close

Cenaclul I.L. Caragiale

Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Când intram în benzinărie

WhatsApp Image 2023-05-25 at 15.18.20

Când intram în benzinărie, l-am văzut pe Viorel cum se grăbea pe după gardul lateral cu o jumătate de covrig în gură.

Am luat țigări și
când am ieșit
am rămas cu ochii la cer și am urmărit cu privirea o cioară frumoasă care a aterizat pe gard.
Cioara a pendulat puțin pe marginea subțire, apoi s-a dus în picaj spre locul unde mai devreme se refugiase câinele.
Ce dracu, m-am gândit, doar nu-l atacă pe Viorel.
Dar cioara s-a înălțat din iarba deasă cu covrigul lui Viorel in cioc, a desenat o curbă prin aer, ca un avion la decolare, și a zburat spre cimitir.

Viorel, care de fapt își ascunsese covrigul și plecase-n libertatea lui, trebuie că a simțit că e ceva in neregulă și a apărut în fugă, cu urechile ridicate, de prin spatele benzinăriei.
S-a dus direct lângă gard adulmecând de la distanță, să depisteze vreun eventual intrus.
Când a constatat el că niciun alt animal nu i-a încălcat teritoriul terestru, a trecut la cercetare la fața locului, să-și verifice covrigul din ascunzătoare.

Momentul în care a realizat că a dispărut mica lui comoară a fost dramatic. Așa de dezamăgit, așa de derutat. A răscolit un pic locul, s-a uitat in jur, a plecat, s-a întors. Nu înțelegea, nu înțelegea deloc.

Morala (pentru câini) a acestei fabule urbane e simplă, ca morala oricărei fabule:
Nu lăsa covrigul din gură, că-l ia cioara de pe gard.

Cealaltă morală e cu fentă și câinii-s prea onești ca s-o înțeleagă. Degeaba te chinui să ascunzi lucruri, cineva tot o să le găsească. Dacă privește din unghiul potrivit.

Of, Viorele, Viorele.

Editor: Liviu Ioan Manole

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

  Cronică literară  cenaclu ILC, Ploiești,  11.05.2023

WhatsApp Image 2023-05-17 at 00.24.37

     Cronică literară  cenaclu ILC, Ploiești,  11.05.2023

          Inteligenţa înseamnă a înţelege şi a inventa.

                                                                              Jean Piaget

Ne adaptăm realității, învățând.

Emilia Luchian ne vorbește în cele 11 minute de istorie despre simbolul taurului în artă și religie.  Cultul taurului era întâlnit în tot bazinul mediteranean din Fenicia până în Spania şi o mare parte a Asiei. Cei care au divinizat taurul au fost  indieni, sumerieni, asirieni, babilioneni, egipteni, daci, greci, hitiţi etc. Taurul şi vaca au devenit zeii naturii, simboluri ale pământului, vaca – mama doică, iar bivolul, care rumegă liniştit este simbolul înţelepţilor. În India zeul Shiva călăreşte taurul alb sacru Nandi. Cultul arian antic era dedicat vacii sacre celeste, care îndeplinea dorinţele, apăra oamenii de foame, sete şi le oferea bogăţii. Mithra din panteonul persan, corespondentul zeului indian Mitra, era o divinitate a contactelor, prieteniei, luminii şi soarelui. Vaca reprezintă esența sacrificiului prin darul său de lapte, hrana sacră care permite ritualurile și viața și constituie întruparea lumii și a tuturor ființelor.

Mihai Ioachimescu ne recomandă filmul Omul lui Dumnezeu, care aduce la viață uimitoarea poveste adevărată a Sfântului Nectarie din Eghina, Grecia. Este un film biografic, care prezintă momentele importante ale vieții sfântului ortodox grec. Scenarista și regizoarea Yelena Popovic, de origine sârbă, evită toate detaliile plictisitoare din primii ani de viață și pătrunde adânc în povestea lui Nectarie la vârsta de 30 de ani, interpretat de actorul grec Aris Servatalis. Acuzat pe nedrept, prigonit si hulit continuu, ajunge să cerșească în Atena, apoi devine predicator pe o insulă refuzată de alți preoți, unde sătenii sunt ațâțați îmotriva sa. Este numit directorul unei școli, devenind un real model pentru adolescenți. Filmată în Grecia, inclusiv pe insula Eghina și în Spitalul Aretaeio din centrul Atenei, pelicula cinematografică (coproducție) redă încercările și lupta prin care Sfântul Nectarie a trecut de-a lungul unei vieți marcate de persecuție și nedreptăți.

Actorul Mickey Rourke, câștigător a numeroase premii, printre care și prestigiosul BAFTA Awards pentru cel mai bun actor (pentru filmul ”The Wrestler”) joacă în ”Omul lui Dumnezeu” rolul unui bărbat paralizat care a fost vindecat de un sfânt, cel care avea să fie în cele din urmă canonizat ca Sfântul Nectarie din Eghina (1846-1920).

Cele mai recente creații aparțin Mariei Bem, Luminiței Bratu, lui Cati Enache, Ramonei Müller și lui Mihail Ivănescu.

Prima protagonistă a acestei seri este Doina Ofelia Davidescu. Ramona Müller ne-o prezintă pe colega noastră ca fiind un membru activ al Cenaclului I.L. Caragiale Ploiești din noiembrie 2022. De profesie inginer, Doina Ofelia Davidescu se consideră un om obișnuit. Am absolvit Liceul I.L.Caragiale la profilul uman, în anul 1976. Am ratat, a doua sub linie, admiterea la filologie. M-am răzgândit și am urmat Institutul de Petrol-Gaze pe care l-am absolvit în 1984.  Profesia de  inginer în tehnologia prelucrării petrolului și activitatea îndelungată în acest domeniu( Combinatul Petrochimic Midia, Năvodari, IPIP Ploiești ș.a.) nu m-au împiedicat să fiu o mare iubitoare de citit și… amatoare de scris, deși timpul pe care l-am avut la dispoziție pentru așa ceva a fost destul de restâns. În ultimii ani de activitate am fost consilier la Casa de Cultură a Studenților. Așa că am scris mai bine de cincizeci de ani… teme, extemporale, teze, proiecte, studii ș.a. Într-o zi când am dat pagina unor calcule ce păreau să nu se mai termine, m-am trezit scriind ceva, cu totul altceva.

În perioada 2019-2021, am avut bucuria să particip ca autor de texte, în urma  unor concursuri, la ultimele trei din cele cinci volume colective ale colecției ”Memento”, proiect  inițiat și derulat de Asociația de Educație și Dezvoltare Urbană(AEDU), având ca scop rememomorarea unui oraș, a unor întâmplări și a unor personaje prin prisma amintirilor unora dintre cei care l-au locuit o vreme.

-„Cel mai frumos Ploiești” 2019

-„Ploieștiul amintirilor noastre” 2020

-„Automobile, dulcețuri și alte povestiri despre Ploiești” 2021

De curând, particip cu interes și cu mare bucurie la  ședințele Cenaclului I.L.Caragiale Ploiești- sub coordonarea Asociației ”24pharte”

În aprilie 2023 a apărut volumul online „Ploieștiul nostru: Amintiri dragi și povești nostime”, printre ai cărui autori mă număr.

Am bucuria de a mi se fi selectat texte în Revista Extemporal Liric, înscrisă la  Biblioteca Națională a României.

          Acum mă minunez că lucrurile s-au așezat într-un mod miraculos și gândurile, cuvintele mi-au clădit această carte: Eva- Blândețuri, Tandrețuri, Amărăciuni. Amintirile au parfum întotdeauna. Bântuie aiurea și când mă aștept mai puțin mă inundă cu noianul unor imagini pe care le credeam pierdute. Și nările freamătă și descifrează cu precizie parfumul străzilor, caselor, încăperilor…Ușile scârțâie, podelele vibrează ușor sub pași și emoțiile se așează cuminți în vârful de peniță al gândului. Și gândul în pagină de carte.

Debutul său în volum este reprezentat de Eva – Blândețuri, Tandrețur, Amărăciuni, editura Kharta Grafic, 2023. Autoarea ne citește povestirea O noapte ciudată. Lectura stârnește emoții vizibile în rândul auditoriului. Personajul credibil, Eva se identifică în tipologie și reacții cu afectul comportamental feminin. Empatia, fricile, conștientizarea eu-lui, regăsirea, relaționarea cu sine și cu alții sunt doar câteva dintre aspectele pe care volumul prezentat le pune în evidență. Tușa categorică a descrierii narative o constituie delicatețea filonului liric. Gherorghe Burdujan consideră că volumul Ofeliei nu poate fi rupt în fragmente, deoarece realiatea urbană consemnată formează un întreg unitar. Cartea semnalată este una senină.

Gheorghe Burdujan, Ofelia Davidescu
Gheorghe Burdujan, Ofelia Davidescu

A doua protagonostă a serii este Daniela Ioniță, profesor (pensionar) lb. engleză/suedeză în campusul Universității Nyköping, Suedia. Dumneai ne prezintă un eseu cu tema Valorile și misiunea școlii în Suedia. Din prezentarea făcută de Ramona Müller aflăm că Daniela Ioniță a absolvit liceul Mihai Viteazu din Ploiești în anul 1972, urmează Facultatea de limbi și literaturi străine, secția polonă-engleză. Obține titlul de Masterʹs of Arts în 1987. Își continuă studiile postuniversitare și mai obține un masterat în Suedia. Între 2005 și 2013 predă în Stokholm limba engleză și suedeză pentru copiii cu alte limbi materne. Din 2013 până în 2021, când se pensionează, este profesoară de limba suedeză pentru toți adulții veniți din aproape toate colțurile țării. Caracterul și identitatea națiunii suedeze reprezintă un raport între felul de a fi al acestora și sistemul educațional. Eficiența și valențele organizatorice se bazează pe spiritul de independență al copillui care se dezvoltă de la cea mai fragedă vârstă. Formarea și dezvoltarea personalității tinerilor tinerilor suedezi începe din copilărie. Sunt încurajate buna înțelegere, ordinea și comportamentul nonviolent. Educatorii folosesc limbajul pozitiv și comportamentul neagresiv. Societatea suedeză acordă mare încredere tineretului, iar respectarea dreptului fiecăruia și egalitatea sunt principii fundamentale după care se ghidează învățământul suedez. Misiunea școlii suedeze este aceea de a încuraja fiecare elev să-și descopere afinitățile și particularitățile individuale. Acumularea de noi cunoștințe și competențe este în strânsă dependență de accentul pus pe abilitățile practice și utile. Elevii suedezi participă la planificarea temelor, având posibilitatea de a alege cursurile și activitățile preferate. Se acordă o atenție deosebită dezvoltării personale, dar și educației pentru egalitatea genurilor. Gimnaziile sunt specializate, iar elevii primesc burse în funcție de frecvență. În Suedia a fost adoptată legea care interzice discriminarea, prin care se asigură atitudinea egală între elevi indiferent de sex, apartenență socială sau etnică, religie și orientare sexuală. Sistemul de învățământ suedez a evoluat fără întreruperi, fiind bazat pe valori principale și fundamente solide de viață.

Revenită în țară după 30 de ani, Daniela Ioniță ne împărțășește din experiența ei ca profesor, analist și om trăit în Suedia. Pornind de la antichitatea romană, până la reformă,  suedezii au tradus biblia în limba natală, continuând cu școlile catedrale, astfel ni se dezvăluie o fațetă novatoare a Suediei în domeniul învățământului. În 1919 Suedia devine o democrație parlamentară. Ea nu participă la Primul Război Mondial. În prezent Regina Suediei este de origine germană. Între 1920-1930 au loc multe reforme sociale. Se sprijină fetele să își termine studiile și se militează pentru îngrijirea copiilor într-un sistem controlat, femeile devin independente. După 1950 au loc diverse experimente școlare incluse în programe, în care cursurile obligatorii erau fie e 7 ani, fie de 9 ani. Reforma ulterioară dă șansa elevilor proveniți din orice mediu (bogat/ sărac) să reușească. Nivelarea societății se întâmplă, fiecare copil poate să reușească în viață, pentru că sistemul suedez pune bazele folosirii unei resurse imprtante: omul. Oamenii de valoare se creează atunci când dai valoare tuturor. Până la 15 ani în Suedia școala este obligatorie. Discusul guvernamental referitor la educația în suedia prevede că:

Școala și democratia din Suedia au ca fundament în sistemul educativ, cum că fiecare copil trebuie să acumuleze valori morale. Obiectivul principal este dezvoltarea și evluția dorinței de a stimula viitorul adult pe toată perioada vieții. Comparativ cu sistemul de învațamânt românesc, o surpriză placută din partea invitatei noastre o constituie interpelarea unei emisiuni televizate în care subiecții principali erau racordați la  forumul de competență european. Prin școală se fundamentează respectarea drepturilor omului și a valorilor de bază democratice prin care toată societatea suedeză se receptează. . Respectul pentru fiecare individ și pentru mediul înconjurător primează. Dreptul la viață este de neumilit. Toți oamenii sunt egali ca valoare. Unicitatea elevului contribuie la dezvoltarea generală a societății. Intervențiile active și imediate se impun în cazul discriminărilor de orice fel. Oamenii trebuie să devină conștienți că sunt participanți la propria moștenire culturală, având o identitate sigură și capabilă de a-i înțelege pe ceilalți. Fiind un loc de întâlnire al multiculturalității, școala are rolul de a întări valorile democratice. Responsabilitatea le revine profesorilor. Discursul politic accentuează rolul practic al profesorului în formarea competențelor. Dar conform proverbului Teoria, ca teoria, dar practica ne omoară!, conflicte există și în Suedia.

 

Daniela Ioniță
Daniela Ioniță

În școli, bătălia de idei, de principii și modernism este prezentă. Profesionalismul în Suedia înseamnă, totuși dedicare. Tu ca angajat, nu ești mai mult decât un om. Iar eu ca profesor sunt aici ca să servesc, nu ca să fiu servit. Inspiri și impresionezi ca valoare profesională. Competența înseamnă că excelezi,  ca model prin rezultate. Dacă ai 6 grupe însumând 600 de elevi, aceștia trebuie să finalizeze cursurile cu niște calificative impresionante. Astfel ți se evaluează competența de profesor! În Suedia se lucrează în echipă/ interdicipilnar, nu ca normă didactică. Veneau foarte mulți matematicieni, care trebuiau aduși foarte repede la un nivel funcțional. Elevul trebuie să cunoască faptele respective ale unui eveniment. La 1 august se planifică, se studiază grupele si apoi  primești pentru fiecare elev fișa computerizată. Didactica și pedagogia le aplici permanent, sunt laturi paralele ale aceluiași proces de integrare și asimilare de noi cunoștinte. De cele mai multe ori intram în pâine la ora 7 și veneam acasă la ora 23. Asta înseamnă învățământ diferențiat pe elev, noi formăm competențe individuale.

Exemplele ilustrate încep cu Maria Montessori  care prin afirmațiile sale conform cărora ”cunoașterea începe de la concret la abstract”, copiii pot sesiza și pot învăța din greșelile proprii, fără ca un profesor anume să le sublinieze eroarea. Acesta este unul dintre numeroasele aspecte ale unei clase Montessori care favorizează independența.  Se continuă cu  Socrate adept al zicalelor: ”Înțelept este cel care știe ce nu știe” și ”Toate judecățile înainte de cercetare sunt prejudecăți”.  Importanța procesării actului educațional rezidă în calitate, nu în cantitate.  Ca să fii egal cu Socrate, să poți participa la dialogul educativ, trebuie să îndeplinești 3 cerințe fundamentale.

Partenerul trebuie:

 

  1. Să vorbească din propria convingereve, să nu repete ce au spus altii
  2. Să prezinte un raționament consecvent și de consecință
  3. Să-și definească cuvintele și expresiile pe care le folosește

 

O altă mare personalitate este Kierkegaard, născut în 1813 la Copenhaga. El afirma

   Dacă  vreau să reușesc să îl conduc pe un om acolo unde vrea, trebuie să îl întâlnesc acolo unde este. Și să încep din acel punct. Cel ce nu poate să facă aceasta,  se minte pe el însuși când crede că il poate ajuta pe celălalt. Ca să îl pot ajuta pe celalălalt, trebuie să înțeleg mult mai mult, trebuie să înțeleg ce înțelege el. Dacă nu pot face asta, nu mă ajută faptul că știu și pot mai mult ca el…ajutorul adevărat începe de la a fi umil în fața celui pe care doreesc să îl ajut, deci îl servesc. 

    Exemplele concludente din experiența Danielei Ioniță susțin dezvoltarea cognitivă și concretă în baza unor concepte directe formative și evaluative difereniate pe caraacteristicid de vârstă. Munca de Sisif poate duce la îmbolnăvire. Profesorul decide. Implicarea  tuturor resurselor este importantă. Discuțiile pe baza subiectului dezbătut sunt ample și binevenite.

O seară plină de emoții și experiențe…

 

Cronică:  secretar literar – Ramona Müller

Fotografii: Gabriel Comanroni, Ramona Müller, Emilia Luchian, Doina Ofelia Davidescu și Maria Bem

 

 

– sub coordonarea Asociației ”24PHarte”  președinte Ioan Vintilă Fintiș,  secretar litera r- Ana Nedelcu –

”Nu există patriotism fără
patrimoniu.”

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești își va desfășura următoarea ședință MIERCURI, 10 MAI 2023, tot în incinta Filarmonicii “Paul Constantinescu” Ploiești.

WhatsApp Image 2023-05-08 at 11.15.43

Cenaclul literar “I.L.Caragiale” Ploiești își va desfășura următoarea ședință MIERCURI, 10 MAI 2023, tot în incinta Filarmonicii “Paul Constantinescu” Ploiești.

????Avem un program încărcat și interesant ????
????Lectură de cenaclu din cel mai recent volum al autoarei Doina Ofelia Davidescu – “Eva, blândețuri, tandrețuri, amărăciuni”.
????Despre sistemul educațional din Suedia, cu d-na prof. Daniela Ioniță.
????Rubricile clasice ale cenaclului.

Vă așteptăm cu interes!

????sub coord. asoc. “24pharte” – Nu există patriotism fără patrimoniu. Președinte: Fintiş Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller și Ana Nedelcu

la Filarmonica Paul Constantinescu – Ploiesti.

Asociația Culturală 24Pharte

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Cenaclul literar de luni, 24.04.2023 i-a avut ca protagoniști pe Dorin Boroianu și Cătălin Apostol.

WhatsApp Image 2023-05-04 at 15.08.34

Umilință și cer

În prima parte Dorin Boroianu, scriitor și pictor, după o scurtă analiză a evoluției sale literare ne-a citit câteva dintre poemele celei mai recente cărți Cerule te țin de mână, apărută la editura PIM în acest an. Volumul cuprinde imagini ale pictorilor Carmen Bălan și Dorin Boroianu. Stilul poeziilor este apreciat de către membrii cenaclului. Fluxurile semantice se îmbină cu cele filosofice, iar nucleele lexicale au o mare forță sugestivă. Lansarea volumului va avea loc în Câmpina, 29.04.2023, la Prăjitoria cu povești, ora 12.

Cine a crescut cu Pink Floyd și cu Nichita, nu va rătăci sufletul.

Dorin Boroianu

***

Să crești Idei

cu inele de azur,

să împingi trenurile pline de răsărituri

în gările golite de ecouri

viind cu îngerul o poveste

care duce infinitul sub buzele

cinstitoarei de culori carnivore,

ca și cum o ploaie

ar înălța oamenii să vadă

orașele de peste 500 de ani

asta ar fi o foiță de timp

umplută cu 7 dimensiuni

la mintea liberă,

atâta cât mai este

între molarii haosului

lăsată să ducă

cerul departe

de rasa celor rătăciți

Dorin Boroianu

Partea a doua este dedicată filmului Umilință. Regizorul și scenaristul Cătălin Apostol ne-a prezentat modul în care a lucrat la această peliculă. În distribuție fac parte Șerban Ionescu, Mitică Popescu, Monica Ghiuță, Magda Catone, Costel Cașcaval, Valentin Teodosiu, Nicodim Ungureanu. Filmul Umilinţă – Locul unde clopotul nu bate niciodată a fost selecţionat în finala Festivalului Internaţional de Film din Cairo, decembrie 2010. Cătălin Apostol este vicepreședinte al Asociației Culturale 24pharte și deține numeroase premii cinematografice.

Recenziile internaţionale au fost extrem de bune: „Regizorul Cătălin Apostol împleteşte cu măiestrie firul filmului. Prezintă o imagine sumbră a vieţii sătenilor: credinţa lor pierdută, pasivitatea în faţa pericolului iminent de inundaţie şi intoleranţa pentru slăbiciunea omenească pe care o atacă cu ură, toate la un loc ucid orice speranţă”, scria, la acel moment, criticul de film Ahmed Ramadan.

Dumitru, personajul principal, fost medic veterinar își destramă viața în urma unui accident pe câmp. Batjocorit de consăteni, Dumitru acceptă să fie mut, să nu vorbească despre necazurile sale. Filmul evocă o lume rurală la început de mileniu trei, o lume care se scufundă în propria sa realitate mizeră. Singurele repere existentențiale sunt cele ale credinței și ale unei posibile speranțe. Pelicula cinematografică a stârnit interesul participanților la vizionare, iar discuțiile aferente au întregit meritele filmului. Dramatismul său redă în esență satul autentic românesc, atât prin imagini, trăiri cât și prin limbaj.

Iar eu am vrut sa rămân pe stilul de poveste. Și lumea tot aici se va intoarce: la poveste. Caci filmele astea au o mare problemă: nu au emoție. Iar eu am, se pare. N-o caut, așa mi-e structura. Fără emotie nu poți să faci un film.

Cătălin Apostol

 

Cronică: Ramona Müller

Fotografii: Emilia Luchian, Doina ofelia Davidescu și Ramona Müller

  • sub coord. asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu. Președinte: Ioan Vintilă Fintiș. Secretari literari: Ramona Müller și Ana Nedelcu .

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Acorduri –  Cronică literară – ședința Cenaclului literar I.L.Caragiale, 27.03.2023

WhatsApp Image 2023-03-30 at 19.13.09

Acorduri

 Cronică literară – ședința Cenaclului literar I.L.Caragiale, 27.03.2023

Magnoliile își deșartă prea plinul de culori pastelate, ici-colo un zefir ne îmbie pe la colț de stradă cu mirosuri proaspete de primăvară. Orașul nichitian se pregătește să-și serbeze poetul necuvintelor.
Ramona Müller îl evocă pe Nichita Stănescu citând din amintirile poetului, pe vremea când bătea maidanele din Ploiești. Omagiul este susținut și de recitările din creația scriitorului de către Emilia Luchian și Maria Bem, din versurile personale.
Dacă din punct de vedere sociologic omul este dezastruos, dacă din punct de vedere psihologic omul este explozibil ca şi dinamita, din punct de vedere al poeziei din om, omul ne apare încă de nejefuit.
Averea cea mai sigură şi cea mai importantă pe care o are umanitatea din timpul umanităţii mele este poezia fiecărui om în parte, – şi în acest sens înţelegem estetica ca pe expresia cea mai fiinţîndă a eticii.
Poetul este aidoma unei moaşe de ţară care ajută femeia pe cîmp să nască. Dar a confunda moaşa cu miracolul naşterii ar fi un cîntec al surzilor.
Poezia poetului stîrneşte poezia intimă a fiecăruia.
Un poet este cu atît mai măreţ cu cît cei care-l citesc nu pe el îl descoperă, ci pe ei înşişi (…)
Ave!
Al vostru, Nichita Stănescu.
Azi. 1982
Lecția de poezie ne-a fost trimisă prin mail de către Luminița Bratu și astfel îl (re)descoperim pe EZRA POUND (1885-1972 ), poet american, reprezentant de marcă al modernismului literar al sec XX cu poemul Va dăinui.
Cele mai noi creații aparțin Mariei Bem – un poem dedicat Unirii basarabiei cu România- și lui Mihail Ivănescu, o proză scurtă.
Emilia Luchian ne expune un rezumat al vieții și societății nipone. Aflăm despre principiile și sistemele de valori ale japonezilor, dar și despre istoria Bushido (calea razboinicului) se intinde pe o lungime de treisprezece secole. Un samurai ideal era întruchiparea bunăvoinţei, fiind înzestrat în același timp cu putere şi înverşunare. Codului moral al samuraiului s-a transformat în Codul Bushido format din şapte principii esenţiale:
1. Gi: decizia corectă, luată cu sânge rece, atitudinea corectă, adevărul.
2. Yu: curaj până la eroism.
3. Jin: iubire universală, generozitate faţă de oameni, compasiune.
4. Rei: acţiune corecta – o calitate esenţiala, bunavoinţa.
5. Makoto: sinceritate totala, onestitate.
6. Meiyo: onoare şi glorie.
7. Chugi: devoţiune, loialitate.
Ramona Müller o prezintă pe protagonista serii, Aura Creițaru care s-a născut la Costieni, în județul Buzău la 19 noiembrie 1948. A fost profesor de Fizică și Chimie, a primit Diploma de Excelență și distincția Gh. Lazăr a Ministerului Educației și Cercetării în 2008, pentru întreaga activitate.A fost director al Casei Corpului Didactic Buzău (1997-2003), iar din 1996 este președinte al Fundației Adolescența.
Poeta are o bogată activitate culturală, literară și publicistică ca fondator și conducător de cenacluri și redactor șef de reviste. Publică în numeroase reviste de literatură, iar primul volum Prezentul dintre clipe , ed. Detectiv literar, 2021 este nominalizat la Premiu pentru debut poezie V.Voiculescu, Buzău. Dintre cei care au scris despre poezia Aurei Creițaru se numără Teodor Dume, Marius Nica, Florin Dochia și Christian Crăciun.
Poeta ne povestește câteva fragmente din viața ei profesională și personală. Totodată este recunoscătoare pentru modul în care a fost primită în cadrul cenacluui, apreciind și calitatea rubricilor derulate. Episodul morții surorii sale a afectat-o profund. Remarcăm dăruirea și dragostea cu care s-a implicat în proiectele cu elevii, generozitatea și delicatețea împletite în lucrătura cuvântului.
Cel mai recent volum de poezii Zbor interzis, a apărut la editura Princeps Multimedia în 2023.

HOLOGRAMA-ICOANĂ
Motto: Oare, am luat bine aminte la ceea cea am primit spre dăruire…?

Desculță, cu tălpile prin lacrima florilor
alergam într-un neastâmpăr al firii,
fluturi multicolori mă puneau la încerecări în
zig-zagul cu semnal violet:
– Mamă, cum pot fluturii să zboare
zile în șir, din floare în floare?
De ce nu obosesc, aripile lor nu-I dor
de atâta zbor?
– Să știi, copile,
fluturii primesc mame-nimfe
să-i aducă pe lume, tocmai pentru
a le da aripi să zboare dintr-o suflare.
De-o vreme,
Mama nu a mai venit în visul meu
cu răspunsuri bune-
îmi vorbește aievea
Lacrima ascultă de lumina
de sub pleoapa translucidă…
să pot vedea-simți prin ea
dorul de mamă-
holograma-icoană învelită-n năframă de
timp

Mihail Ivănescu, Livia Dimulescu, Alice Neculea, Marian Zmaranda, Ofelia Davidescu
Mihail Ivănescu, Livia Dimulescu, Alice Neculea, Marian Zmaranda, Ofelia Davidescu

Ramona Müller ne citește un grupaj de poeme din volumul mai sus amintit. Aura Creițaru completează lectura cu încă două poezii, dintre una dedicată lui Nichita Stănescu.
Doina Ofelia Davidescu apreciază vibrația și emoția care transfigurează universul poetic al Aurei, fără ca acesta să fie dominat de o poezie ermetică, chiar dacă așa pare la prima citire. Substanța lirică a versurilor citite transmite viziunea privitoare la efemeritatea făpturii. Livia Dimulescu susține ideea conform căreia sentimentalismul autoarei este bine cantonat în dimensiunea poetică și are o puternică forță descriptivă. Maria Bem remarcă încărcătura emoțională a poeziei Aurei Creițaru. Cati Enache sesizează accentele interioare ale spiritualității bine sugerate liric. Stilizarea iconografică a mamei i-a umezit privirea. Tehnica și asumarea responsabilitătții poetice ilustrează repertoriul de atitudini al scriitoarei. Marian Zmaranda consideră poeziei Aura Creițaru ca fiind o poezie a resemnării și a contemplării. Discursul liric accentuat denotă o poezie amplă, dar bine controlată prin vers.
Aura Creițaru ne invită la Biblioteca Județeană Nicolae Iorga pe 30.03.2023 pentru lansarea volumului Zbor interzis.

Aura Creițaru
Aura Creițaru
Mihail Ivănescu
Mihail Ivănescu

Cronică: Ramona Müller
Fotografii: Ramona Müller, Emilia Luchian, Gabriel Comanroni și Adrian Creițaru
*sub coordonarea Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu. Preşedinte: Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller şi Ana Nedelcu

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Resemnarea se servește la altă masă

2377775-scaled

Unele chestii mi se termină deodată. Chestii gen răbdarea, înțelegerea, bunăvoința, toleranța, “înțelepciunea”.

Se termină brusc, ca o cutie de cola verde în care credeam că mai am cel puțin jumătate.
Și când vreau să beau, realizez de când o ridic de pe masă că e cam ușoară și totuși, cu gestul reflex al obișnuitei, o duc la gură și-mi dau capul pe spate, să prind ultimele picături dulci si deja fără acid.

Dar e goală. În primul moment mă enervez și mi vine să strâng cutia aia în mână, s-o fac praf.
Pe urmă nervii lasă loc dezamăgirii.

Eram atentă la altceva și habar n-am când s-a terminat, nu știu când am luat ultima gură, nici nu-mi mai amintesc. Pe urmă doar am crezut ca e.
Devin analitică.
A fost.

După o vreme nu-mi mai pasă.
E doar o cutie goală pe masă si o să o arunc.
Și o să beau apă. Cică e mai sănătos.

 

(Aiurea, o să-mi iau altă cola verde. Paharul ăla cu resemnare se servește la altă masă.)

Oana Costea

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

„Vârste şi vieți” ~ Cronica ședinței Cenaclului literar „I.L.Caragiale” (27 februarie 2023)

1

Sfârșitul lui Făurar ne poartă pașii la Filarmonica ”Paul Constantinescu” Ploiești, căutând simfonia primăverii în acorduri literare. Luna Femeii ar putea fi și Era Femeii, pentru că Emilia Luchian, colega noastră, ne introduce în lumea celui de-al doilea sex, al femeii de mătase nipone.

În Japonia, sistemul patriarhal ie are la bază loialitatea față de propria familie, căsătorie și responsabilitatea de a avea grijă de generațiile mai în vârstă. Datoria față de familie și pietatea familială sunt prioritare în sisteml ie. Femeile respectă ordinele bărbaților și sunt obligate să servească întreaga gospodărie. Se consideră că o relație foarte apropiată între bărbat și femeie ar putea dăuna casei, de aceea este necesară și se impune păstrarea unei anumite distanțe între parteneri. Kimono din mătase, umbrela din bambus, câţiva paşi în urma soţului, capul uşor aplecat, ryōsai-kenbo (soţie bună şi mamă înţeleaptă) – iată imaginea păstrată în amintirea europeană, de-a lungul secolelor, despre chipul tradiţional al femeii japoneze. Responsabilitatea femeilor în societatea japoneză este de natură casnică și presupune bunătate, multă discreție, confidențialitate și suport domestic. Dramele și decesul unei persoane din familie trebuiau anunțate pe un ton liniștit, fără durere. Emilia Luchian ne dezvăluie lumea fascinantă a gheișelor din trecut, dar și aspectele sociale ale gheișelor din prezent. Pe de altă parte, independența femeilor de-a lungul timpului a cunoscut și cunoaște multiple transformări. Se fac schimburi de idei mai mult de o oră pe marginea subiectului, comunicarea devine interactivă cu multiple valențe informative.

”Lecția de poezie” susținută de Luminița Bratu îl are ca protagonist pe Samuel Bekett cu poemul:

Cum spui

nebunie –
nebunie dacă –
dacă –
cum să spui –
nebunie în caz că –
de –
nebunie atunci când –
dat fiind –
nebunie dat fiind că –
văzînd că –
nebunie văzînd că –
asta –
cum să spui –
cele –
toate cele –
toate cele ce aici –
toate astea –
nebunie dacă ții cont că –
dat fiind că –
nebunie date fiind toate astea –
întrucît –
cum să spui –
văzut fiind –
întrevăzut –
crezînd că întrevezi –
voind să crezi că întrevezi –
nebunie de vrei să crezi că întrevezi că –
cum să spui –
și unde –
de vrei să crezi că întrevezi că –
unde –
cum să spui –
acolo –
jos acolo –
departe –
jos acolo departe –
deplină –
acolo jos departe abia că –
că –
cum să spui –
dacă ții seama că –
seamă de astea de-aici care –
nebunie de vrei să crezi că –
să întrevezi –
să crezi că întrevezi –
să vrei să crezi că întrevezi –
acolo jos departe abia că –
nebunie de vrei să crezi că întrevezi că –
că –
cum să spui –

cum să spuiă spui

 

Cele mai recente creații aparțin Ofeliei Davidescu (”Cu capul în nori”), Luminiței Bratu (un poem inspirat din poezia anterioară a lui Samuel Beckett), Cati Enache și lui Gabriel Comanroni care ne încântă cu o serie de crochiuri lirice. Ramona Müller citește un poem scris de colegul nostru Frone Ilarian Adrian (“Rodin”).

Caty Enache și Marian Zmaranda îl evocă pe cel care a fost Martin Culcea (26.02.2023- 27.01.2021). Original din multe puncte de vedere, poetul ploieștean era de o mare rigurozitate. Avea o profunzime uneori indescifrabilă pentru mulți. Un stil neobișnuit, dar pe care a dorit să și-l păstreze. Poezia lui Culcea impune dificultăți de percepere a sensului, aparent fără nici un fel de convergență între idei. O scriere simultană înainte-înapoi devine exercițiu liric pentru cititorul exprimentat.

 

26 februarie

mi-au zis Ioan!

un nume pe care îl declari

o dată cu grupa sanguină

și așa îl declar/

mi-am zis Martin

forțînd rizibilul

celor lipsiți de umor/

îmi puteam spune și Februarie

și febra ar fi fost deplină

și oamenii s-ar fi simțit egali!

(în sfârșit)

Nu-mi pot dovedi simțul umorului

decât semnând acest refuz

cu adevăratul meu nume:

     Februarie Culcea

 

Lectura de cenaclu ne este oferită de către o colegă nouă, Anamaria Ileana Stoica. Dintr-un scurt CV aflăm că dumneai s-a născut la Azuga pe 10.12.1943 în casa bunicilor materni, tatăl fiind pe front. În școala gimnazială și liceu a avut parte de profesori eminenți, ale căror nume astăzi sunt evidențiate pe străzile din Ploiești. Absolvă Facultatea de Studii Economice din București, apoi urmează studii postuniversitare în domeniul demografic.

”Timp de aproape 50 de ani am trăit în București, ultima și cea mai mare parte a activității profesionale fiind în cadrul Comitetului de Stat al Planificării, unde am intrat prin concurs. În 2017 am revenit în Ploiești, la câțiva ani după plecarea la Domnul a iubitului meu soț. Am scris prima poezie în noaptea de 5 noiembrie 2010. La o reuniune, foștii mei colegi de liceu mi-au făcut cadou primul volum în care strânsesem câteva poezii. După o pauză de câțiva ani, am mai scos un volum.”

Anamaria ne povestește cu umor și autoironie că acest mod de a scrie poezie se părea ciudat și se întreba de nenumărate ori dacă este normal ce se întâmplă cu ea, mai ales dată vârsta pe care o are. Încurajată de o prietenă, redactor la o revistă literaă, a continuat să scrie. Ne povestește cu nostalgie de profesorul Nicolae Simache și Gheorghe Milica.

Poeziile Aneimaria Stoica  reflectă trările femeii trecute prin anotimpuri și vârste, prin timpuri frământate de neliniști, dar și pline de bucurii. Ridurile reflectă nu doar amintirile, ci și spaţiul exterior surprins în diferite momente şi ipostaze. Versurile sugestive redau simțirile dramatice ale poetei, dar și meditația profundă asupra sensului vieții. Imaginile pline de viaţă transmit multă emoţie și smulg câte un zâmbet sau câte o lacrimă vindecătoare. Pe marginea poemelor citite comentează Cati Enache, care susține că lirica Aneimaria Stoica are o structură empatică, în același timp o dată ce autoarea se distanțează de trăirile  traumatizante, ludicul se poate simți ca o gură de relaxare.

Luminița Bratu conchide că scriitura autoarei are o latură comună cu a sa, deoarece poezia, indiferent la ce vârstă este scrisă, scoate la lumină cea mai frumoasă parte a sufletului.  Atunci ești dezinvolt, creativ, frumos și pe dinafară, și pe dinăuntru!

Marian Zmaranda consideră că există o chemare către poezie, dar este nevoie de o concentrare mai suplă pentru evidențierea adevărului personal și captarea valenței care măsoară adâncimea poetică. Punerea în cuvânt a demersului liric este susținută de reflecția asupra unor subiecte eterne precum neliniștea clipei, angoasele induse de cotidian, vulnerabilitatea ființei, iubirea și, firește, trecerea inexorabilă a timpului.

Provocată de colegul nostru și nepotul ei, Dan Simionescu,  Anamaria ne recită un poem închinat soțului  alături de care s-a bucurat și împlinit:

Castelanul

Eu am trăit într-un castel

Și castelanul era el.

Deși castelul nu e mic,

Acum eu nu mai am nimic:

Pentru că nu mai este el,

Nu mai există niciun castel.

 

Încheiem o seară frumoasă și armonioasă în care femeia, indiferent de vârstă, statut social sau individual este regina primăverii absolute.

 

Cronică şi fotografii: Ramona Müller

*sub coordonarea Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu. Preşedinte: Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller şi Ana Nedelcu

mai mult
ActualitateCenaclu - PoezieCenaclul I.L. CaragialePromovate

Cronică literară a ședinței Cenaclul I.L. Caragiale, ”Viziunea tinerilor de azi despre comunism”

WhatsApp Image 2023-02-15 at 22.30.26 (2)

Sala mică a Filarmonicii Paul Constantinescu a devenit neîncăpătoare pentru membrii Cenaclului literar I.L. Caragiale, Ploiești.Atmosfera prietenească este încadrată de bucuria revederii și de prezența unor figuri noi în rândul nostru. Ofelia Davidescu ne-o prezintă pe Daniela Ioniță, revenită în țară după 35 ani de ședere în Suedia.

Cele mai recente creații aparțin următorilor: Maria Bem, Luminița Bratu, Așer Negoi, Adriana Georgescu, Ionel Sima, Cati Enache și  Ramona Müller.

Colegul nostru, Nicu Drågulin încheie seara citindu-ne din “Moromeții”.

”Lecția de poezie” îl are în prim plan pe Paul Eluard în interpretarea Luminiței Bratu.

 

Nu pot fi cunoscut

Nu pot fi cunoscut
Mai bine decât mă cunoști

Ochii tăi în care dormim
Amândoi
Au făcut luminilor mele de bărbat
O soartă mai bună ca nopților lumii

Ochii tăi prin care eu colind
Au dat mișcărilor drumurilor
Un sens desprins de pământ

În ochii tăi care ne arată
Singurătatea noastră infinită
Nu mai sunt ce credeam a fi

Nu poți fi cunoscută
Mai bine decât te cunosc.

     Seara de cenaclu are ca temă ”Viziunea tinerilor de azi despre comunism”. Invitații sunt Apostol Toma Alexandru – Faculatea de Sociologie și Resurse umane, Apostol Mihail Teodor – UNATC, Liviu Ioan Manole  și Schipor Matei – Facultatea de Teologie.

Cuvântul introductiv îi aparține lui Florin Manole, care îi citează pe G.K. Chesterton- ”adevărul nu este niciodată în prezent, ci în trecut” și pe Heidegger – ”există un așa zis adevăr-corespondent, care e, de fapt, realitatea”.

Cei doi studenți de la Facultatea de Teologie datorează dragostea pentru istorie doamnei profesor Mihaela Ștefănescu. Cu toate că nu au trăit în comunism, ei și-au construit o imagine despre acea perioadă fie din lecțiile predate la școală, fie din povestirile familiilor. Schipor Matei  ne dezvăluie că bunicii lui materni și paterni provin din două provincii diferite. Tatăl său este din Moldova, din Vicovu de Sus, iar mama din Oltenia. Nostalgia după dictatorul Nicolae Ceaușescu este predominantă în Oltenia, pe când Rezistența Anticomunistă a fost un fenomen de mare amploare în Vicovu de Jos. Sunt dezbătute comparativ regalitatea și dictatura, democrația actuală cu frica omiprezentă din acele timpuri, manipularea și libertatea în toate sensurile ei, integritatea și dezbinarea etc. Membrii cenaclului își susțin și ei punctele de vedere, iar dialogul privind problemele societății din anii comunismului se mută asupra ideologiei acestuia, fiecare invitat își exprimă opinia personală.

Deși comunismul şi Revoluţia încep să devină istorie, Generaţia Z și Generația Y sunt datoare să păstreze nu numai amintirea celor căzuți pentru democrație, ci și să confirme acest sacrificiu în gradul de dezvoltare al României. ”Pentru noi fenomenul Pitești este bombardamentul de pe internet, care ne manipulează zilnic.” Față de anii comunismului, calitatea învățâmântului a scăzut enorm de mult. ”Cu toate că îmi doresc să devin profesor de religie, mă gândesc că fără a folosi tehnologia în actul de predare, acesta ar înceta să mai existe. În ziua de astăzi, utilizarea excesivă a internetului este o sabie cu două tăișuri.” Liviu Ioan Manole

Atmosfera devine incendiară. Câteva povești de viață, privite din perspectiva unor persoane cu vârste felurite și aparținând unor generații diferite,  amintesc de felul în care acestea  au trăit înainte și după 1989.

Și cum subiectul necesită un timp lung de dezbatere, generațiile învâțând una de la cealaltă, cei patru invitați ai serii sunt rugați insistent să revină în cadrul nostru.

Amfitrion

Florin Manole

Secretar literar,

Ramona Müller

Ramona Muller
Ramona Muller
Nicu Drågulin
Nicu Drågulin

Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Florin Manole, Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
 Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
Liviu Ioan Manole, Toma Alexandru Apostol, Teodor Mihail Apostol, Matei Schipor
mai mult
ActualitateCenaclul I.L. CaragialePromovate

Cronică literară ~ Cenaclul „I.L.Caragiale” Ploieşti (30.01.2023)

WhatsApp Image 2023-02-05 at 22.49.54

De ziua lui Caragiale, la orele 5 trecute fix, ne rostuim în spiritul lui nenea Iancu la Filarmonica Paul Constantinescu.

Mihai Ioachimesu, în cadrul rubricii Cinefilonul, ne prezintă filmul Calvarul/ Calvary, un film de dramă irlandez din 2014, scris și regizat de John Michael McDonagh. Părintele James este un preot bun, fidel integrității spirituale. Într-o zi, un bărbat nevăzut îi spune la confesional că îl va ucide tocmai pentru că nu a făcut nimic rău. James are răgaz o săptămână pentru a-și aranja afacerile, timp în care ajută sufletele pierdute din parohie în vizite ce ar trebui să scoată la iveală și posibilii suspecți. Pregătirea lui pentru moarte este complicată și de sosirea fiicei sale, care a încercat nu demult să se sinucidă.

Filmul irlandez “Calvary” prezintă o lume desacralizată, lipsită de credinţă, de etică sau de ruşine şi cu dispreţ faţă de oameni, o imagine a Occidentului scufundat în bezna înapoierii spirituale. Aflat într-o misiune grea de îndreptare a oamenilor pe drumul credinţei şi încercând să le insufle enoriaşilor respectul faţă de semenii lor, părintele James se confruntă cu imoralitatea, răutatea şi ticăloşia acestora şi se simte neputincios. “Eşti în întuneric. Încerci să vorbeşti, dar nu poţi. Încerci să te mişti, dar nu poţi. Încerci să ţipi, dar nu-ţi auzi ţipătul. Eşti îngropat în propriul tău corp, urlând de frică”, aşa poate fi descrisă starea sufletească a preotului care încearcă să-şi salveze enoriaşii de patimile animalice care le-au înrobit sufletele. Filmul degajă o stare de pesimism şi de disperare, care atinge paroxismul în final. Problemele puse în discuţie sunt grave şi aruncă o umbră asupra valorilor spirituale ale lumii contemporane. Conflictul ideatic al filmului este susţinut de interpretarea strălucită a lui Brendan Gleeson, care conferă personajului principal o stare de tragism şi de deznădejde. Neputând să-şi îndeplinească misiunea, personajul îşi acceptă propriul sacrificiu în încercarea de a trezi oamenii din amorţirea spirituală în care se complăceau. Finalul este ambiguu, nedezvăluindu-se spectatorilor dacă sacrificiul celui bun va avea vreun efect asupra celor răi. În orice caz, fiecare om are libertatea de a alege dacă vrea să fie bun sau rău.

Istoria nu doarme! Emilia Luchian ne prezintă o interesantă pledoarie a somnului, cu motive și semnificații mitice în funcție de civilizație. Hypnos, în mitologia greacă, zeul somnului plin de fantasme întunecate si frate al zeului morții, Thanatos. Ca și acesta, era reprezentat ca un tânăr, de obicei adormit sau cu o torță gata să cadă, adesea înaripat sau cu aripi la tâmple. Se spune că datorită lui îi datora Endymion, pastorul frumos de care se îndrăgostise, capacitatea de a dormi cu ochii deschiși. La ajutorul lui apelase și Hera, atunci când a vrut să îl adoarmă pe Zeus pentru a acționa nestingherită asupra lui Heracle. Când s-a trezit, Zeus a vrut să îl arunce în mare, însă pentru a nu-i îndurera mama, zeița nopții temută și respectată de Zeus, nu a făcut acest lucru. Era fiul lui Nyx și al lui Erebus. Aflăm că există un somn bun, altul rău, un somn letargic și altul spiritual. În folclorul nostru și basmele românești, din sfera de semnificații delimitată putem menționa somnul voinicesc, puterea somnului sau somnul fără leac. Supraviețuiesc astfel rosturi arhaice întipărite în colinde prin care se trezesc gazdele, sfinții, chiar și Dumnezeu.

Pentru mentalitatea mito-poetică, somnul (mai ales cel letargic) se confundă cu moartea. Thanatos (zeul morții) și Hypnos (zeul somnului) sunt frați în mitologia greacă.  Morpheus era cunoscut drept Zeul viselor, cel cu uimitoarea capacitate de a apărea în visele muritorilor sub orice formă. Morpheus însuși are capacitatea de a vizita visele, oferind înțelepciune și îndrumare. El apare întotdeauna ca un om în vise și este un maestru al iluziei și al artei de a-i imita pe ceilalți. Morpheus poate să ia înfățișarea oricărui bărbat și să-l înfățișeze perfect, imitându-i aspectul, vocea și comportamentul cu precizie. Cu toate acestea, Morpheus poate apărea doar ca un bărbat și nu este niciodată văzut sub nicio altă formă.

Cele mai recente creații aparțin următorilor membri ai cenaclului: Livia Dimulescu, Maria Bem, Ionel Sima, Ileana Anamaria Stoica și Gabriel Comanroni. Nicolae Stanciu recită câteva poeme din noua antologie Fintologia, coordonată de Președintele Cenaclului “I.L. Caragiale” Ploiești, Ioan Vintilă Fintiș. Cati Enache ne prezintă  poemul Ziua de lucru al lui Horia Gârbea. Ramona Müller îl omagiază pe Conuʹ Iancu, de la a cărui naștere se împlinesc 171 de ani.

 

Luminița Bratu este protagonista acestei seri.  S-a născut la 22.09.1951 în localitatea Râfov-Prahova, iar din 1959 se mută împreună cu părinții la Ploiești unde urmează studiile gimnaziale și liceale la Colegiul “Mihai Viteazul” , fiind absolventa acestuia în anul 1971. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității “Al.I.Cuza ” din  Iași, Secția română –engleză, iar din 1975 până în 1997 profesează în orașul Tg. Ocna, după care revine la Ploiești. Între anii 1997 -2010 își desfăsoară activitatea didactică în cateva licee: Liceul Pedagogic,  Colegiul Tehnic “Toma N. Socolescu ” și Liceul de Artă “Carmen Sylva “. În 2017 apare în public în cadrul Cercului de Lectură “Ion Stratan”, iar din 2018 frecventează si devine membră a Cenaclului “I. L. Caragiale”. Este prezentă in antologiile cenaclului “Sub semnul integratorului “, ed. Grinta, Cluj, 2020, “Legenda punctului “, ed. Grinta, Cluj, 2021 și “Oracole si viziuni ” ed. Grinta, Cluj 2022. Pe parcursul anului 2021 colaborează și la revista online a cenaclului  24 PHarte și  revista “LITERADURA” Buzău. În aprilie 2022 apare primul său volum de poezie întitulat “MEMORIA VÂNTULUI “, ed. Grinta, Cluj. În luna decembrie a aceluiași an publică cel de-al doilea volum bilingv cu titlul “OMUL CARE A FUGIT DIN VIS /THE MAN WHO RAN FROM DREAMING”, a cărui traducere îi aparține.

Colega noastră ne mărturisește că a rămas fidelă editurii Grinta și este foarte mulțumită de colaborarea cu Ioan Vintilă Fintiș care a îndrumat-o și a coordonat cele două volume. Și cum fiecare carte este o treaptă în evoluția unui scriitor, și OMUL CARE A FUGIT DIN VIS /THE MAN WHO RAN FROM DREAMING ne dezvăluie o altă Luminiță Bratu, cu un stil mai profund și centrat pe teme existențiale. Ea ne recită câteva poeme atât în limba română, cât și în limba engleză.

 

Maria Bem consideră că poezia Luminiței Bratu  se întrepătrunde cu spiritul ei fin de observație.  Temele poeziei sale sunt adeseori cele ale naturii, dar și cele ale esenței umane. Cati Enache o admiră pe colega noastră pentru tenacitate, determinare și perseverență. De-a lungul anilor a reușit să își formeze un stil specific, pentru că ea trăiește poezia. Ioan Vintilă Fintiș afirmă hotărât Luminița Bratu este o poetă adevărată.

Mihail Ivănescu, Cati Enache, Emilia Luchian, Pr. Bogdan Costin Georgescu, Gabriel Comanroni, Maria Bem, Chifu Leonida Corneliu, Ionel Sima, Dan Simionescu, Mihai Ioachimescu, Doina Ofelia Davidescu, Alice Neculea și Ioan Vintilă Fintiș împreună cu Nicolae Stanciu
Mihail Ivănescu, Cati Enache, Emilia Luchian, Pr. Bogdan Costin Georgescu, Gabriel Comanroni, Maria Bem, Chifu Leonida Corneliu, Ionel Sima, Dan Simionescu, Mihai Ioachimescu, Doina Ofelia Davidescu, Alice Neculea și Ioan Vintilă Fintiș împreună cu Nicolae Stanciu

                                           

                                                                                                                  Ciocârlia

 

Ciocârlia

E un suflet

Cu fereastră

 

Are pene, ochi

Și cântec

Pe-nțelesul cerului.

 

Omul nu are decât două alternative, fie să trăiască rupt de orice ispite, ori să trăiască într-o realitate paralelă pe care și-o construiește cu fantezie, în fel și chip. O, când visează, omul e un zeu (Friedrich Hölderin). Anticii au evadat în Olimp, într-o realitate ideală, oamenii reprezentați de ei avâd forme divine. Omul nu vrea să trăiască normal. Fantezia și inspirația, cel care îl satisfac plenar sunt și cele care îl reorientează către interior. Atunci când cantitatea de poezie transpusă în poezie devine fugă, avem de-a face cu o multiplicare a EUrilor. Poezia Luminiței Bratu este menită să surprindă curgerea de gânduri, imagini, năzuințe, negări, amintiri și îndoieli. Cunoașterea lumii exterioare este stimulată de către intelect, dar să visezi cuvântul înseamnă să ieși, apoi să intri din lumea largă a visului. Luminița Bratu pare că scrie o poezie simplă, dar ideile simple corespund obiectelor simple. Ea însăși este simplă și complexă în același timp, calmă și harnică în cuvânt. Lumea exterioară, odată divizată de conștiință,  implică o cunoaștere spațială și cantitativă. Autoarea vrea să cunoască compatibilitatea dintre conștient și conștient. Și o face rafinat, subtil și elegant. Omul care a fugit din vis este o carte care își caută cititorul!

 

Transfigurare

 

Stau întins pe

Patul lui Procust

Pregătit să mă dezmierd

Cu gustul extravagant

Al eternității

 

Mă simt mai egal cu mine

Și mai puțin cu ceilalți

 

Adorm fără voie în acest pat

Al incertitudinii

 

Visez să devin altcineva

Înainte de a mă preda

Spre a fi întins sau scurtat

În zorii ascuțiți

Din anotimpul mieilor 

 

 

Cronică: Ramona Müller

Poze: Ramona Müller şi Emilia Luchian

*sub coord. Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu. Preşedinte: Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller şi Ana Nedelcu

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Ieri, la Gara de Nord

WhatsApp Image 2023-01-26 at 10.21.20

Ajung ieri la Gara de Nord, venind de la Constanța, târăsc troller, car rucsac greu, că am de la Gentilia niște miere mișto de Jurilovca și
e frig
Ia să-mi iau eu o cafea, mă gândesc,
că trebuie să ajung și la o petrecere
(așa că in tren m-am pieptănat frumos cu apă, că perie n-aveam)

deci intru în cafenea, cer capuccino mare și în timp ce-l aștept, văd cum o fetiță de 4-5 ani se oprește din joaca – însemnând alergatul în jurul unei mese cu sora-sa – și se uita fix la mine.
Fix, fix, cu ochii mari,
probabil că geaca mea verde argintat o fascinează
îi zâmbesc și îi fac semn cu mâna, zâmbește și ea larg, nu știu de ce pare tare emoționată, dar nu-și ia privirea de la mine nicio clipă,

vine capuccino, cu trolerul și rucsacul nu-s tocmai îndemânatică (nu-s nici fără ele),
încerc să pun capacul paharului cu o mână, nu-mi prea iese, insist, fixez cumva intr-o parte, dar tâmpenia aia de pahar înalt si îngust de carton se îndoaie de la jumătate, sare capuccino spectaculos și fierbinte prin găurică,
pe celelalte pahare, pe fata care-mi făcuse cafeaua și pe mine,
mai și frige ca dracu

mă repliez cumva și las trolerul, prind paharul cu cealalta mână ca să împiedic dezastrul total, timp în care apuc să surprind privirea aproape îngrozită a fetiței, care strigă

tati, tati, vino repede că s-a ars Albă ca Zăpada!!!

Oana Costea

mai mult
Cenaclu - PoezieCenaclul I.L. CaragialePromovate

Creștere

641×334-00-60

Sunt în proces
De creștere a sufletului
S-a micșorat
Întocmai coarnelor de melc
Direct proporțional cu
Atingerea răutații celor
Pe care i-am iubit și
I-aș neiubi
Eu am crezut că
Frumusețea
Bunătatea
Iubirea
Dăruirea
Lumina
Întelepciunea
Bucuria
Mustesc
Interioarele umane
Și-alcătuiesc ființa
Mi-am deschis
Loc de suflet
Numit inimă
Si m-am dăruit…
Cu fiecare zi
Deveneam mai mică
În inimă simțeam
Zbatere și durere
Printre colțurile de zămbet
Susurau lacrimi
Sărate de neînțelegerea
Neiubirii
Înconjurătoare
A celor ce-și spun
Cu rictus
Oameni.
Am crezut
C-am venit aici
La scoala Pământ să
Învăț ce-nseamnă
Răbdarea și
Înțelegerea
Am citit
Am aplicat
M-am consultat
Am aplicat
M-am rugat
M-am eliberat
De oarece
Balast emoțional numit
Resentimente dar
Realitatea nu
S-a schimbat
În timp
Am înțeles
Că mulți
Dintre cei
Ce-și spun oameni
Emană toxicitate
Și că
Nu stă in puterea mea
Să-i schimb
Am plâns
Am plâns
Am plâns
Sunt în proces
De creștere a sufletului
S-a micșorat
Întocmai coarnelor de melc
Direct proporțional cu
Atingerea răutații celor
Pe care i-am iubit…

Cornelia Prisăcariu
Cornelia Prisăcariu

Creștere – Cornelia Prisacariu, Ploiești, vineri 20 ianuarie 2023, orele 06,21 a.m.

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeFoto

Alături De Scriitorul Gheorghe Iova – Imagine De Arhivă

WhatsApp Image 2023-01-12 at 12.22.25
Gheorghe Iova, Doina Iova, Cătălin Apostol, Călin Derzelea, Florin Manole, Valentin Irimia, Puiu Damian Spiridon, Marian Dragomir, Vladimir Deteșanu,  ion VIntilă Fintiș, Sorin Vânătoru, Marian Zmaranda și Chifu Leonida Corneliu
Gheorghe Iova, Doina Iova, Cătălin Apostol, Călin Derzelea, Florin Manole, Valentin Irimia, Puiu Damian Spiridon, Marian Dragomir, Vladimir Deteșanu, IOan Vintilă Fintiș, Sorin Vânătoru, Marian Zmaranda și Chifu Leonida Corneliu

Grupul de la Ploiești – Generația 2000 plus / Cenaclul literar “I. L.Caragiale” / Asociația Culturală 24Pharte

Ședința de cenaclu, invitat Gheorghe Iova, președinte Ioan Vintilă Fintiș

Nu Există Patriotism Fără Patrimoniu

Biroul De Presă 24PHarte

mai mult
Cenaclul I.L. Caragiale

Pe urmele Iuliei Haşu – cronica şedinței de cenaclu „I.L.Caragiale” Ploiești (12 decembrie 2022)

WhatsApp Image 2023-01-15 at 20.50.11 (1)

Pe urmele Iuliei Haşu – cronica şedinței de cenaclu „I.L.Caragiale” Ploiești

(12 decembrie 2022)

Ne întâlnim la ultima ședință a acestui an. A fost un unul bogat în evenimente literare și manifestări culturale. Filarmonica „Paul Constantinescu” emană atmosferă de sărbătoare, copii îmbrăcați în straie popularecântă colinde pe scenă și în culise. Mihail Ivănescu etalează minunatele sale picturi religioase, care întregesc decorul și revarsă o abundentă dragoste creștină.

Obișnuitele rubrici punîn valoare importanța cuvântului și caierul timpului istoric. Și cum noi suntem bucuroși de oaspeți și de colindători, am primit-o cu brațele deschise pe scriitoarea Adriana Ungureanu. Ramona Müller o prezintă pe invitata acestei seri. Adriana Ungureanu este doctor înEconomieșiAfaceriInternaționale (ASE, București). Activitateaeiprofesionalăse desfășoarăpemaimultepaliere:literar/ publicistic/ științific/ educațional. Are 5 cărțipublicate,încalitate de unicautor (romane, memorii de călătorii) șinumeroaseaparițiiînantologiiși volume colective. Celedouăscriitoare se cunosc din 2016, elefiindanibunicolaboratoareșiredactoripentrurevista online Literatura de azi, ceapare sub egida USR.

UrmaPașilorei/ Iulia Hașdeuîntreviațășinemurireeste un act de împlinirekarmicăși un acord cu sine,raportat la alteconștiințe. Autoarea ne mărturiseștecâtevadintreexperiențeleșitrăirilepe care le-a avutpe tot parcursuldocumentăriișiscrieriiromanului. Cu dinamismul specific, Adriana ne spunecă s-a bazatpesimțurileșiemoțiileei de la începutșiacoloundeIulia mi-a deschisușile care erau permanent închise, eu am putut intra, m-am pututdocumentași am pututsăpăstrezînminteșisufletamănunte, lucrurișisemnecare au avutlegătură cu ea.

Muncaasiduășitenacepentru a o înțelegepe Iulia Hașdeu s-a acumulattimp de doianiîntr-un largspectru de informațiișidomenii – istoric,literar, medical, ocultist, social, creștin, astrologic, masonic etc. CălătoriaînFranța la Colegiulunde a studiattânărapoetă, vizitacaseiîn care alocuit, accesul la documentedespre care nu se știaucăexistășimultealteaspecte care țin deexaminareșicercetare, vizeazăscopulșifinalitatearomanului. Am vrutsă o readucpe Iulia înactualitate, trebuiasăfacluminăînadevăr. Pentrucă Iulia estegenialădatorităadevărurilor. Mălupt cu toateinformațiileneadecvateșimiturile, chiarși cu cei care măplagiazăși nu specificăsursa.

Iulia Hașdeuesteca o Pasăre Phoenix șiiubeșteenormcopiii. Descoperimcăviațaesteformată din unități repetitive șiamănuntele care se vehiculeazăși se macinăînrâșnițadestinuluitrebuie separate. Realitateapurășiadevărulistoricreprezintăcunoașterea de bază.Am vrutsăînțeleg, am vrutsăștiudacă Iulia conștientizadacăvamurisau nu, dacă a iubitsau nu…Chiardacăomul are un timp de viațăfinit, răspundereanoastrăsupremăesteaceea de a nedepășilimitele. Dacăar fi sărescriuacest roman, nu cred așmaiputeasăfacacestlucru!

Cândungolîțistădinainte, intriîn el șiîlumplipână la margine cu emoțieșicunoaștere. Dialogulantrenant cu membriicenaclului, interesulsubiectuluiîn sine, precumșiintinerariul spiritual șistrălucireaautoarei ne-a captatpetoți. Seara se încheieîntr-o notăoptimistădupăobișnuitaședință de autografe.

Sărbătorifericitetuturorşimulțumimcăațifostalături de noiîn 2022!

 

Cronică: Ramona Müller

Poze: Ramona Müller şi Emilia Luchian

*sub coordonareaAsoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fărăpatrimoniu

**preşedinte: IoanVintilăFintiş

***secretariliterari: Ramona Müller şi Ana Nedelcu

mai mult
1 9 10 11 12 13 28
Page 11 of 28