lor, un delict de opinie, deşi, pe multe canale ale mass-mediei, problemele grave cu care se confruntă societatea românească sunt adesea prezentate realist şi fără escamotare.

La nivel european şi naţional, este o fraudă dacă ai opinii despre LGBT, familie sau migraţie, altele decât cele acceptate de corectitudinea politică. Eşti tratat drept antioccidental, antidemocratic. Se încearcă cu perseverenţă impunerea dominaţiei minorităţii, indiferent de tipul sau relevanţa sa. Inclusiv a minorităţilor etnice. Statutul Ţinutului Secuiesc a apărut în Monitorul Oficial… Se impune nu egalitate, ci dominaţia minorităţii şi supunerea majorităţii.

Experţii cooptaţi de Academia Română în LARICS provin din domenii apropiate securităţii naţionale, comunicării, dar şi din mediul academic şi din presă. Conform paginii de prezentare, membrii LARICS sunt foştii miniştri de Externe Cristian Diaconescu şi Sergiu Celac, profesorul Dan Dungaciu, profesorul Iulian Chifu (fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate şi politică externă), analista Antonia Colibăşanu (fostă angajată a agenţiei de analiză Stratfor), Dan Dima (fost consilier prezidenţial de securitate naţională), Mihaela Nicola (fondatorul agenţiei de comunicare The Group, care a colaborat şi cu SRI la un aşa-numit proces de rebranding), jurnaliştii Bogdan Ficeac, Ion M. Ioniţă, George Damian, Marcela Tuşcă şi Valentin Buda (ambii din Republica Moldova), fostul diplomat şi ziarist George Scarlat, consultantul Petrişor Peiu, dar şi cercetătorii Darie Cristea, Tatiana Cojocari şi Lucian Dumitrescu.

mai mult
PromovateRepere

Domnule Virgil Ianțu, de ce nu câștigă România Mare?

virgil_iantu

Asociația 24pharte vă propune să-i aveți în vedere și pe românii din Basarabia și teritoriile României Mari și nu credem că emisiunea dumneavoastră ar avea ceva de pierdut, dimpotrivă. Ar fi, cu siguranță, o cât se poate de firească abordare. Mai mult, pe fondul tândălelii politice de la noi, emisiunea dumneavoastră are un mesaj generos și de ce n-ar fi și acesta un bun început pentru a prefigura în mințile telespectatorilor harta fizică reală a locuirii noastre dintotdeauna.

Ați face un gest patriotic cu minimum de mijloace. Ați arăta, astfel, mai ales în preajma Centenarului, că există o istorie comună, o limbă vie și aceeași dreaptă credință. Nu poate exista patriotism fără patrimoniu, ori sub ce formă s-ar afla acesta. În fapt, este o datorie de onoare a Televiziunii Române să conștientizeze acest fapt și să dea consistență anemiei identitare cu care mulți români se confruntă, inclusiv cei de peste mări și țări.

Desigur, nu puteți avea ca subiect o țară anume, fie ea și europeană, doar pentru că acolo trăiesc mulți români, ar fi ridicol și excesiv; dar să restrângeți cunoștințele generale despre națiunea română, despre unitatea ei de limbă și dreaptă credință, dincoace de o linie imaginară, este un afront adus celor care, doar în urma unei vremelnicii politice, își duc zilele dincolo de această linie. Vă adresăm rugămintea să-i aveți în vedere și pe aceștia!

Probabil nu ține doar de dumneavoastră să luați o decizie, dar suntem convinși că ați avea un cuvânt important de spus.

Asociația 24pharte

mai mult
DocumentarMonarhiePromovate

8 iunie 1930 – Carol de Hohenzollern este proclamat rege al României, sub numele de Carol al II-lea

rege-carol
Parlamentul îl proclamă pe Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al României, sub numele de Carol al II-lea. S-a încheiat astfel prima domnie a regelui Mihai I (începută la 20.07.1927, ca urmare a morții regelui Ferdinand I, și desfășurată sub tutela unei Înalte Regente). Principelui mostenitor Mihai i se conferă titlul de “Mare Voievod de Alba Iulia”.
Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893 – d. 4 aprilie 1953) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al României). După accederea la tron a părinților săi, a devenit Principele moștenitor Carol al României.
Primul Rege născut în România a avut o domnie cu împliniri, dar şi multe convulsii. Potrivit documentelor istorice, la 10 martie 1921, Principele Carol s-a căsătorit cu Principesa Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei. Din păcate, această căsătorie nu a durat. Carol a plecat, în decembrie 1925, împreună cu Elena Lupescu la Paris, renunţând la drepturile de moştenitor al Coroanei. Regele Ferdinand l-a îndepartat din Familia Regală şi l-a desemnat ca moştenitor pe tânărul său nepot, Mihai.
Astfel, prima domnie a MS Regele Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului Său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regentă condusă de unchiul Său, Principele Nicolae al României.
În 1927, regele Ferdinand și Ion I.C. Brătianu au murit, lăsând un gol adânc pe scena politică. Principele moștenitor Carol renunțase la toate drepturile monarhice și trăia la Paris sub numele de Carol Caraiman alături de amanta sa, Elena Lupescu. În aceste condiții, Mihai, în vârstă de șase ani, fiul lui Carol, a fost proclamat rege sub tutela unei regente formată din patriarhul Miron Cristea, prințul Nicolae, fratele lui Carol, și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Lipsa de autoritate a regentei a provocat o criză politică majoră, speculată de Partidul Național-Țărănesc condus de Iuliu Maniu, care dorea aducerea pe tron a lui Carol. Acesta își schimbase între timp ideile privind instituția regalității și era dornic să revină în țară în calitate de rege.
Pe 8 iunie 1930, cu 485 de bile albe și una singură neagră în Parlament, Carol Caraiman a devenit regele Carol al II-lea. Regele Mihai, care avea nouă ani, a rămas principe moștenitor și a primit titlul pompos de Mare Voievod de Alba Iulia.
Vestea restaurației a fost primită cu satisfacție atât în societatea românească, dar mai ales în cercurile economice străine care primeau unda verde pentru a intra masiv în spațiul românesc.
Noul rege a trecut imediat la măsuri pentru consolidarea tronului său: a izolat-o pe mama sa, regina Maria, la Balcic, l-a îndepărtat de la curte pe Barbu Stirbey, iar pe fosta sa soție, regina Elena a trimis-o peste graniță. S-a constituit imediat și o camarilă regală.
În ceea ce o privea pe Elena Lupescu, regele Carol al II-lea a actionat în maniera sa caracteristică, impunându-și voința. În ciuda tuturor apelurilor liderilor politici de a nu o aduce pe amanta sa în țară, Elena Lupescu s-a stabilit la Castelul Foișor pe 12 august, iar câteva luni mai târziu s-a mutat în București. Acest gest îi va transforma pe Carol al II-lea și Iuliu Maniu în dușmani neîmpăcați.
Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare facțiuni minoritare ale partidelor istorice și cochetând cu idea unor guverne de concentrație națională, precum guvernul Iorga-Argetoianu. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte în jurul său, sub patronajul Elenei Lupescu.
În 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice, înlocuite cu un partid unic, Frontul Renașterii Naționale, patronat de rege, a abolit constituţia şi a instaurat un regim de autoritate monarhică. Pe acest fond, treptat, regimul său îşi pierde sprijinul de care se bucurase instituţia monarhică în România până atunci, astfel că, în 10 ani, situaţia devine foarte grea.
Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940, Mihai redevenind rege al României. Anul 1940 a consemnat fărâmițarea României Mari ca urmare a pactului dintre Germania și URSS, situație care a avut efecte dezastruoase asupra reputației monarhului român. Reorientarea politicii externe a României către Germania nazistă nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat să abdice de către generalul Ion Antonescu, proaspăt numit de el prim-ministru. I-a fost permisă părăsirea țării cu un tren special încărcat cu averi, nelipsind mult să fie asasinat de către legionari, care au tras asupra trenului. După cel de-al Doilea Război Mondial, fostul rege a dorit să se întoarcă la cârma țării și să-și detroneze din nou fiul, însă a fost oprit de Aliații vestici. S-a căsătorit în cele din urmă cu Elena Lupescu, murind în exil.

Dotat cu o inteligență extraordinară și pasionat de cultură, al cărei patronaj rămâne una din realizările sale majore, reputația lui Carol este pătată de viața sa privată, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, și de măsurile brutale luate împotriva Gărzii de Fier. Carol rămâne o personalitate controversată. De altfel, nici Mihai nu a mai reluat vreodată legătura cu el, neluând parte nici la ceremonia de înhumare a rămășițelor lui Carol la Mănăstirea Curtea de Argeș, în 2003.

Sursa: Enciclopedia României, Wikipedia

mai mult
Grupul de la PloieștiPromovate

Cenaclul în zi de Sărbătoare

ce3

Luni, 5 iunie, zi de Sărbătoare, Sfânta Treime. Evadând din cotidianul monotoniei citadine Asociația Culturală 24 PH ARTE a organizat deja tradiționalul cenaclu literar, reuniune în cadrul căreia s-au desfăşurat câteva evenimente culturale adresate celor pasionaţi de lectură.

Ca la fiecare întâlnire a Cenaclului nu au lipsit prezentarea de carte, marcarea evenimentelor culturale, recitalul poetic, lectura şi analiza critică a creaţiilor prezentate de membri cenaclului.

Adevărate momente de joncţiune între curtoazia, eleganţa, eticheta şi bunul gust pe care, ca norme tacite şi elitare, le cultivă societatea oamenilor iubitori de cultură, pe de o parte, şi ideea de refugiu, de comuniune, complicitate şi solidaritate, chiar de libertinaj, originalitate şi insolit provocator, pe de altă parte, tot mai puternic şi mai permisiv demonstrate de eterogena mondenitate citadină.

Nu au lipsit de la reuniune Ion Vintilă Fintiş, invitatul special Miki Vieru, Laurențiu Popa, Marian Zmaranda, Florin Manole, Octavian Onea, Leonida Chifu, Florin Oprea Sălceanu, Dan Minoiu, Dan Mustățea.

Pe parcursul evenimentelor culturale prezentate, poeții Ioan Vintilă Fintiș și Miki Vieru au susținut câte un recital de poezie din volumele „Catedrala de rouă” respectiv „Hotel Sud no 2” (în exclusivitate, volumul fiind în curs de apariție editorială, detalii AICI).

mai mult
PoeziePromovate

Exclusiv! Primele poeme din viitorul volum „Hotel Sud no 2” al poetului Miki Vieru

miki

Mihai (Miki) Vieru s-a născut la Ploiești în 1974, unde a urmat cursurile Facultății de Litere și Științe. A debutat în revista de cultură Familia de la Oradea în anul 2000.

Volume de poezie:
Thermidor@Ketamidor (Editura Biblioteca revistei Familia, 2003)
Leul Greu (Editura Brumar, 2005)
Hai-ku Miki (Editura Brumar, 2007)
ShiNoBi (Editura Brumar, 2008)
Aer în iarbă (Editura Casa de pariuri literare, 2012)

Ieri Park (Casa de editură Max Blecher, 2014)

A participat la antologiile Colocviilor tinerilor scriitori din 2006 pînă în 2012, cu excepția anului 2008. A participat la tabăra de creație de la Săvîrșin și a publicat în antologiile taberei, Poate ne vedem (Editura Mirador, 2010), Deranj (Editura Nigredo, 2011).

În prezent, este asistent doctor și predă limba engleză la Universitatea din Oradea, Facultatea de Arte, Departamentul de Muzică.

Luni, 5 iunie, Miki Vieru a fost invitatul de onoare în cadrul reuninii cenaclului Asociației Culturale 24 PH ARTE, unde a ținut un recital de poezie, în exclusivitate, din viitorul volum „Hotel Sud no 2” la care lucrează în prezent.

Hotel Sud no 2

L.A.

Mergem printr-o grădină de case

dintre care răsar pomi și floră multă

doi copii ne incendiază gândurile cu veselie

muncitorii de la distrigaz cred că de 40 de ani înjură

Armași nr. 8, iar strada geme sticlită sub ora de vârf

dimineața ne plânge în pumni zămislind o răcoare

al cărei parfum este măturat sub amenințarea zăpușelii

de către lucrătorii de la drumuri și poduri

strâng aerul parfumat din care palme însângerate cresc trandafiri

o zâmbră dansantă tăcut sub

nori așezată.

Hotel Sud no 2

Amintea

Că uite, că uită

ne-au crescut inimile

pâini pe vatra plăieșilor

în acest oraș unde

mâna Maicii Domnului prinde învăluind

gardurile în umeri robuști

întregi colțuri de stradă

unde mâna ei nouă înșine pe umeri a îmbărbătare

pe umeri ni se așează pasăre

unde ești tu?

Din timp mai ies vizuini de timpuri

mai lipsesc memorii

loess peste tobele amuțite

ca-ntr-o noapte al cărei întuneric ne paște

plin de cuțite, inima mea.

Hotel Sud no 2

Te plimb de mână

moartea la un braț distanță pe stânga

scenei

măicuța în retrovizoare

își asprește privirea de atâta distanță

pierd fizicalitate pas cu pas eu întreb: mă iei?

Ea, moartea, spune: ba pe dracu!

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Expoziție inedită sub egida Programului Național „România 100 de ani” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova

primul-razboi-mondial

„Unitatea națională fă-o în inimi, și de la sine se va scrie pe steag”– Nicolae Iorga

La împlinirea unui secol de la eroicele lupte din vara anului 1917 – Mărăști, Mărășești, Oituz – la Ploiești, sub egida Programului Național „România 100 de ani”, în zilele de 9 și 10 iunie 2017, puteți retrăi atmosfera ‘fierbinte’ a frontului, istoria coboară în stradă, eroii prind viață, lăsându-ne să pătrundem într-o lume în care dragostea de țară și de neam însuflețea inimi și clădea caractere.

Organizat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, la sediul său din Str. Toma Caragiu, nr.10, în colaborare cu Asociația ‘6 Dorobanți’, evenimentul își propune să fie o experiență inedită pentru pasionații de istorie, dar și o necesară lecție de patriotism, într-o lume ancorată într-un prezent tot mai mercantil.

Vineri, 9 iunie, începând cu ora 17.00, în curtea muzeului, va fi recreată atmosfera Primului Război Mondial, în cadrul unui eveniment militar inedit, ‘Pe aici nu se trece!’, din care nu vor lipsi organizarea unei tabere militare, prezentările de uniforme și echipamente militare și multe alte surprize pe care vă invităm să le descoperiți.

Protagoniștii evenimentului vor fi nimeni alții decât membrii Asociației ‘6 Dorobanți’, organizație înființată în Prahova în 2006, care își propune să reînvie spiritul cazon din timpul Războiului de Reîntregire a Neamului.

Cei care doresc să cunoască și să înțeleagă mai bine atmosfera tipică epocii Primului Război Mondial sunt așteptați și sâmbătă, 10 iunie 2017, la ora 11.00, în sala ‘Auditorium’ a muzeului, la vernisajul expoziției temporare ‘În tranșee pentru țară…’

Expoziția restituie, într-o manieră captivantă, ambianța și contextul militar-istoric al acelor vremuri, prin valorificarea patrimoniului muzeal propriu, a pieselor de epocă puse la dispoziție de colecționarii Doru Fărcuș, Ciprian Rădulescu, Radu Constantin și a reconstituirilor.

mai mult
CronicăPromovate

Scenarist sub acoperire – volumul de scenarii cinematografice semnat de Dorin Goagă

dorin-goaga

A ieșit de sub tipar, la Editura SEMNE, volumul de scenarii cinematografice „Scenarist sub acoperire” semnat de Dorin Goagă.

Volumul cuprinde 456 de pagini, în format A5, și conține patru scenarii cinematografice de lungmetraj, 12 scenarii de scurtmetraj și o proză scurtă cu caracter cinematografic.

Subiectele celor 4 lungmetraje, în ordine alfabetică, sunt:

NU RÂDEȚI, CĂ VĂ VINE RÂNDUL!: Emilia Popescu, ca multe alte femei, își dorește să fie în locul soțului, care i se pare că se descurcă mai ușor. Dar atenție ce vă doriți, pentru că riscați să vi se îndeplinească dorința!

SACRIFICIU SUPREM: În cinstea celui de-al XIV-lea congres al partidului comunist, trebuie pusă în funcțiune prima centrală atomo-electrică. Compromisurile făcute duc la un accident în momentul probelor. Pentru a evita o catastrofă nucleară, C.H. intervine cu prețul vieții sale.

SCHIMBAREA LA FAȚĂ sau SCENARIST SUB ACOPERIRE: Prevalează dreptul cuplurilor homo la adopție, sau drepturile copilului?

ULTIMUL VIRGIN ȘI REVOLUȚIA ÎN DIRECT sau CONJUNCTURA: În anul 1989, tinerii nu cunoșteau decât o singură culoare politică. În decembrie, patru dintre ei se pomenesc în tabere adverse. Unul dintre aceștia ajunge în ‘culisele’ Revoluției, unde se punea la cale viitorul României capitaliste.

Dorin Goagă

Dorin Goagă s-a născut în 1948 în satul Pietriceaua, comuna Brebu, județul Prahova și a absolvit Facultatea de Electrotehnică la Iași în 1971. Și-a făcut stagiatura ca inginer în orașul Plopeni — Prahova, iar în 1975 s-a stabilit în București și a lucrat la Institutul de Mecanică Fină.

Între 2001 și 2011 a fost profesor cu definitivat în Electrotehnică și normă întreagă la Liceul Tehnologic Electronică Industrială, apoi s-a pensionat.
Are opt brevete de invenție și două modele industriale, și a colaborat ocazional cu diverse publicații tehnice sau literare.

Între 1971 și 1975, a inițiat și a fost instructorul foto-cineclubului PLOPENI, apoi al cineclubului MICRONUL, Mecanică Fină București.

Din septembrie 2015 este vicepreședintele ASOCIAȚIEI NAȚIONALE a CINECLUBURILOR și REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI de FILM din ROMÂNIA.

În perioada 1975 — 2012 a scris 9 scenarii de lungmetraj și circa 20 de scurtmetraje. În 2005 a câștigat cu un lungmetraj concursul organizat de TVR, dar nu a intrat în producție din lipsă de fonduri.

În ‘Ultima soluție’, care ține loc de prefață a volumului, autorul justifică de ce s-a hotărât să-și tipărească o parte din scenarii. Conform legii, stabilite, desigur, de cineaști, Centrul Național al Cinematografiei nu primește scenarii, ci ‘proiecte cinematografice’, adică ‘producător — regizor — scenariu’. În general, regizorii au devenit și producători, și au scenariile lor, așa că nu organizează selecții proprii, cel mult acceptă scenariile prietenilor, sau din familie.
Așa că, singura soluție, așa cum spune scenaristul Dorin Goagă, este să scoată și al doilea volum de scenarii!
Mai multe detalii pe dorin-goaga.blogspot.ro.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

La Vălenii de Munte, „Rolul muzeelor memoriale în muzeografia românească”- ediția a XII-a

nicolae-iorga

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, organizează, în perioada 8-10 iunie 2017, la sediul său din Vălenii de Munte, str. George Enescu, nr.1, Sesiunea Națională de Comunicări Științifice „Rolul muzeelor memoriale în muzeografia românească”- ediția a XII-a.

Manifestarea științifică, la care vor participa istorici și specialiști din rețeaua muzeală națională, marchează împlinirea a 146 de ani de la nașterea savantului Nicolae Iorga, rememorează rolul și locul personalităților cultural-istorice românești a căror activitate este reflectată în muzeele memoriale, reiterează mesajul și impactul comunitar și civilizator al instituțiilor muzeale de profil.

Programul sesiunii cuprinde alocuțiuni ale invitaților de seamă precum prof.univ.dr.Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, prof.dr. Alex Stoenescu, poetul și ziaristul Lucian Avramescu; comunicări științifice ale specialiștilor muzeografi, momente festive omagiale – depuneri de flori la statuile savantului și vernisarea expoziției temporare „Alexandru Ioan Cuza—Întemeietorul României Mari” – înscrisă în Programul Național „România 100 de ani”.

mai mult
DocumentarMonarhiePromovate

Expoziția Națională Română – 6 iunie 1906

Regia-Monopolurilor

Cu adâncă bucurie intimă salut întîia noastră Expoziţie naţională, adevarată sărbătoare a muncii româneşti” … „îndemnul meu a fost şi este să mergem pe totdeauna pe căi sigure către neatârnarea noastră economică”.

Carol I, Regele României

Anul jubiliar 1906 a avut o însemnătate aparte în istoria românilor: se împlineau, 40 ani de domnie a lui Carol I şi 25 ani de la proclamarea Regatului României dar şi 1800 ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Comemorarea celor patru decenii de domniei ai regelui a fost ilustrată de numeroase manifestări ce au avut ca trăsătură comună participarea reprezentativă a românilor din Regat şi din celelalte provincii româneşti, din afara hotarelor, capitala căpătând atributul de centru al românismului.[1]

Carol Eitel-Friedrich-Zephyrinus Ludwig, membru al familiei regale a Prusiei, cel de-al doilea fiu al Principelui Carol Anton de Hohenzolern, (n.1839 Sigmaringen – d.1914 Sinaia), acceptă preluarea domniei României în urma abdicării lui Cuza şi va depune jurământul în faţa Parlamentului la 10/22 mai 1866, devenind rege al României în 1881 tot la 10 mai.[2]

Pentru a marca un astfel de eveniment s-a luat hotărârea organizării unei expoziţii naţionale în Bucureşti. Au fost luate în calcul mai multe locaţii precum Cotroceni sau şoseaua Kiseleff,[3] însă decizia a fost luată pornind de la idee mai veche, din 1894, de transformare a câmpiei mlăştinoase a Filaretului – numit Câmpul Libertăţii în 1848 – într-un parc naţional care să găzduiască expoziţia aniversară.[4]

La 3 mai 1905 Adunarea Deputaţilor şi la 5 mai 1905 Senatul au votat proiectul de lege ce autoriza Guvernul să organizeze în Bucureşti o „Expoziţiune Naţională – expoziţie la care sub anumite condiţiuni şi din anumite considerente au fost invitate să participe şi unele naţiuni străine”.[5]

Comisarul General al Expoziţiei a fost numit Dr. Constantin I.Istrati, membru al Academiei, profesor la Universitatea din Bucureşti, senator şi fost ministru.[6] Lucrările au demarat la 15 mai 1905, iar fundaţiile pentru Palatul Artelor la 16 august 1905.[7]

Intârziată de ploi torenţiale, inaugurarea Expoziţiei s-a făcut marţi, 6 iunie 1906, la orele 10, de către regele Carol I, alături de care se afla regina Elisabeta, principele Ferdinand şi principesa Maria. 100 de trambiţaşi au sunat primirea, iar tunurile de la bateria Calafat au tras 21 lovituri.

Inaugurarea solemnă a avut loc Arenele Romane unde regele a fost întâmpinat de membrii Guvernului, preşedinţii Camerelor, primarul capitalei, delegaţi ai Comisiei Europene a Dunării, iar ca invitaţi de onoare se aflau şi membrii corpului diplomatic, oaspeţi străini, excepţie făcând ambasadorul Turciei, Kiazim Bey, absent ca urmare a prezentării în Expoziţie a bateriei Calafat din Războiul de Independenţă[8] şi a diferitelor trofee capturate cu această ocazie.

Efortul organizării în 11 luni al expoziţiei a fost arătat în discursul de inaugurare rostit de ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ion Lahovari: „am tăiat dealuri, am secat bălţi, am umplut o vale, am săpat un lac mare şi în mai puţin de un an am scos la lumină parcul şi grădina expoziţiei. Suprafaţa totală a expoziţiei: 41 ha, pământ mutat 575.000 m3, construcţii definitive şi provizorii 35.000 m2, plantaţii de copaci mari 4.000, brazi şi copaci mici 90.000”.[9]

Poarta de la intrarea în parc era în formă de arc de triumf, iar pe aceasta stătea scris: „credinţă, prevedere, muncă, economie, ştiinţă, pricepere, voinţă, cultură”,[10] iar sub formă de arc „Expoziţiunea Generală: 106; 1866 – 1906 Domnie Glorioasă”.[11]

Numeroasele pavilioane, circa 165, erau destinate a prezenta evoluţia României, în plan economic, politic, militar şi cultural în perioada 1866 – 1906.

Au fost construite pavilioane ce reprezentau Primaria, Camera de Comerţ, Palatul de Industrie, Lucrărilor Publice, Pavilionul de Agricultură, Industria Casnică, Minele, Carierele şi Domeniile, Pavilionul Poştei ş.a., arhitectura clădirilor fiind inspirată din diferite monumente arhitecturale reprezentative ale culturii şi istoriei românilor. Astfel, Pavilionul Regal a avut ca model mănăstirea Cozia, iar Pavilionul Penitenciarelor un castru roman ce amintea de latinitatea românilor.

Biserica Cuţitul de Argint a fost construită ca o copie a bisericii ieşene Sf. Nicolae, ctitorită de Ştefan cel Mare la 1491.[12] A fost reconstituită mănăstirea Hurezu din Vâlcea şi Cula (casa-fortăreaţă construită de către boieri pentru a se apăra de atacurile turcilor şi tătărilor), copiată după cula familiei Greceanu din acelaşi judeţ.[13]

Centrul expoziţiei îl reprezenta Palatul Artelor, numit şi „Muzeul Trecutului Nostru” şi devenit Muzeul Militar. In spatele Palatului Artelor a fost reconstituită Casa de la Poradim, în care a locuit Carol I în timpul războiului din 1877 – 1878,[14] despre care Ion Lahovari spunea: „din căsuţa din gard şi lut a ieşit edificiul măreţ al României de sine stătătoare şi al Regatului Român”.[15]

Din motive politice au fost atribuie pavilioane unor ţări străine precum Italia, Elveţia, Franţa, Germania, dar şi Comisiei Europene a Dunării, care găzduia o hartă în relief a Dunării ce prezentă lucrările executate la gurile Dunării în 50 ani de existenţă a Comisiei.[16]

Pavilionul Austriei era asezat în faţa celui al  Ungariei şi „încorpora” ca o anexă Pavilionul Bucovinei (construit în forma bisericii din Rădăuţi), urmând pavilioanele românilor din Transilvania şi Ungaria, din Basarabia, Macedonia şi Banat.[17]

De asemenea a fost construit un lac, insule, o cascadă, o peşteră şi diferite statui şi ansabluri statuare, un cinematograf, o grădină zoologică, tobogan etc.[18] Au existat totodată şi pavilioane ale unor intreprinderi private româneşti şi străine. Trebuie remarcate Turnul lui VladŢepes,  un turn de apă, construit după modelul castelului de la Cheia Argeşului.[19] A fost reconstituită şi o moschee cu altarul îndreptat spre Mecca (mutată astăzi în zona Pieptănari).

Viceprimarul Romei, şeful delegaţiei Primăriei Romane, a dăruit oraşului Bucureşti o copie a Lupoaicei Capitoline, ce a fost amplasată în Palatul Artelor şi care ulterior a avut diferite locaţii (astăzi ea se află în Piaţa Romană).[20]

Printre oaspeţii sosiţi la inaugurare a fost şi o delegaţie a consiliului comunal al Vienei condusă de primarul Carol Lueger, care a declarat: „Am venit în România spre a cunoaşte acest popor pentru care nutresc de mulţi ani cele mai mari simpatii. Vă mulţumesc pentru această primire prietenească, care mă onorează foarte mult şi de la care nu m-am aşteptat. Trăiască poporul român!”[21]

Ca simplii vizitatori sau ca participanţi la acţiunile culturale, au venit români atât din Regat cât şi din afara graniţelor, din Bucovina, Transilvania, Banat, dar şi românii macedoneni. Singurii care nu au putut participa au fost românii basarabeni,[22] ei neprimind aprobarea puterii ţariste.[23]

In Pavilionul Transilvaniei au fost prezentate, printre altele, tablouri istorice prezentând marea adunare de la Blaj din 1848, fruntaşii Memorandumului, un grafic cu situaţia demografică preponderent românescă, acestea fiind şi motivele pentru care oficialităţile ungare s-au opus până în ultimul moment la participarea românilor din Transilvania la expoziţie.[24] „Veneau zilnic reprezentanţii românimii nelibere, primiţi cu o fanatică iubire la gară şi întovărăşiţi de o nebună bucurie când cetele lor cu mândre costume de acasă defilau pe Calea Victoriei, în ciuda celor de la Budapesta şi poate a multora din Viena, care n-aveau ce face când un suveran aliat îşi organiza serbarea cuvenită şi astfel, simulau că nu văd nimic” scria Nicolae Iorga.[25]

La 23 noiembrie a fost închisă oficial prima mare expoziţie naţională dar de nivel internaţional, ce se înscria în şirul expoziţiilor universale din acea perioadă (Paris, Liege etc).[26] Cheltuielile se ridicau la 6.600.000 lei, veniturile la 1.500.000 lei la care se adăugau 3.000.000 lei parcul, dar şi o mişcare comercială foarte vie ce s-a resimţit în sporul resurselor indirecte.[27]

Bucureştii anului 1906 „deveniseră, în adevăr, capitala poporului românesc” scria Nicolae Iorga.[28]

NOTE


[1] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, “Expoziţiunea Generală Română din Bucureşti – consideraţii după nouă decenii” în Muzeul Naţional, nr. IX, MNIR, Bucureşti, 1997, p. 145.

[2] Familia Regală: o istorie în imagini, MNIR, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2009, p. 11.

[3] Magdalena Dorojan, “Azi – Parcul Carol I, Bucureşti” în Materiale de istorie şi muzeografie, nr. XXI, Bucureşti, 2007, p. 248.

[4] Cornelia Apostol, Mariana Neguţu, “Expoziţia Generală Română din 1906. 90 ani de la organizare” în Muzeul Naţional, nr.X, MNIR, Bucureşti, 1998, p. 115.

[5] Magdalena Dorojan, Op.cit.

[6] Ibidem.

[7] Cornelia Apostol, Mariana Neguţu, Op.cit., p. 116.

[8] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, Op.cit., pp. 146 – 147.

[9] Ibidem, p. 147.

[10] Cornelia Apostol, Mariana Neguţu, Op.cit., p.115.

[11] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, Op.cit., p. 146.

[12] Ibidem, p. 148.

[13] Magdalena Dorojan, Op.cit., p. 249.

[14] Ibidem, p. 250.

[15] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, Op.cit., p. 147.

[16] Cornelia Apostol, Mariana Neguţu, Op.cit., p. 118.

[17] Magdalena Dorojan, Op.cit., p. 250.

[18] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, Op.cit., p. 150.

[19] Magdalena Dorojan, Op.cit., p. 249.

[20] Ibidem, p. 251.

[21] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, Op.cit., p. 151.

[22] Ibidem, p. 153.

[23] Maria Ioniţă, “Bucureştii în ajunul jubileului din anul 1906” în Muzeul Naţional, nr.X, MNIR, Bucureşti, 1998, p. 107.

[24] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, Op.cit., p. 148.

[25] Ibidem, pp. 151 – 152.

[26] Cornelia Apostol, Mariana Neguţu, Op.cit., p. 118.

[27] Eleonora Cofas, Carmen Constantinescu, Op.cit., p. 154.

[28] Magdalena Dorojan, Op.cit., p. 252.

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Evenimente culturale

dance

* Inițiat de Institutul Francez din Paris, programul France Danse Orient-Express se oprește, în 2017, cu ocazia celei de-a 10-a ediții, în 13 țări din Europa de Est și Sud-Est, printre care și România. Astăzi, coregraful Yuval Pick  – Centre chorégraphique national de Rillieux-la-Pape – va prezenta „Hydre”, un spectacol ce-și propune să exploreze performativ și să pună în valoare spații sau monumente patrimoniale – la Hanul Gabroveni, în parteneriat cu ArCuB

* Muzeul Național al Țăranului Român prezintă „Urzeală în doi”, un performance în cadrul expoziției de vestimentație „În Fire” a artistei Victoria Zidaru – ora 18:00, la Sala Acvariu. Artişti performeri: Momo Sanno şi Galea Bobeicu. Expoziţia este organizată în colaborare cu Proiectul Cultural Contemporanii. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Bucureşti Fm

* Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti prezintă, în zilele de 6 şi  7 iunie, premiera spectacolului „UMBRE” de Marilia Samper, în regia lui Vlad Cristache – ora 19:30

* În perioada 6-9 iunie, copiii cu vârste între 6 și 15 ani pot descoperi tainele olăriei preistorice în cadrul atelierului de modelaj în lut desfășurat la Muzeul George Severeanu, între orele 10-12 și 13-15, susținut de Vasile Opriș și Marius Blasko, muzeografi în cadrul Secției de Arheologie a Muzeului Municipiului București – Strada Henri Coandă nr.26

*Timişoara:Vernisajul expoziției World Press Photo (6 – 25 iunie), aflată pentru prima dată în oraş, este organizat de Fundației Hațegan în parteneriat cu Fundației Eidos – ora 18:00, Muzeul de Artă Timișoara.

mai mult
ActualitatePromovate

5 iunie – Ziua Învățătorului

invatator

La 9 octombrie 2007, deputații au adoptat, cu 203 voturi pentru, 3 împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege privind instituirea Zilei învățătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Această dată a fost stabilită prin legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, manifestarea urmând a avea un caracter educațional, național, apolitic și cultural.

Ziua de 5 iunie poartă semnificația zilei de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc (n. 5 iun. 1779-m. 17 sept. 1823).

Potrivit actului normativ, Ziua învățătorului este sărbătorită în toate unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale din sistemul românesc, iar Ministerul Educației și alte instituții abilitate ale statului acordă premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor, pentru merite deosebite.

Datele de 5 octombrie (Ziua internațională a educației) și 5 iunie (Ziua învățătorului) sunt marcate distinct în structura anului școlar. Potrivit Legii 289/2007, ministrul educației, cercetării și tineretului elaborează și aprobă anual un plan care să includă manifestări specifice pentru această zi. Astfel, potrivit site-ului Ministerului Educației Naționale, www.edu.ro, structura anului școlar 2016-2017 prevede ca unitățile de învățământ și inspectoratele școlare județene să marcheze prin manifestări specifice, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei școli, zilele de 5 octombrie (Ziua internațională a educației), 5 iunie (Ziua învățătorului) și 1 iunie (Ziua copilului).

mai mult
1 128 129 130 131 132 133
Page 130 of 133