close

Cenaclul I.L. Caragiale

Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Seara de aseară la Cenaclul “I. L. Caragiale”

WhatsApp Image 2024-10-29 at 18.05.14

 Seara de aseară la Cenaclul “I. L. Caragiale”

 


28 octombrie, A. D. 2024

Membrii Cenaclului Literar I.L. Caragiale s-au reunit la sediul Filarmonicii „Paul Constantinescu”, la ceasul obișnuit dinaintea unei înserări calde și calme de sfârșit de octombrie. Rubricile permanente s-au derulat în prezența ivitatului nostru, Gabriel Klimowicz, cunoscut jurnalist și realizator tv. și a însoțitorilor acestuia (soția, fiul și scriitorul, traducătorul, eseistul Vasile Moga).

《CEL MAI RECENT POEM a cuprins o selecție din creațiile Emilia Luchian („Nu aleg”, „Arată-mi”), Ana Nedelcu („Dualitate”-acrostih, „Cimpanzeul înfometat”), Katy Enache („Bătrânul”), Maria Bem („Poetul și marea” din recentul său volum „Fluxul și refluxul sentimentelor”). Au completat cu creații la fel de inspirat Luminita Bratu („Cu storurile trase”), Sorana Brucãr („Toamna din mine”), Frone Ilarie Adrian („Femeia secolului XXI”, „Poetul și ciuta”, „Femeia singură și tristă”) și Gheorghe Stănescu („Oprește-te, Oltule, e toamnă!”, „Octombrie, suflet de artist”).

》LECȚIA DE POEZIE a reunit versuri insolite din creația lui Pablo Picasso (Ana Nedelcu), Mircea Vulcănescu – „Litanii” (Emilia Luchian), Fernando Pessoa „Jocul spiridișului”(Luminița Bratu), Omar Khayyam (Adrian Frone) și un tandem pe tema ploii al Anei Blandiana și Nichita Stănescu ( Sorana Brucăr). Doina Ofelia Davidescu a încheiat cu versurile lui Ion Stratan („Studiu”).

》11 MINUTE DE ISTORIE ne-au purtat prin lumea daimonului sarcasmului și cenzurii, a Zeului scriitorilor și poeților. Numit Momos, Momus sau Momun este spirit de vinovăție răutăcioasă și critică nedreaptă. Numele lui este legat de moamb, adică “vina” sau “cenzura”. Este descris în arta clasică ca ridicând o mască de pe față. Acesta a fost alungat de către Zeus din Olimp pentru vina de a fi adus critici creațiilor zeilor. Omul creat de Zeus a fost criticat că nu avea inima la vedere pentru a i se citi gândurile, Casa Atenei a fost criticată pentru că nu avea roți, iar Taurul lui Poseidon, pentru că nu avea ochi sub coarne. Singură, Afrodita, cu frumusețea ei impecabilă se pare că a scăpat de critici. Totuși era prea vorbăreață iar sandalele ei scârțâiau. Pentru sarcasmul, satira și ironia la adresa zeilor, Memos e alungat din Olimp între pământeni, unde continuă să-i disprețuiască pe zei. Drept pedeapsă este legat de o stâncă și i se taie bărbăția. Este oglindit în diferite moduri în literatură. Printre altele, i se atribuie pornirea Războiului Troian pentru a reduce populația umană. Este personaj în operele lui Esop, Hesiod, Sofocle, Platon și Cicero. Este întâlnit adesea sub denumirile de „mizantrop”, „cusurgiu”. În secolele XIX și XX Momos are natură burlescă, similar lui Arlechin sau Joker.
Gabriela Petri a adăugat un scurt comentariu referitor la Eufeme, opusul acestui personaj bizar. Dacă Momos este un zeu al deziluziei și dezamăgirii, Eufeme aduce laude și îndulcește lucrurile.

》CINEMARTOR, rubrica colegului nostru Gabriel Comanroni, spre regretul nostru, nu s-a ținut din motive obiective.

》 Ne-a onorat cu prezența, fiind recomandat în mod fugar, Radu Cristian Alexe, autorul unei monografii dedicate Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza”, fost elev al unității de învățământ și absolvent al promoției 2010. Intitulată „Colegiul Național <<Alexandru Ioan Cuza>> din Ploiești, studium, scientia et sapientia, file de monografie”, lucrarea oferă celor interesați o incursiune detaliată în istoria și tradițiile uneia dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din Ploiești.

》LECTURA DE CENACLU l-a avut ca protagonist pe invitatul nostru special, Klimowicz Gabriel, jurnalist, realizator de emisiuni tv., scriitor, și s-a desfășurat sub nu puțin provocatorul motto: „Eu nu cer să fiu liber în interiorul pușcăriei, ci în afara ei”. Distinsul nostru invitat a fost însoțit de membrii familiei și de Vasile Moga, scriitor, traducător și prieten. Leonida Chifu, amfitrion, – prin prisma deformării profesionale (el însuși reporter, jurnalist) – ne-a prezentat invitatul într-o expunere biobibliografică cu accente de interviu. Astfel am aflat despre o remarcabilă experiență profesională dar și câteva povești adevărate despre Grupul „Mansarda” și întâlnirile memorabile cu poetul și scriitorul Ioan Alexandru, dar și cu Petre Țuțea, uimitor supraviețuitor al unor timpuri nimicitoare, nu prea îndepărtate. Intersectarea cu personalități ca părintele Cleopa, părintele Galeriu și părintele Dumitru Stăniloae au avut o importanță aparte în formarea lui Gabriel Klimowicz. Vitrina Cenaclului a devenit aproape neîncăpătoare pentru cărțile domniei sale. Volumele cu titluri care suscitau un interes imediat, așezate într-o cazemată imaginară, aparau percepțiile, credințele autorului, prelungind căutările dincolo de pagini sau oferind răspunsuri. Și cine nu are nevoie de răspunsuri?…

Gabriel Klimowicz și Chifu Leonida Corneliu
Gabriel Klimowicz și Chifu Leonida Corneliu

Așa după cum a propus (în majoritar secret) Leonida Chifu, a urmat o lecturare pe roluri a unui fragment important din piesa invitatului nostru                        „ DIVORȚUL”, ce va fi publicată în Antologia de anul acesta, SPIRALA ASCUNSĂ, a Cenaclului Literar I.L. Caragiale. „Este vorba despre un divorț paradigmatic dintre iubiții a căror căsnicie nu face față provocărilor aduse de viața concretă, de zi de zi (slujbă, nevoia unui cuib propriu, neînțelegerile privind nașterea de prunci, amestecul părinților) și „divorțul” de o societate construită numai în vederea profitului, ahtiată după bani, succes material și caracterizată de lupta dintre orgoliile personale ale fiecăruia.”( G. Klimowicz)

Animați de ineditul propunerii au participat colegii: Leonida Chifu (El), Nicu Drăgulin (Președintele), Sorana Brucăr (ea), Klimowicz junior (Tânărul, Șahistul), Doina Ofelia Davidescu (Secretara). Interpretarea dramatică și entuziast realistă a lui Leonida a plăcut autorului și asistenței, dar, considerând-o ușor exagerată, a atras și câteva critici colegiale.

Apoi a urmat rândul „cazematei” de cărți. Rând pe rând, cărțile s-au desconspirat, dar doar în mică parte, – nedorind să strice plăcerea lecturării -, printr-o prezentare concisă, cu calm și rezervare din partea autorului.

NUNTA, roman apărut în anul 2016 la Editura Cartea Românescă
“Ce este nunta? Începutul sau finalitatea iubirii? E legămînt spiritual pentru vecie sau doar un contract social? Este un drum, o devenire sau doar un parteneriat parafat în patul conjugal? Participă divinitatea la acest ceremonial sau e doar cel mai mare „banchet” din viata mirilor?…” Cititorii vor găsi răspunsuri în paginile romanului, poate, sau vor adăuga alte întrebări celor nedescifrate încă.

Ana Nedelcu comentează a priori, presupunând o asemănare a gândirii interogative a autorului cu Contractul social lui Jean-Jaques Rousseau, care pare să apară rupt și transpus într-o căsătorie.

STRĂINUL DIN ȚARA MARELUI NIMIC, roman apărut în anul 2019 la Editura Tritonic
„ Omul care cade în plasa Marelui Nimic își pierde umanitatea și devine carne de tun pe câmpul de bătălie spirituală al propriului său suflet. Aceasta e ispita supremă. Plasa Marelui Nimic, care îi ispitește pe cei mai mulți, majoritari în această țară, e țesută din lene sufletească și supunere în fața zeului confort. Străinul din aceasta țară este cel care, cu pretul vieții, se opune majoritații și refuză să se lase atras de mirajul și confortul Marelui Nimic.
Adrian Frone îl asociază cu Kafka și universalitatea poziției puterii față de democrație.

LUMEA TICĂLOȘILOR, roman apărut în anul 2016 la Editura Ratio et Revelatio
„Trei prieteni în căutare de „mai bine””, își aleg căi diferite. Unul devine securist, altul jurnalist și cel de-al treilea calugar. Totul este adevarat și, în același timp, fictiune. Viața celor trei descrie ultima perioadă a dictaturii lui Ceaușescu și primii ani de după evenimentele din decembrie. Apar formele absurde, grotești, dureroase, ale dictaturii cu lipsa de libertate, foametea, minciuna zilnică și crima. Dupa decembrie ’89 vin manipulările, trădarile, jaful deșănțat, simularea stângace a democrației și chinurile facerii unei prese, nu întotdeauna libere, dar pluraliste. Dincolo de ficțiune, în realitatea grotească își fac loc o serie de personalități care se opun „lumii ticăloșilor”. Așa sunt poetul și politicianul Ioan Alexandru, părintele Galeriu, Petre Tutea, părintele Cleopa, părintele Staniloaie și alții, care fac parte din trama cărții. Un roman realist despre viața noastră.”

BĂTRÂNUL, roman în două volume, apărut în anul 2021 la Editura Coresi
„ … este romanul a 100 de ani de istorie trăită. Victor s-a născut în Basarabia anilor 1920. Ruperea Basarabiei de România, pierderea Ardealului, cutremurul devastator din 1940, rebeliunea legionară, dictatura lui Antonescu, războiul împotriva rușilor, războiul împotriva nemților, comunismul, cooperativizarea, arestarea culturii, pușcăriile politice, foametea, dictatura lui Ceaușescu, lovitura de stat din ’89, capitalismul, universitatea și bătrânețea, toate fac parte din viața lui. El a fost martor și martir. E viața dinamică a unui bărbat puternic, pe care nici bătrânețea, nici moartea nu reușesc să-l înconvoaie. Un bărbat care, spre sfârșit, trăiește din plin drama amurgului, disprețuit de ceilalți, prea ocupați cu propriile vieți și egoisme.” Deasupra unui univers împărțit între realități șocante și întâmplări miraculoase plutește Duhul lui Dumnezeu cu iubirea și mila lui, conchide autorul.

FAKE NEWS, roman apărut în anul 2022 la Editura Coresi
„ Doi jurnaliști încearcă să spună adevărul, într-o lume asaltată de fake news. Redacția, patronul-politician, manipularea populației, justiția și serviciile secrete corupte, statul mafiot, sunt „personajele”. Un thriler în căutarea adevărului care zburlește părul. Democrația este desființată prin fake-news. Credințele, Biserica, națiunea, cultura națională, istoria națională, interesul național, sunt puse sub semnul întrebării de ideea unei lumi globale. Marea resetare se întinde implacabil. Cine învinge? Adevărul sau fake news?” Răspunsul acestor întrebări, rezultatul strădaniilor jurnaliștilor și distanța față de fatalitate vor fi dezvăluite doar prin citirea romanului.

FRICA, roman apărut în anul 2024 la Editura Coresi
„ Frica guvernează. E instrumentul principal de guvernare globală. Din frica de moarte, omul e în stare să renunțe la libertate, la drepturile sale elementare, la onoare, la cinste, la Dumnezeu și, în mod ciudat, chiar la viață. Frica devine concretă, ca un animal monstruos care răspândește teroare. E diabolică, crudă, înspăimântătoare. Are pretenția ca oamenii să i se închine ca lui Dumnezeu, să i se abandoneze total, să i se supună la modul absolut.”

După prezentarea celei mai recente cărți, incitantă prin promisiunea dezvăluirii distopiei, asistența a oscilat câteva scurte momente, nedecisă, între a păstra o tăcere reflexivă și a iniția comentarii nesfârșite. Prezența lui Gabriel Klimowicz, a produs o avalanșă de sentimente bune de luat în seamă, însoțite de admirația și prețuirea noastră. A fost răsplătit cu sincere și binemeritate aplauze.

În încheiere, îmi doresc și îmi mai permit să-l citez pe stimatul nostru invitat:

„Fără întrebări nu putem trăi cu adevarat. Ele sunt motorul devenirii noastre. Dacă suntem bine înarmați cu întrebările arzătoare ale existenței, putem pleca în viață după propriile noastre răspunsuri. Succesul va fi garantat.”

Dle Klimowicz, vă mulțumim pentru că ne-ați onorat invitația. Chapeau!

 

Au participat: Gabriel Klimowicz, Vasile Moga, dna. Klimowicz, Klimowicz jr., Florin Manole, Cătălin Apostol, Leonida Chifu, Năstaca Chifu, Alice Neculea, Emilia Luchian, Ana Nedelcu, Caty Enache, Maria Bem, Luminița Bratu, Sorana Brucăr, Gabriela Petri, Doina Ofelia Davidescu, Adrian Frone, Gheorghe Stănescu, Florin Sălceanu, Nicu Drăgulin, Dan Constantin, Corina Nistor, Toni Savu.

 

Sub coordonarea Asociației Culturale 24 PH ARTE, Președinte Ioan Vintilă Fintiș

Afiș și cronică: Doina Ofelia Davidescu, secretar literar

Fotografii: Ana Nedelcu, Emilia Luchian, Doina Ofelia Davidescu

Film: Gabriel Arghiropol

„Nu există patriotism fără patrimoniu”

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Lectură de cenaclu din piesa „Divorțul” de Gabriel Klimowicz

WhatsApp Image 2024-10-24 at 18.40.16

Dragi colegi,

Următoarea ședință a Cenaclului literar „I.L.Caragiale” Ploiești se va desfășura luni, 28 Octombrie a.c., ora 16.30, în primitorul sediu al Filarmonicii “Paul Constantinescu” Ploiești.

Programul va include rubricile obișnuite:
》CEA MAI RECENTĂ CREAȚIE
》LECȚIA DE POEZIE
》11 MINUTE DE ISTORIE / lector, profesor Emilia Luchian
》CINEMARTOR /lector Gabriel Comanroni
》LECTURA DE CENACLU va avea ca motto: “Eu nu cer să fiu liber în interiorul pușcăriei, ci în afara ei” și se va desfășura în prezența invitatului Cenaclului, Gabriel Klimowicz, jurnalist și scriitor.

Doina Ofelia Davidescu

„Nu există patriotism fără patrimoniu.”

Sub coordonarea Asociației Culturale 24 PH ARTE Ploiești,
Președinte Ioan Vintilă Fintiș

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePersonalitățiPromovate

”Pământ vinovat” IN MEMORIAM Ion Stratan

ION STRATAN POZA1

IN MEMORIAM
Ion Stratan (1 octombrie 1955 – 19 octombrie 2005)

”Pământ vinovat”

”Pământ vinovat” este o selecție de autor din primele șase volume ale poetului Ion Stratan, apărută la Editura ”Premier”. În volum s-a optat pentru poemele mai restrânse, de cel mult o pagină, tensionate afectiv, lăsând deoparte poemele experimentale, prezente în ultimele volume. Volumul a apărut în 2004, în penultimul an de viață al poetului, care a plecat dintre noi în anul următor (la 19 octombrie 2005). Lansarea a avut loc la Sala ”Nichita Stănescu” a Bibliotecii Județene ”Nicolae Iorga” din Ploiești. La opera poetului, deținător al premiilor Uniunii Scriitorilor și Academiei Române, s-au referit atunci prof. Nicolae Boaru, directorul instituției, și Ion Bogdan Lefter, istoric și critic literar, directorul revistei ”Observator cultural”, președintele Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) și profesor universitar. 

”Vina” Pământului

            În intenția – mărturisită – a autorului, titlul ”Pământ vinovat” numește, în primul rând metafizic, ”vina” Pământului de a ne fi făcut muritori și, în al doilea rând, ”culpa” omenirii de a nu-și găsi liniștea, de a naște mereu nuclee de tensiune, atât la nivel planetar, cât și în fiecare țară în parte. Nu mai departe este vina de a fi suportat dictaturile, în corolar cu învrăjbirea, violența și vulgaritatea care se nasc la nivel social și interpersonal.

Iată, întru edificare, un fragment din ”Ieșirea din apă”, poem care dă și titlul volumului de debut al poetului (apărut în 1981). ”A fost o revoltă/ nimic nu se întâmplă/ dum – dum dezarmați își bat singuri cu pumnul un glonț în tâmplă”

În cuvântul său, Ion Bogdan Lefter, s-a referit la ”Generația 80” (căreia îi aparține și Ion Stratan), generație care ”continuă să apară drept cea mai apropiată și mai  activă, acoperind toate genurile literare. Este un fenomen despre care s-a scris inclusiv polemic, iar polemica nu s-a încheiat”.

”Efectul Stratan”

Ceea ce ne oferă cărțile lui Stratan este o poezie ”specială” (IBL), ”conceptul, sensul ei fiind cel al reformulării în  perspectivă post–modernă a tuturor problemelor literaturii”. Lefter regretă lipsa, până acum, a unei ”interpretări de  ansamblu a operei poetului ploieștean. La Ion Stratan se poate vorbi despre un aspect <magnific> al poeziei. Poemele nu par să aibă structuri de coerență”, în sensul că ele posedă o unitate lexicală de ton ”neologistic” sau ”arhaistic”, situându-se, mereu, în aceeași arie lingvistică și lexicală.

În Ion Stratan co–există demonul construcției, post modern, și demonul exprimării libere, neîngrădite, moderniste. ”Cu forța evidenței, e un poet de mare talent”. Criticul a mai remarcat la Ion Stratan ”ușurința cu care combină cuvintele, face să se ciocnească registrele lingvistice, modelează tropi”. El concluzionează: ”Mesajul lui Ion Stratan este chiar jocul limbajului, scamatoria cu cuvintele, pe care el o oferă. Din acest punct de vedere, l-aș asemăna cu celălalt mare prestigiditator, poet al jocurilor cu structuri fixe, Serban Foarță. Dar poezia lui Ion Stratan nu este structurată în sonete, glose ș.a.m.d. Este un șuvoi, un fluid”. Dar – am îndrăznit să afirmăm, la Ion Stratan cuvintele sunt mijloace, nu scopuri. Foarță este un instrumentalist. La poetul timișorean asistăm, într-adevăr la o paradă a cuvintelor. Eufonia e un scop. La Ion Stratan cuvintele nu ies din rectiliniul paginii.

Alt optzecist, Traian T. Coșovei, semnala odată ”formula densă, cristalizată, de o sobrietate arctică a poeziei lui Ion Stratan”. Coșovei îi reproșa că ”vrând să fie cât mai criptic, Stratan riscă să devină abstract, rarefiat”, faptul fiind considerat un ”păcat pentru densitatea ideatică a versurilor sale, cât și pentru încărcătura lor emoțională de mare intensitate”. Dar tot Coșovei consideră ”remarcabilă (în poezia lui Ion Stratan) forța de a sensibiliza abstracțiunile”. Este ”efectul Stratan” care nu va înceta să-i tulbure pe cei care se vor apleca asupra operei sale.

                                                                                                                    Leonida Corneliu CHIFU

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

SEARA DE ASEARĂ SAU CÂTEODATĂ SE ÎNTÂMPLĂ ȘI AȘA

WhatsApp Image 2024-09-17 at 11.26.10

SEARA DE ASEARĂ SAU CÂTEODATĂ SE ÎNTÂMPLĂ ȘI AȘA

O seară literară de mijloc de septembrie nu se ratează niciodată, mai cu seamă când programul anunțat s-a dovedit a fi, ca și alte dăți, incitant, plăcut, surprinzător. Chestiunea lipsei de spațiu, apărută în ultimul moment din cauze obiective, nu ne-a descurajat, astfel încât ne-am ascultat cu interes unii pe ceilalți, cu muzica aproape de surdină, la o lungă masă amenajată pe terasa Restaurantului Ochiul Magic.

》 ULTIMA POEZIE/CREAȚIE LITERARĂ s-a desfășurat sub pana inspirată a colegilor: Ana Nedelcu („Corp poem” versuri din secțiunea „A scrie cu trupul” a volumului de debut „DonQuijotisme…”), Luminița Luminita Bratu („Nevermore” versuri inspirate de poemul lui E.A. Poe), Emilia Luchian („Fantoma verii”, „Nu aleg”- versuri) și Mihail Ivănescu („Dansul cocoșulului” – proză).
》 LECȚIA DE POEZIE a adus în fața auditoriului creațiile sensibile ale poeților Magda Isanos, „Capricii” (Luminița Bratu) și Thomas S. Elliot „Marină”, „Miercurea cenușii”(Emilia Luchian).

Emilia Luchian, Dan Simionescu și Gabriel Comanroni
Emilia Luchian, Dan Simionescu și Gabriel Comanroni

》11 MINUTE DE ISTORIE, prin expunerea și preocuparea Emiliei Luchian, ne-a introdus în epoca domnitorilor Constantin Brâncoveanu, Petru Cel Mare și Dimitrie Cantemir. Lectora a folosit scrierile istoricului Nicolae Iorga încercând să descifreze tainele unui pact care ar fi trebuit să pecetluiască o înțelegere a domnitorilor români cu țarul Rusiei, în speranța unei eliberări de vasalitatea cu Imperiul Otoman. Am aflat astfel că singurul semnatar din partea țărilor române a fost Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu eschivându-se cu înțelepciune acestui pact, considerat probabil o abilă capcană.

Florin Manole și Cătălin Apostol
Florin Manole și Cătălin Apostol

》 CINEMARTOR ne-a dezvăluit de această dată universul filmelor lui Federico Fellini. Gabriel Comanroni, lectorul obișnuitei rubrici de cinema a cenaclului, face un periplu prin arta acestui reputat scenarist și regizor italian. Începând cu „Dolce Vita”(1960) și terminând cu ultimul său film „Glasul Lunii”(1990), filmele lui Fellini au provocat și au schimbat fața cinematografiei tradiționale influențând viziunea cinematografică a secolului trecut. Inimitabil și distinctiv, descris ca fiind o influență majoră de personalități precum Ingmar Bergman, Stanley Kubrick, Martin Scorsese, Bernardo Bertolucci și Rainer Werner Fassbinder, Federico Fellini (1920 – 1993) este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari și mai inspiraționali cineaști din toate timpurile, Fellini devenind mentorul unora dintre cei mai faimoși regizori care au făcut parte din generațiile ce l-au urmat (Martin Scorsese, Woody Allen, François Truffaut, Peter Greenaway, Bob Fosse, Francis Ford Coppola, Giuseppe Tornatore, Lina Wertmüller și Spike Jonze).
În pauză, Gabriela Petri ne-a împărtășit emoția participării ca spectator la două din spectacolele incluse în Festivalul Teatrelor Naționale din Republica Moldova și România, desfășurat recent la Chișinău.

Alis Neculea și Dan Constantin
Alis Neculea și Dan Constantin

 

》LECTURA DE CENACLU ne-a oferit „Jurnal”-ul Gabrielei Balaban, invitată și nou sosită în mijlocul nostru. Autoarea ne-a oferit o proză scurtă realistă, având ca subiect căutările neobosite și nu totdeauna reușite ale femeii în căutarea jumătății sale. Eroina se află în căutarea asiduă a unui echilibru, a unei împliniri, sperate a fi dobândite prin găsirea unui iubit care să răspundă cât mai mult dorințelor sale. După ce încearcă armonizarea cu noul partener (din nefericire suportând un handicap destul de grav), eroina iese disperată din experiență, dar nu înfrântă. „Jurnalul” aparține personajului principal și este pretextul folosit de autoare pentru a-și expune povestea. Naratorul este obiectiv și neimplicat. Este omniscient, știe totul despre personajele sale și ni le dezvăluie treptat și complet. Am devenit părtași cu gândurile și aspirațiile celor doi protagoniști prin evidențierea detaliilor lămuritoare. Scurtele comentarii de la sfârșitul lecturii au avut menirea să o încurajeze pe Gabriela Balaban să scrie în continuare și să mai participle la întâlnirile literare ale cenaclului.
Seara a continuat cu un pahar prelungit de vorbă și nu numai, așa cum le stă bine unor oameni cărora le face plăcere să se întâlnească sub ocrotitoarea umbrelă a culturii.
Florin Oprea Sălceanu, Doina Ofelia Davidescu și Ana Nedelcu
Florin Oprea Sălceanu, Doina Ofelia Davidescu și Ana Nedelcu

 

Au participat: Gabriela Gabi Balaban , Alice Neculea, Emilia Luchian, Luminița Bratu, Ana Nedelcu, Gabriela Petri, Doina Ofelia Davidescu, Leonida Chifu, Florin Manole, Gabriel Comanroni, Cătălin Apostol, Florin Sălceanu, Dan Simionescu, Mihail Ivănescu, Dan Constantin.
„Nu există patriotism fără patrimoniu!” Sub coordonarea Asociației 24 PH ARTE, președinte Ioan Vintilă Fintiș
Realizare afiș și cronică: Doina Ofelia Davidescu
Fotografii: Emilia Luchian, Ana Nedelcu, Doina Ofelia Davidescu
Film: Dan Simionescu

Editor: Liviu Ioan Manole

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Seara de aseară – Lansare de carte, Luminița Bratu – Castele pe marginea frigului

WhatsApp Image 2024-08-20 at 21.46.24 (2)

Seara de aseară a Cenaclului I.L. Caragiale, sub egida Asociației 24 PH ARTE, s-a desfășurat în căldura potolită și lumina blândă a unei zile de sfârșit de vară. Amfitrionul întâlnirii a fost Leonida Chifu, protagonista serii fiind Luminița Bratu. Ședința, purtând titlul celui mai recent volum de versuri al colegei noastre „Castele pe marginea frigului”, a fost găzduită sub cupola generoasă a Centrului cultural „Sfântul Antim Ivireanul”, aparținând Protoeriei Ploiești Nord, situat pe B-dul Independenței.

》La rubrica CEL MAI RECENT POEM/CEA MAI RECENTĂ CREAȚIE ne-au delectat cu sensibile creații în versuri: Adrian Frone (Salvare de Ostrogoți, Mistrețul alb), Toma Damaschin (Poeme fără titlu), Luminița Bratu (Potop), Maria Bem (Gânduri, Viața-i lungă și frumoasă- glossă).
》LECȚIA DE POEZIE a integrat versuri de poetul Gellu Naum, poemul Ascunderea.

》În cadrul rubricii „11 MINUTE DE ISTORIE”, Emilia Luchian ne-a făcut un cunoscută participarea la Cursurile de vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte – Ediția a LXXI-a și ne-a prezentat un scurt rezumat al evenimentului.

În programul primei zile a atras atenția conferința Acad. Georgeta Filitti: Contribuții aduse cunoașterii operei, personalității și programului național al lui Nicolae Iorga. Realizări editorial. Conferențiara a subliniat că ilustrul Nicolae Iorga, prin părerile politice interne și externe, este mai actual ca niciodată, a amintit de „tradiția încremenită undeva ” a românilor, cu reacțiile neașteptate de care sunt în stare față de semenii lor, neuitând să evidențieze lipsa fondurilor din munca de cercetare. A reamintit aspecte mai mult și/sau mai puțin pozitive ale lui Iorga despre familia regală. Nu a uitat frumusețea „Jurnalului de călătorie”, care te învață să mergi acolo.

O altă conferință, Realități sud-est europene în contextul agresiunii ruse în Ucraina, prezentată de Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, s-a bucurat de mare interes la public. Printre numeroasele aspecte prezentate( instabilitate politică, posibilitatea continuă de conflagrații, etc.), cel referitor la globalizarea – care a făcut ca SUA și statele occidentale să cucerească lumea prin tehnologii moderne – s-a întors ca un bumerang provocând o veritabilă undă de șoc în economia occidentului.

Ultima zi a evenimentului a cuprins expuneri remarcabile în cadrul colocviului Evoluția unitară a limbii în spațiul românesc.

Acad. Valeriu Matei: Limba și literatura română în Basarabia în anii de după 1989
Nicolae Băciuț – Limba română – praguri lirice
Gheorghe Chivu – Normele limbii române literare. Istorie și actualitate
Ioan Vulpescu – Identitate și cultură în spațiul românesc: a vorbi cu și despre români în Europa tuturor. În expuneri conferențiarii
au subliniat necesitatea recuperării și menținerii identității naționale precum și protejarea limbii române de incluziuni nefericite, prin educație și cultură, susținute neobosit.
În încheiere Emilia Luchian ne-a recitat două remarcabile poeme de Nicolae Băciuț (Lacrima luminii, Grădinar din Rai).

》Rubrica „CINEMARTOR” ne-a surprins și provocat în egală măsură cu alegerile colegilor noștri Gabriel Comanroni și Florin Manole.

Mar adentro – Marea dinlăuntru:o interogație cinematografică despre viață și moarte

Câştigător al premiului Oscar pentru Cel mai bun film străin (2005, Spania), Mar Adentro spune povestea adevărată a lui Ramón Sampedro Cameán, omul care s-a luptat, vreme de aproape 30 de ani, pentru dreptul său la moarte.

Cu: Javier Bardem, Belen Rueda, Lola Duenas, Mabel Rivera, Celso Bugallo, Clara Segura, Joan Dalmau, Alberto Jimenez, Tamar Novas. Producător: Fernando Bovaira Scenariul:Alejandro Amenabar, Mateo Gil Muzica: Alejandro Amenabar, cu colaborarea lui Carlos Nunez. Scenograf: Benjamin Fernandez Coloana sonoră: Ricardo Steinberg

Regizorul Alejandro Amenábar, un maestru al narațiunii cinematografice, cunoscut pentru stilul său meticulous, crează cu mijloace specifice o atmosferă evocatoare a mării înfricoșătoare (simbol al libertății pierdute, un spațiu vast, visat dar de neatins) cât și claustrarea fizică și psihică a protagonistului. Tema eutanasiei, la prima vedere dificilă și incomodă e tratată de regizor cu respect și sensibilitate, protagonistul, Ramon Sampedro, fiind magistral interpretat de Javer Bardem. Scenariul este construit pe fundamentele unei morale profunde, explorând teme precum dreptul la moarte, demnitatea umană și dragostea în toate formele sale. Fără a cădea în sentimentalism facil și melodramă, regizorul prezintă complexitatea problemei, dând spectatorului dreptul la propria opinie.

Palmares: Oscar 2005 – pentru Cel Mai Bun Film Străin, Veneția 2004 – Leul de Argint, Veneția 2004 – cupa Volpi pentru Cel Mai Bun Actor – Javier Bardem, European Film Awards – Cel Mai Bun Actor, Cel Mai Bun Regizor, 14 premii Goya etc.

Înainte de a începe prezentarea filmului ales, și pentru că tema acestuia se leagă cumva de o parte din expunerea Emiliei Luchian, Florin Manole comentează sintagma „ideologiile nu mai contează”, reieșită din una dintre expunerile evenimentului de la Văleni: „Aceasta nu înseamnă chiar un lucru rău – pentru că oamenii chiar dacă fac rău își asumă acest lucru. Adevărul este o persoană, nu este un concept – dar câtă vreme credem acest lucru se vor tot naște ideologii. Orizontul cunoașterii depinde de orizontul metafizic.”

Procesul Goldman este filmul în care descoperim modul cum ideologiile înaintașilor pot influența caracterul urmașilor. Astfel personajul principal își asumă libertatea de a trăi și acționa sub influența ideologiei în care părinții acestuia au crezut și pentru care au luptat în mod sincer, deși duce un trai opus modestiei acestora.
Pierre Goldman este un evreu, activist nonconformist de extremă stângă, condamnat în primă instanță la închisoare pe viață pentru patru jafuri armate, dintre care unul s-a soldat cu moartea a două femei. Goldman își susține nevinovăția în acest din urmă caz și, în câteva săptămâni, devine un simbol al stângii intelectuale. Georges Kiejman, tânăr avocat, îi asigură apărarea. Dar relația lor devine curând tensionată. Goldman, eluziv și provocator, riscă pedeapsa cu moartea și face ca rezultatul procesului să fie incert. Personajul, care, în timpul procesului recunoaște jafurile de care este acuzat dar nu și cele două crime care i se atribuie, apare ca un om liber sau nebun, oscilând între schizofrenie și libertate. Intervine adesea în apărarea sa, punându-și în dificultate apărătorii. O secvență memorabilă, aceea în care este chemat ca martor tatăl său (cu speranțe și așteptări înșelate chiar de propriul fiu care rătăcește drumul) subliniază sentimentele acestuia de rușine, greu de ascuns. Procesul se termină cu absolvirea acuzatului de către jurați pentru vina omorului, această neașteptată metonimie aducând glorie justiției franceze. În încheiere, Florin Manole apreciază că „o minimă morală îl apropie de academism”.

Distribuție film: Arieh Worthalter, Arthur Harari, Nicolas Briançon, Regizor: Cédric Kahn, Franța, 2023

Palmares: Quinzaine des Cinéastes (Cannes 2023), Premiul pentru Cel mai bun actor (Arieh Worthalter) la Premiile César 2024

》În cea de a doua parte a întâlnirii noastre, a avut loc lansarea celui mai recent volum de versuri al colegei noastre Luminița Bratu, „Castele pe marginea Frigului”. În prezentare, colega noastră apreciază ca benefică perioada petrecută în mijlocul Cenaclului, din care face parte din anul 2018. În continuare ne dezvăluie că titlul inițial, „Iubiri pe marginea Frigului”, a fost ales cu sentimentul că media, tehnologia ne acaparează timpul datorat trăirilor reale. Invazia virtualului în viața cotidiană determină apariția confuziei între acesta și lumea reală și reprezintă una din temele importante abordate în versurile acestui volum. Virtualul nu mai poate fi oprit, aceasta este de necontestat. Dar mai poate exista poezia în virtual? Poeta își pune această întrebare, nu dramatizează și face față dilemei abordând o notă umoristică (Five o’ clock on line, Dualități virtuale, Robotica).

Poeta explică o altă temă: manifestarea frigului prin apropiata prezență a războiului, a fricii de pierderi umane, de dezastru nuclear(Urmuz, Strigăt- războiul dintre Hamas și Israel). O altă preocupare în temele acestui volum a fost realizarea unor pastișe după poeziile poeților preferați, în care predomină sentimentele de înfrigurare și tristețe(Pe urmele căprioarei, Decembre). Este prezentă tema dragostei, înconjurată de note de tristețe, incertitudine, neîncredere (Mai târziu, Generozitate, Fructul oprit. Volumul se încheie inspirat în notă optimist cu poemul Fără final(vindecare), ales să însoțească coperta de spate.

În postfața volumului, Gabriel Cojocaru remarcă motivarea unei atitudini moral-estetice ca rezultantă a unor trăiri, poemele se delimitează de stridență și vulgaritate, evidențiind atât exprimarea lejeră, curgătoare fără note forțate, cât și eleganța limbajului. Suferința e acceptată dar și bine camuflată de trăiri senine, poemele constituind „mici bijuterii”. În încheiere acesta conchide: „ Actualul volum demonstrează că drumul făcut de poeta noastră de la confirmare – afirmare spre consacrare a fost străbătut cu succes. Ceea ce îi dorim și acestei cărți!”

În încheiere, protagonista serii, Luminița Bratu, aduce mulțumiri poetului Ioan Vintilă Fintiș, prim cititor al volumului. Sfătuitor și călăuzitor al altor volume ale autoarei, este cel care a recomandat schimbarea titlului inițial prin înlocuirea cuvântului „Iubiri” cu „Castele”.

Asistența a aplaudat prestația poetei. Colegii de cenaclu au făcut aprecieri generoase. Maria Bem a considerat că Luminița Bratu s-a reinventat în acest volum, și se dezvăluie cu sinceritate. Emilia Luchian îl evaluează ca fiind cel mai bun volum al autoarei, evidențiază prezența tristeții versus speranță și expresivitatea poeziilor. Adrian Frone apreciază că tema comparației dintre real și virtual este mai puțin abordată, poeta dând dovadă de multă luciditate. În timpul discuțiilor s-a pus întrebarea: „ Ce emoție va trezi în rândul tinerilor?”, urmând ca Luminița Bratu, la recomandarea lui Florin Manole, să găsească răspunsul prin organizarea unei întâlniri în cadru juvenil. Plecând de la titlul acestui volum, Florin Manole amintește de „măreția frigului”, sentimentul cristal al lui Nichita.
Colega noastră ne-a făcut cadou volumul său cu autograf.

Au participat: Alice Neculea, Emilia Luchian, Maria Bem, Luminița Bratu, Gabriela Balaban, Doina Ofelia Davidescu, Gabriel Comanroni, Florin Manole, Cătălin Apostol, Adrian Frone, Florin Sălceanu, Dan Simionescu, Mihai Ivănescu, Dan Constantin, Leonida Chifu.

„Nu există patriotism fără patrimoniu!” Sub coordonarea Asociației 24 PH ARTE, președinte Ioan Vintilă Fintiș

Realizare afiș și cronică: Doina Ofelia Davidescu

Fotografii: Emilia Luchian, Doina Ofelia Davidescu, Gabriel Comanroni

Film: Dan Simionescu

mai mult
ActualitateCenaclul I.L. CaragialePromovate

RENAȘTEREA LA PLOIEȘTI. ACUM 50 DE ANI

WhatsApp Image 2024-08-31 at 21.30.58

Născut și crescut la Timișoara, orașul care m-a adoptat după absolvirea studiilor la Universitatea Națională de Muzică București a fost Ploiești.

Astfel, prin repartiție guvernamentală, la 1 septembrie 1974 am devenit profesor de chitară la Colegiul National Jean Monnet Ploiesti și, câțiva ani mai târziu, profesor de pian la Colegiul de Arta “Carmen Sylva” Ploiesti, Romania. Așa că, pentru mine, 2024 e an jubiliar. Împlinesc mâine exact 50 de ani de când m-am născut a doua oară. La Ploiești. Restul e doar fascinantul roman – nescris încă, dar trăit intens – al vieții mele.

Cu împliniri, cu deziluzii, cu trădări, cu idealuri dar și cu eșecuri, cu prietenii extraordinare, cu o familie de poveste, trei minunați copii și copiii acestora. Cu cărți scrise cu norocoase penițe de aur primite în dar de Înger. Cu arte peste arte, cu multă literatură. Cu concertele filarmonicii, cu Palatul Culturii, cu cenaclurile literare și arta fotografiei. Cu cei mai frumoși, tumultoși, nebuni ani ai vieții mele, dăruiți cu generozitate de orașul Ploiești continuați mai apoi, ca un miracol al șansei de împlinire, la București.

Din toate aceste motive și încă multe altele, magic de frumoase, îți mulțumesc, Ploiești!

photo © 2024 Ioan Mihai Cochinescu

Text / Foto Ioan Mihai Cochinescu

mai mult
ActualitateCenaclul I.L. CaragialePromovate

Cine magia de vară — Cronica ședinței Cenaclului Literar I.L. Caragiale din 22.07.2024

imagine_2024-07-25_170306328
Seara de aseară a Cenaclului IL Caragiale Ploiești, sub egida 24 PH ARTE. Amfitrionul CINEMAGIEI DE VARĂ, Leonida Chifu, lector Gabriel Comanroni. Ședința s-a desfășurat sub cupola generoasă a Centrului cultural „Sfântul Antim Ivireanul”, aparținând Protoeriei Ploiești Nord, situat pe Bdul Independenței. Ploaia torențială a serii nu ne-a împiedicat să participăm. Cei mai inimoși nu au lipsit și timpul alocat întâlnirii s-a scurs pe nesimțite.
Ar putea fi o imagine cu text
》La rubrica CEL MAI RECENT POEM/CEA MAI RECENT CREAȚIE ne-au delectat: Emilia Luchian („Perla neagră”, versuri), Luminița Bratu („Inima pădurii”, versuri), Sorana Brucăr („Așteptând”, „Fără titlu”, Rețeta de a iubi”, versuri) Mihai Ivănescu („Doi flăcăi”, proză).
》LECȚIA DE POEZIE a fost susținută cu versuri de forță, provocatoare din creațiile unor poeți de calibru, de către Emilia Luchian (versuri de Omar Kayyam – „Nu mi-am făcut din poezie șirag de perle”, H. Heine –  „Tu ai diamante și perle”, Cincinat Pavelescu –  „Pescuitorii de perle”), Luminița Bratu („Anotimp”, Gelu Naum) și Doina Ofelia Davidescu („Descântec”, E.A. Evtușenko).
》În aproximativ 11 MINUTE DE ISTORIE, Emilia Luchian a prezentat un scurt dar captivant eseu cu titlul „Perle”, pe parcursul căruia, într-un periplu prin secole de istorie ne-a dezvăluit semnificația și simbolistica acestora în cele mai importante civilizații. Lectora ne dezvăluie că prețioasele perle sunt simbol al purității, aduc noroc și conferă noblețe celor care le poartă. Mircea Eliade afirma în „Tratatul istoric al religiilor” : Simbolismul sexual al scoicii îi transmite toate puterile pe care le implică aceasta; în sfârșit, asemănarea dintre perlă ș fetus îi conferă perlei proprietăți genezice și obstretice. Periplul urmează o traiectorie interesantă bifând civilizațiile Japoniei (împăratul primește trei obiecte sacre din partea zeilori: sulița, oglinda și perla. Aceasta din urmă semnificând ciclurile vieții: nașterea, creșterea, descreșterea, moartea, renașterea.), Chinei (dragonul cu perla între dinți), Romei (perlele purtate de aristocrați), Egiptului (lecția celei mai bogate cine de pe pământ oferită de Cleopatra lui Antonius: o perlă prețioasă dizolvată într-un pahar cu oțet), Orientului (semnificațiile visului: iubit, știință, bogăție), Persiei (sămânța cerească, picătura de ploaie ajunge în mare unde este primită de scoică). Referirile la Origene, Krishna, Platon, Coran completează cu indicii interesante tabloul și simbolistica perlei.
》Luminița Bratu ne face cunoscut în câteva cuvinte noul volum de poezii „Castele pe marginea frigului”, reprezentând cele mai recente versuri din creuzetul propriu al creației și ne invită la lansarea ce va avea loc în viitorul apropiat.
》Protagonistul serii, Gabriel Comanroni, ne-a captat intens atenția cu eseul care ar fi trebuit să fie o teză de doctorat, „Cinemaul Oniric. O explorare organic a visului pe Marele Ecran”, restructurat de autor la dimensiuni ușor digerabile de către audiență. Legătura biologic profundă între ființele umane și arta relativ nouă a cinemaului este explicată prin pasiunile pentru arta desenului și muzică pe care omenirea le-a mărturisit încă din cele mai vechi timpuri.
Capacitatea filmului de a reprezenta visul și imaginile sale necontrolate înlănțuite în timp reprezintă transpunerea inteligentă a experienței biologice umane. Dimensiunea greu de verbalizat a visului în care ești în același timp spectator și participant este fascinantă. Metafora visului începe de la nașterea cinematografiei și are un traseu lung în teoria filmului (de la Ricciotto Canudo la Jean Epstein).
Noë Caroll în cartea „Mystifying Movies (1988): „Pentru ca o analogie să fie informativă trebuie să știm mai multe despre elementul care e menit să ilumineze decât despre elementul care ar trebui să fie iluminat”, adică mai mult despre vise decât despre filme. „Visarea este mult mai misterioasă decât cinematografia”. Autorul face referire la Nietzsche care apreciază că prima metaforă este transformarea impulsului nervos în imagine; a doua metaforă este imitarea imaginii prin sunet; există astfel o transmutare completă a unui omeniu în mijlocul altuia, complet nou și diferit. Autorul eseului amintește de perioada când semiotica devine modul principal de raportare la film și citează pe Pier Paolo Pasolini cu ”Cinemaul ca poezie”. „Singurul mod echitabil de a putea răspunde la întrebarea ce a vrut să spună autorul în poezie ar fi printr-o altă poezie.” Incursiunea prin lumea magică a filmului oniric face câteva escale: „Oglinda”lui Tarkovski (căutarea identității și înțelegerea sinelui prin prisma trecutului/ conștiința omenească care reflectă imaginile trecutului, de la început până la sfârșit), „Persona” lui Ingmar Bergman (construirea unei conștiințe care există exclusiv ca film), „Melancolia” lui Lars von Trier (visul distrugerii planetei pe care locuim printr-o catastrofă, introdusă de muzica lui Wagner), „Arizona Dreams” a lui Emir Kusturica (abilitatea de a transpune visurile și fanteziile într-o formă cinematografică inovatoare și captivantă).
Tarkovsky a reușit să facă pentru cinema muzică pentru privire. Dar ce poate fi cinemaul în sinea lui fără să trebuiască să fie comparat cu celelalte arte? Răspunsul care se poate da este acela că aceste filme pot să creeze un fel de vis, un vis al unei conștiințe, al unei inteligențe străine, pe care o cunoaștem și recunoaștem doar prin vis.Gândirea în imagini, prezența artei în viața noastră de zi cu zi, reflectarea propriei rețele intime de imagini în oglinda cinemaului și jocul la care te invită cinemaul oniric, sunt aspectele cu care autorul își încheie valorosul eseu. Discuțiile care au urmat au pus în evidență o filmografie reprezentată de „Rocco și frații săi” (Luchino Visconti), „Cernobâl” (documentar BBC), „Brasil” (Terry Gilliam) și „A fost odată America”(Sergio Leone).
Emilia Luchian evidențiază și subliniază cu argumente influența reciprocă dintre vis și film. Alice Neculea comentează pe marginea celor 90 de variante ale „Oglindei” lui Tarkovski și a faptului că orice vizionare ulterioară a unui film și a unei opere de artă în general îmbogățește spectatorul.
Florin Manole ne rămâne dator cu provocarea Cazului Goldman.
Au participat: Alice Neculea, Emilia Luchian, Luminița Bratu, Sorana Brucăr, Cornelia Tudose, Doina Ofelia Davidescu, Florin Oprea Sălceanu, Dan Simionescu, Mihail Ivănescu, Dan Constantin, Gabriel Comanroni, Leonida Corneliu Chifu.
A consemnat: Doina Ofelia Davidescu
Editor: Liviu Ioan Manole
Foto: Emilia Luchian, Gabriel Comanroni
Film: Dan Simionescu
Sub egida Asociației 24 PH ARTE
Președinte: Ioan Vintilă Fintiș
„Nu există patriotism fără patrimoniu”
mai mult
Cenaclu - PoezieCenaclul I.L. CaragialePromovate

Fii tu!  – Adrian Frone

WhatsApp Image 2024-07-15 at 15.05.37

Fii tu!

Fii tu Soarele meu din zorii de zi,
Lumina ce lumea trezește din noapte;
Fii tu sarea mea din bucate,
Ce gust spornic dă vieții;
Fii bobul meu de grâu,
Ce-n pâine incolțește pentru vii;
Fii apa ce-n vas aduce lipsa setei,
Îndestularea naturii întinse pe glii!
Fii zborul rândunicii ziua spre cuibul plin;
Ajută marea să-si ogoaie talazul,
Și corabia sigur să-si afle rada,
Fii mersul albinei spre stup,
Plină de merindea din iarna!
Fii totul și în tot să fie unirea,
Unul e Unul și altul nu mai exista,
Iar noi suntem în El și totul e –
E aici și acum – fii tu totul!

 

Adrian Frone

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Lansare de carte, Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești în parteneriat cu Centrul cultural “Sf. Antim Ivireanul”

WhatsApp Image 2024-06-16 at 13.33.57

Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești în parteneriat cu Centrul cultural “Sf. Antim Ivireanul” Ploiești vă invită LUNI, 24 IUNIE să celebram împreună cum se cuvine ZIUA IEi, cu o dublă lansare de carte.

Invitate: o poetă, subsemnata – Ana Nedelcu și o prozatoare – Roxelana Radu.
Amfitrion: Ramona Müller.
Acompaniament muzical: Andreea Bianca Hanu.

Ora: 16:00
Locul: Centrul cultural “Sf. Antim Ivireanul” Ploiești – Bdv. Independenței, lângă Muzeul de Artă.

sub egida Asociației Culturale 24PHarte 24pharte.ro
Președinte: Ioan Vintilă Fintiş.
Secretari literari: Ramona Müller și Ana Nedelcu.
Nu există patriotism fără patrimoniu.

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Antologia cenaclului I. L. Caragiale în Transilvania

WhatsApp Image 2024-06-12 at 10.30.30

La rubrica ”Malaxorul de Cireșar” din revista ”Caietele Sivane” (egida USR), Tautan Viorel-Gheorghe remarcă, printre alte apariții editoriale ale colegilor de la Cercul Literar de la Cluj, și cea mai recentă Antologie literară a Cenaclului I.L.Caragiale, Ploiești ”Neuroni și endorfine”. Volumul a fost prezentat în cadrul primei Tabere literare a Cercului Literar de la Cluj „Uioara felix” din Ocna Mureș, realizată impecabil de către Emilia Poenaru Moldovan. Mulțumiri alese!

Cenaclul I.L.Caragiale Ploiesti sub egida Asociației 24PHarte
Nu există patriotism fără patrimoniu

Text: Ramona Müller.

https://caietesilvane.ro/wp-content/uploads/2024/06/iunie-siteu.pdf?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR07pEXPpW80aqSs9tWSbtzVsyASPa-qLAmx45nhbwvFUK1kRoKhpkD8m1s_aem_AZUazS4HdwWMrBtEJ0DnL8YFnaCcB2Bfn8UScxSr2C3FG3k_IbHa76h2gr-gyS1uk8kCfy8rYwwRUeyHRcFrZBU0

mai mult
ActualitateCenaclul I.L. Caragiale

“Cinci întâlniri cu diavolul și alte povestiri” la Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești

WhatsApp Image 2024-06-04 at 09.29.06

Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești vă invită luni, 10 iunie într-o incursiune în lumea prozei, în cadrul lansării de carte “Cinci întâlniri cu diavolul și alte povestiri”, volum semnat de Raul Sebastian Baz. Evenimentul este asezonat cu porția de poezie și cu cea de film.

sub egida Asoc. 24pharte.ro – Nu există patriotism fără patrimoniu. Președinte: Fintiş Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller și Ana Nedelcu.

mai mult
Cenaclu - PoezieCenaclul I.L. CaragialePromovate

Printre ierburi…

WhatsApp Image 2024-06-04 at 09.52.29

mă arunci
printre ierburi
unde raiul
ascuns
de umbre

pietrele gânduri
mă adună
în verbe secate
învelite în smalt
de metafore

mă ridic
beau răcoarea
din palme
în de doruri
îmbracată de timp

facând din
semnele mirării
port sub o sprânceană
cuvinte cu misterul
pictez răsăritul

sunt o fărâmă
de stea
sub o piatra
temporar locuiesc
unui …fir de nisip!

 

Ana Urma

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Recital din creația scriitoarei Evelyne Maria Croitoru

WhatsApp Image 2024-05-18 at 13.22.39

În luna florilor, pe 27 mai, ora 17, vă invităm să trăim cuvintele în GRĂDINA INIMILOR, un recital de muzică și poezie din creația scriitoarei EVELYNE MARIA CROITORU!


Invitați:
• Evelyne Maria Croitoru, poetă, eseistă, cronicar literar, realizatoare de emisiuni TV de cultură, membră a Uniunii Scriitorilor din România
• Anca Roxana Constantin, actriță și specialist în marketing la Teatrul Național București
• Ion Marinescu Tzurlă, muzician, membru al Uniunii Muzicologilor și Compozitorilor din România
• Nicu Șandru, profesor de flaut, chitară și pian, instrumentist

Eveniment organizat de Biblioteca ”Județeană N.Iorga” Prahova și de Cenaclul literar I.L.Caragiale Ploiești, sub egida Asociației Culturale 24PHarte

Nu există patriotism fără patrimoniu

mai mult
1 … 7 8 9 10 11 … 29
Page 9 of 29