poeme

Autopsieri și farmaciste, paleontologi, chimiste, brancardieri și dințărese, pansatoare de abcese,  iute-n pace să ne lase cu cuvintele rămase din minunile gonite, cu corolele strivite: encefal, îmbălsămare, humerus, descuamare, comă, electroforeză, glaucom, fotosinteză, eprubete și

EA - Femeia care Fata a avut vise. A umplut lumea Cu ele. Ea, mama Tuturor celor Ce n-au voce, Ea. Singura Iubita, Parasita. Flori pe campuri, Ea în mijloc De soare, Ea voce, Voința. Cade

Unei prietene, soţia mea, Camelia Nisip Am întâlnit, aseară, un pescăruş în zbor Mi-a spus că-i este teamă şi încă-i este dor De glasul tău fierbinte stropit cu apă rece Când timpul se preface, revine

Două păpuși ruginite Însăilează cercuri ofilite Departe cvartetul oscilant Inundă azilul iubirii La răscruce de gânduri Umbrele rarefiate Îmi croiesc rochia timpurie Coroanele îmbătrânite Aduc iubirea imundă Iluziile desculțe mă seduc În mlaștina secundelor Dejunul