Unchiul Vanea, de A.P. Cehov
traducerea: Elisabeta Pop
regia: Sânziana Stoican
scenografia: Valentin Vârlan
Paul Chiribuță (Serebreakov Alexandr Vladimirovici), Mădălina Anea (Elena Andreevna), Ana Crețu (Sofia Alexandrovna – Sonia), Oxana Moravec (Voinitkaia Maria Vasilievna), Ioan Coman (Voinitki Ivan Petrovici – Vanea), Cristian Popa (Astrov Mihail Lvovici), Ion Radu Burlan (Teleghin Ilia Ilici), Lucia Ștefanescu Niculescu (Marina).
Unchiul Vanea este o dramă în care personajele sunt măcinate de insatisfacție, care vor să înțeleagă sensul vieții, în care fiecare iubește pe cineva, care nu-i poate răspunde în acelasi mod, toate acestea alcătuind o piesă la sfârțitul căreia fiecare spectator este invitat să se întrebe care este rostul vieții sale și cât este de mulțumit de cum a trăit. Neîmplinirile personajelor dau naștere unor reflecții profunde despre iubire, curaj, neputință.
Aleksandr Vladimirovici Serebriakov, un profesor, soția lui Elena Andreevna Serebriakov și fiica lui dintr-o căsătorie anterioară Sonia Aleksandrovna Serebriakov, Maria Vasilevna Voinițki — mama primei soții a profesorului și fiul ei Ivan Petrovici Voinițki („Unchiul Vania”), doctorul Mihail Astrov, proprietarul Ilia Telegin, dădaca Marina sunt personajele care, pe parcursul operei, discută mult, apar diferite intrigi, atmosfera emoțională din casa în care locuiesc devine tot mai grea, iar spre sfârșit se decide plecarea profesorului cu Elena din casa respectivă.
Să ne imaginăm un grup restrâns de oameni inteligenţi, talentaţi, moderni şi sensibili pe care destinul i-a izolat pe o insulă; separată de restul planetei nu prin apă, ci printr-o imensă claustrare, realizată prin toate formele posibile. Pentru ce trăiesc aceşti oameni? Ce îi susţine în lupta cu ororile unei asemenea vieţi? Munca până la epuizare, încrederea în Dumnezeu, cărţile şi vodca. Unchiul Vanea este singura dintre piesele cehoviene în care moartea nu apare. Nimeni nu moare, nimeni nu ucide pe nimeni, nimeni nu se sinucide. Toate personajele supravieţuiesc. Moartea este un fel de rezoluţie, o soluţie. Toată această tragedie, fiind absolut serioasă, este absurdă şi comică în acelaşi timp. (Yuriy Kordonskiy).
Anul acesta, se împlinesc 118 ani de la premiera, la Moscova, a spectacolului „Unchiul Vanea”, în regia lui V.I. Nemirovici-Dancenko şi a lui Constantin S. Stanislavski (26 octombrie 1899).
