close

Cenaclul I.L. Caragiale

Cenaclul I.L. CaragialeFoto

Alături De Scriitorul Gheorghe Iova – Imagine De Arhivă

WhatsApp Image 2023-01-12 at 12.22.25
Gheorghe Iova, Doina Iova, Cătălin Apostol, Călin Derzelea, Florin Manole, Valentin Irimia, Puiu Damian Spiridon, Marian Dragomir, Vladimir Deteșanu,  ion VIntilă Fintiș, Sorin Vânătoru, Marian Zmaranda și Chifu Leonida Corneliu
Gheorghe Iova, Doina Iova, Cătălin Apostol, Călin Derzelea, Florin Manole, Valentin Irimia, Puiu Damian Spiridon, Marian Dragomir, Vladimir Deteșanu, IOan Vintilă Fintiș, Sorin Vânătoru, Marian Zmaranda și Chifu Leonida Corneliu

Grupul de la Ploiești – Generația 2000 plus / Cenaclul literar “I. L.Caragiale” / Asociația Culturală 24Pharte

Ședința de cenaclu, invitat Gheorghe Iova, președinte Ioan Vintilă Fintiș

Nu Există Patriotism Fără Patrimoniu

Biroul De Presă 24PHarte

mai mult
Cenaclul I.L. Caragiale

Pe urmele Iuliei Haşu – cronica şedinței de cenaclu „I.L.Caragiale” Ploiești (12 decembrie 2022)

WhatsApp Image 2023-01-15 at 20.50.11 (1)

Pe urmele Iuliei Haşu – cronica şedinței de cenaclu „I.L.Caragiale” Ploiești

(12 decembrie 2022)

Ne întâlnim la ultima ședință a acestui an. A fost un unul bogat în evenimente literare și manifestări culturale. Filarmonica „Paul Constantinescu” emană atmosferă de sărbătoare, copii îmbrăcați în straie popularecântă colinde pe scenă și în culise. Mihail Ivănescu etalează minunatele sale picturi religioase, care întregesc decorul și revarsă o abundentă dragoste creștină.

Obișnuitele rubrici punîn valoare importanța cuvântului și caierul timpului istoric. Și cum noi suntem bucuroși de oaspeți și de colindători, am primit-o cu brațele deschise pe scriitoarea Adriana Ungureanu. Ramona Müller o prezintă pe invitata acestei seri. Adriana Ungureanu este doctor înEconomieșiAfaceriInternaționale (ASE, București). Activitateaeiprofesionalăse desfășoarăpemaimultepaliere:literar/ publicistic/ științific/ educațional. Are 5 cărțipublicate,încalitate de unicautor (romane, memorii de călătorii) șinumeroaseaparițiiînantologiiși volume colective. Celedouăscriitoare se cunosc din 2016, elefiindanibunicolaboratoareșiredactoripentrurevista online Literatura de azi, ceapare sub egida USR.

UrmaPașilorei/ Iulia Hașdeuîntreviațășinemurireeste un act de împlinirekarmicăși un acord cu sine,raportat la alteconștiințe. Autoarea ne mărturiseștecâtevadintreexperiențeleșitrăirilepe care le-a avutpe tot parcursuldocumentăriișiscrieriiromanului. Cu dinamismul specific, Adriana ne spunecă s-a bazatpesimțurileșiemoțiileei de la începutșiacoloundeIulia mi-a deschisușile care erau permanent închise, eu am putut intra, m-am pututdocumentași am pututsăpăstrezînminteșisufletamănunte, lucrurișisemnecare au avutlegătură cu ea.

Muncaasiduășitenacepentru a o înțelegepe Iulia Hașdeu s-a acumulattimp de doianiîntr-un largspectru de informațiișidomenii – istoric,literar, medical, ocultist, social, creștin, astrologic, masonic etc. CălătoriaînFranța la Colegiulunde a studiattânărapoetă, vizitacaseiîn care alocuit, accesul la documentedespre care nu se știaucăexistășimultealteaspecte care țin deexaminareșicercetare, vizeazăscopulșifinalitatearomanului. Am vrutsă o readucpe Iulia înactualitate, trebuiasăfacluminăînadevăr. Pentrucă Iulia estegenialădatorităadevărurilor. Mălupt cu toateinformațiileneadecvateșimiturile, chiarși cu cei care măplagiazăși nu specificăsursa.

Iulia Hașdeuesteca o Pasăre Phoenix șiiubeșteenormcopiii. Descoperimcăviațaesteformată din unități repetitive șiamănuntele care se vehiculeazăși se macinăînrâșnițadestinuluitrebuie separate. Realitateapurășiadevărulistoricreprezintăcunoașterea de bază.Am vrutsăînțeleg, am vrutsăștiudacă Iulia conștientizadacăvamurisau nu, dacă a iubitsau nu…Chiardacăomul are un timp de viațăfinit, răspundereanoastrăsupremăesteaceea de a nedepășilimitele. Dacăar fi sărescriuacest roman, nu cred așmaiputeasăfacacestlucru!

Cândungolîțistădinainte, intriîn el șiîlumplipână la margine cu emoțieșicunoaștere. Dialogulantrenant cu membriicenaclului, interesulsubiectuluiîn sine, precumșiintinerariul spiritual șistrălucireaautoarei ne-a captatpetoți. Seara se încheieîntr-o notăoptimistădupăobișnuitaședință de autografe.

Sărbătorifericitetuturorşimulțumimcăațifostalături de noiîn 2022!

 

Cronică: Ramona Müller

Poze: Ramona Müller şi Emilia Luchian

*sub coordonareaAsoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fărăpatrimoniu

**preşedinte: IoanVintilăFintiş

***secretariliterari: Ramona Müller şi Ana Nedelcu

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovateTabăra Sculptură

Statornicia pietrei – Cronică Ședința Cenaclului literar I.L.Caragiale, 9. 01. 23

WhatsApp Image 2022-11-09 at 17.58.43 (2)

Statornicia pietrei

 

Începutul Noului An adună membrii Cenaclului literar I.L. Caragiale la Filarmonica Paul Constantinescu din Ploiești.

Ramona Muller
Ramona Muller

     Cinefilonul lui Mihai Ioachimescu are ca peliculă de reper filmul american de război Plutonul (titlu original: Platoon) scris și regizat de  Oliver Stone. Stone a scris scenariul acestui film pe baza experienței sale personale ca soldat de infanterie în Vietnam, pentru a contracara viziunea războiului descrisă în filmul lui John Wayne din 1968 Beretele verzi. Plutonul a devenit astfel primul film de la Hollywood scris și regizat de un veteran al Războiului din Vietnam, acesta beneficiind de 8 nominalizări la Oscar și câștigând 4 premii (Cel mai bun regizor, Cel mai bun montaj, Cel mai bun film si Cel mai bun sunet). O curajoasă și copleșitoare analiză introspectivă asupra vieților unui pluton american în timp ce patrulează, luptă și moare în jungla Mekongului, văzută din perspectiva unui tânăr recrut. Dualitatea omului, ororile războiului, confruntările și crizele morale redau forța psihologică și captează interesul spectatorului pentru acest film de referință. Corelatia cu Ucraina

O pledoarie extraordinară pentru sufletul și trăinicia pietrei ne oferă Emilia Luchian. Sufletul și inima pământului au fost scrise mereu în piatră, pornind încă din preistorie. Fie că a fost șlefuită, sculptată, gravată sau scrisă, piatra a însoțit dintotdeauna omul. În prezent piatra naturală ne oferă istorie și unicitate în multe construcții și obiecte de artă. Înarmați cu ciocane, dălți, talent și multă răbdare, sculptorii au eliberat de-a lungul epocilor reprezentări artistice prinse în piatră vreme de milioane de ani. Michelangelo a știut cu siguranță în care bloc de marmură din Carrara stă ascuns David, iar Brâncuși a creat o poartă acolo unde toată lumea se lovea de un zid. Utilizată ca material de construcție, piatra a conferit statornicie și a devenit simbol al civilizației, credinței, puterii și memoriei.

Sunt citite cele mai recente creații ale următorilor membrii ai cenaclului: Bratu Luminița, Cati Enache, Ofelia Davidescu, Emilia Petrescu, Valentin Irimia, Ramona Müller și Mihail Ivănescu.

Filmul Tabăra de sculptură Ploiești, ediția a V-a, 2022 este realizat de Cătălin Apostol și Gabriel Comanroni, imagine Dan Simionescu și Doru Iacovescu, redactor Florin Manole, reporter Leonida Corneliu Chifu. Acesta redă etapele și procesele de prelucrare prin care blocurile de marmură ale celor trei artiști Maxim Dumitraș, Petre V. Mogoșan și Constantin Țânteanu devin opere de artă. În același timp pelicula surprinde opinii și gânduri ale organizatorilor, ale unor critici și iubitori de artă, dar și invitați speciali.

Tabăra de Sculptură Monumentală din anul anterior a fost monitorizată, ca și în edițiile precedente, de către  comisarul Alice Neculea, artist plastic și directorul adjunct al Muzeului Județean de Artă Prahova Ion Ionescu Quintus. Artiștii au beneficiat de o excursie la Tabăra de Sculptură de la Măgura din județul Buzău, care a devenit un fel de Mecca pentru orice sculptor care se respectă.

Maxim Dumitraș a adăugat  „Cariatida”  celorlalte lucrări ale sale, creând  ansamblul sculptural  denumit „Drumul luminii și al umbrei”. Constantin Ținteanu a înălțat „Turnul” său pornind de la ideea defulării din conștient și materie, iar Petre V. Mogoșanu a surprins dinamica marmurei prin lucrarea sa „Schimbare infinită”. Pavel Șușară, cunoscut autor, critic și istoric de artă, conchide că fiecare dintre sculptorii prezenți își definitivează concepția într-un discurs complex și personalizat prin participarea succesivă, care conduce la crearea unor ansambluri sculpturale impresionante.

Lucrările celor cinci ediții ale Taberei de Sculptură Monumentală de la Ploiești pot fi vizitate fără restricții pe toată durata anului, în Parcul Municipal Vest. Evenimentul  este  iniţiat de Asociaţia Culturală 24Pharte şi susţinut de Primăria Municipiului Ploieşti, Consiliul Local al Municipiului Ploieşti, Casa de Cultură “I.L.Caragiale”, Filarmonica “Paul Constantinescu”, Teatrul “Toma Caragiu”.

Evenimentul se află sub patronajul Ministerului Culturii şi face parte din proiectul de înfiinţare a Muzeului de Sculptură Monumentală Contemporană în Aer Liber – Ploieşti.

Nu există patriotism fără patrimoniu.

Asociaţia Culturală 24Pharte

 

Ploiești-ul devine un centru cultural nemuritor, nu numai datorită lui Nichita sau Caragiale, ci și datorită sculpturii monumentale, care este tangibilă, vizibilă, respirabilă și mai ales, atât de aproape de Om, creator și simplă făptură…

 

Ramona Müller , secretar literar al Cenaclului I. L. Caragiale, Ploiești

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePromovateTabăra Sculptură

Prezentarea Filmului Documentar Al Ediției a V-a A Tberei De Sculptură Monumentală Ploiești

WhatsApp Image 2023-01-12 at 22.50.17

Am deschis anul 2023 cu prima ședință de cenaclu literar “I.L.Caragiale” Ploiești, dedicată proiectului amplu și de suflet al asociației coordonatoare – 24pharte – inițiator și coordonator al Taberei (Inter)Naționale de Sculptură Monumentală Ploiești.
Au fost prezenți Chifu Leonida Corneliu, Cătălin Apostol, Marian Zmaranda și Florin Manole, membrii ai Asociației Culturale 24Pharte.
Alice Neculea, curator al Taberei de sculptură de la Ploiești, a prezentat filmul documentar (r. Cătălin Apostol) al ediției a V-a 2022.
Fotografii din cadrul întâlnirii din 9 ianuarie 2023 – de Ramona Müller & Emilia Luchian.
🏷sub coordonarea Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu. Președinte: Fintiş Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller & Ana Nedelcu

Florin Manole, Ema Petrescu, Valentin Irimia, Emilia Luchian, Dan Constantin, Alice Neculea, Cati Enache, Luminița Bratu, Dan Simionescu, Mihail Ivănescu, Gabriel Comoroni, Ramona Muller, Marian Zmaranda, Gabriela Petri, Maria Bem, Mihai Ioachimescu, Chifu Leonida Corneliu
Florin Manole, Ema Petrescu, Valentin Irimia, Emilia Luchian, Dan Constantin, Alice Neculea, Cati Enache, Luminița Bratu, Dan Simionescu, Mihail Ivănescu, Gabriel Comoroni, Ramona Muller, Marian Zmaranda, Gabriela Petri, Maria Bem, Mihai Ioachimescu, Chifu Leonida Corneliu

 

Alice Necula
Alice Necula
Ramona Muller
Ramona Muller
Emilia Luchiar
Emilia Luchian
Marian Zmaranda, Florin Manole
Marian Zmaranda, Florin Manole
Cătălin Apostol
Cătălin Apostol
Leonida Chifu Corneliu
LEonida Chifu Corneliu
MIhai Ioachimescu, Dan Simionescu
Mihai Ioachimescu, Dan Simionescu

Chifu Leonida, Valentin  Irimia
Chifu Leonida, Valentin Irimia
Doina Ofelia Davidescu
Doia Ofelia Davidescu

 

Asociația culturală 24PHarte

Muzeul de Sculptură Monumentală Contemporană în Aer Liber – Ploiești

Nu Există Patriotism Fără Patrimoniu

mai mult
Cenaclu - PoezieCenaclul I.L. CaragialePromovate

Laudă Artiștilor

WhatsApp Image 2023-01-10 at 13.45.32

Slavă Artiștilor!
Din lut și piatră șlefuită
Sau din bronz, lemn,marmură
Sculptorii așează izul nemuririi
Și în anul 2022.


Izvor de gânduri scrijelesc în piatră
Ce dau emoția trăirii lor
A regăsirii, într-un spațiu mare
Parcul Monumental Ploiești Vest.
Artistul e freamăt, e cântec,e artă
Vorbește cu piatra, cu cerul, cu Iisus.
Sculptează tristețile lumii, devine vizionar
Se revoltă-n tăcere…
Un sunet mut îl însotește “Adevărul Universal”
Plouă din cer iubire pentru oameni
Ce va rămâne peste acest pământ.
Ceasurile trec, timpul se așează în artă
Ca noi să privim Divinul apus.
Sunt oameni sau miracol-divin?!
Forme cu aripi, păsări și zbor prin galaxii
Idei suprarealiste îți surprind pașii
Se modelează prin sculptură
În clopot, în cruce, în ochi de lumină
Un balans al vieții
O roată ce urcă și coboară
Prin îngeri ce vorbesc cu tine
Spre Înălțarea spirituală
Iisus pe Cruce e martorul suprem.
Piatră, lemn,bronz,marmură de Rușchița
Toate conviețuiesc împreună în Parcul de Vest.
Talentul prin muncă dă forma iubirii,a dăruirii
Energia creației vorbește prin daltă, șlefuită
Și toate în Parcul Monumental Ploiești Vest
Pentru ploieșteni și Urbea lor,
Slavă Artiștilor!

Artă lor va dăinui prin timp și timpuri, infinită prețuire!

Maria Bem

O inițiativă a Asociației Culturale 24Pharte

Via Muzeul de Sculptură Monumentală Contemporană în Aer Liber

mai mult
Agenda culturalăCenaclul I.L. CaragialePromovate

Luni, 9 ianuarie, deschidem ședințele cenaclului “I. L. Caragiale” Ploiești, cu prima întâlnire din 2023.

WhatsApp Image 2023-01-04 at 12.35.42

Luni, 9 ianuarie, deschidem ședințele cenaclului “I. L. Caragiale” Ploiești, cu prima întâlnire din 2023.
Tema: Tabăra Națională de Sculptură Monumentală Ploieşti – ediția a V-a 2022. Prezintă Chifu Leonida Corneliu, Cătălin Apostol, Marian Zmaranda, Florin Manole și Ioan Vintilă Fintiș, membrii asociației “24pharte”, inițiatori și organizatori ai evenimentului. Se va viziona și filmul documentar al ediției, prezentat de Comisarul de tabără, Alice Neculea.

Puteți urmări activitatea din cadrul acestui demers național, aflat sub egida Ministerului Culturii și susținut de Primăria Municipiului Ploiești, Casa de Cultură a Municipiului Ploiești, Filarmonica “Paul Constantinescu”, Teatrul “Toma Caragiu”, U. A. P. Filiala Prahova, S. G. U., T. C. E., și Parcul Municipal Ploiești Vest, pe pagina de feisbuc dedicată Muzeului de Sculptură Monumentală Contemporană în Aer Liber Ploiești https://www.facebook.com/sculpturamonumentalaploiesti

🔖Sub coordonarea Asoc. “24pharte” – Nu există patriotism fără patrimoniu. Președinte: Fintiş Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller si Ana Nedelcu.

Florin Manole, Petre Mogoșanu, Maxim Dumitraș
Florin Manole, Petre Mogoșanu, Maxim Dumitraș

 

Ștefan Canurschi, Florin Manole, Petre Mogoșanu, Maxim Dumitraș, Chifu Leonida Corneliu, Cătălin Apostol, Dan Simionescu
Ștefan Canurschi, Florin Manole, Petre Mogoșanu, Maxim Dumitraș, Chifu Leonida Corneliu, Cătălin Apostol, Dan Simionescu

 

Pave Șușară, Grigore Leșe, Alice Neculea, Petre Mogoșanu, Maxim Dumitraș, Constantin ȚinteanuFoto Mariana Dăscălache
Pave Șușară, Grigore Leșe, Alice Neculea, Petre Mogoșanu, Maxim Dumitraș, Constantin Ținteanu Foto Mariana Dăscălache

 

Foto Alice Neculea

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Cronică literară 28.11.2022, ședință de lucru Cenaclul I.L.Caragiale – Azi despre ieri

DSC_0067

Lecția de istorie predată de doamna Emilia Luchian ne dezvăluie orașul Brăila prezentat în scrierile literare de către Radu Tudoran, Fănuș Neagu, Perpessicius și Panait Istrati.

Cinefilonul lui Mihai Ioachimescu are ca punct de reper Avocatul Diavolului, un film american din 1997, regizat de Taylor Hackford având în rolurile principale pe Keanu Reeves, Al Pacino, și  Charlize Theron .

Cele mai recente creații aparțin următorilor membri ai Cenaclului I.L. Caragiale: Mihail Ivănescu, Caty Enache, Luminița Bratu, Ionel Simota și Ramona Müller. Unii dintre noi admirăm seria de picturi religioase care aparține lui Mihail
Ivănescu.

Lecția de poezie îl pune în evidență pe Shelly în interpretarea Luminiței Bratu. Emilia Petrescu ne prezintă revista de artă și comunicare Timpul, structurată pe diverse domenii, precum și câteva cărți al cărei autor este, printre care Secretele
Muntelui Sacru.

A fost odată ca niciodată…comunismul este un film experimental, realizat în 2009 de elevi de cls. a VII-a din Drajna, jud. Prahova, în cadrul unui proiect educațional interactiv – Festivalul de Film pentru Elevi (15-17 ani), coordonat de
regizorul Gabriel Comanroni. De la documentare, scenariu, filmare/regie, editare, pelicula a fost lucrată exclusiv de elevi, sub supervizarea regizorului. Este vorba despre un grup de copii care caută răspunsuri la întrebarea ”Ce a fost comunismul?”. Părinții și bunicii sunt destul de reținuți în a le furniza informații.
Ei caută răspunsuri pe internet. Folosind această sursă de documentare, elevii își exprimă total dezinhibat părerile. Dezbaterile finale referitoare la pelicula vizionată pun în evidență tragismul evenimentelor din epoca de aur. Tema complexă a filmului, care este autentic, simptomatic și emblematic se află în antiteză cu spiritul liber al tinerilor. Libertatea este unul dintre cele mai importante drepturi ale omului.

Au mai fost prezenți următorii:
Florin Oprea Sălceanu
Daniela Toth
Cătălin Apostol
Alice Neculea
Chifu Leonida Corneliu
Dan Simionescu

Trebuie menționat că discuțiile legate de filmul lui Gabriel Comanroni au evidențiat dorința membrilor cenaclului de a dezbate, într-o ședință viitoare, un subiect sugerat prin tema propusă de regizorul invitat al serii, respectiv modul în care tinerii percep astăzi ideea de libertate și, de asemenea, cum este percepută perioada dictaturii comuniste din România.

\

 

Ramona Müller

Sub coordonarea Asociației 24ph Arte
Nu există patriotism fără patrimoniu..

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePoeziePromovate

Cântecul mării

WhatsApp Image 2022-11-24 at 16.56.09

Cântecul mării

                                                                               de Cristian Botez (volum în pregătire)

Ascultă, copilul meu,
Cântecul mării.
Ascultă-l şi vei auzi,
Atunci când
Stelele se scaldă în lumina albă a mării,
Când briza dinspre seară-şi dă
Fecioria digului,
Când pescăruşii
Sfâşie cu disperare
Aerul
A dor.

Vei auzi, atunci,
Şoaptele de dragoste
Spuse,cândva, demult,
Cu mii de valuri în urmă,
Iubitei tale mame…

 

Foto Cristian Botez

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialePoeziePromovate

Poezie

#

eu îți adun
urmele pașilor
și le readuc acasă
le spăl frumos
apoi le întind pe sârma
de uscat rufe
să se albească
și să nu le mai
recunoști
după mult timp
luna a coborât iar
pe pământ
ne-am plimbat la braț
toată noaptea
pășind peste apele râului
ca pe asfalt
urletul lupului alb
rănit mortal
din dragoste bolnavă
apoi noaptea rămâne
în lenjerie intimă
de un roșu mortal

 

Dan Drăguș

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Grănicer la Vama Cuvintelor – Cronică literară a Cenaclului „I.L.Caragiale” Ploieşti (14 noiembrie 2022)

WhatsApp Image 2022-11-16 at 3.52.35 PM

Grănicer la Vama Cuvintelor

Cronică literară a Cenaclului „I.L.Caragiale” Ploieşti (14 noiembrie 2022)

 

În cadrul rubricii Cine-filonul, Mihai Ioachimescu ne prezintă Principiul dominoului (titlul original: The Domino Principle), care este un film thriller american, realizat în 1977 de regizorul Stanley Kramer. Adam Kennedy a scris scenariul bazat pe romanul său omonim; un film ce poate fi încadrat la genul thriller politic. Gene Hackman e magistral în acest film, interpretând rolul unui condamnat eliberat din închisoare de către o organizație criminală, cu scopul de a se servi de experiența sa în Războiul din Vietnam pentru asasinarea unui adversar. Pelicula cinematografică este susținută de o distribuție de mare talent: Gene Hackman, Richard Widmark, Candice Bergen, precum și Eli Wallach.

Potrivit tematicii alese în această săptămână, reîntoarcerea la origini, Emilia Luchian ne prezintă două legende sortite a ne face să dăm timpul înapoi. Este vorba despre Legenda Lupului Dacic, Lupul Alb al Dacilor Liberi și despre Legenda lui Decebal și a lui Șuier, lupul său, după al cărui cap a fost realizat stindardul de luptă al armatei dacice. Apariţia steagului dacilor este legată şi de o legendă care spune că Decebal ar fi fost salvat de la moarte de un lup, pe care regele dac l-a scos dintr-o prăpastie, pe când animalul era pui şi avea un picior rupt. Decebal ar fi dus acel pui de lup în cetatea Sarmizegetusa şi s-a îngrijit de el. După ce s-a vindecat, regele dac l-a domesticit, iar lupul a devenit mare şi voinic. Atunci când se înfuria, animalul scotea un scheunat subţire, motiv pentru care Decebal i-a pus numele de Şuier. Într-o iarnă, regele dac, împreună cu Şuier, au mers în pădure la vânătoare, însă din vânător, Decebal a devenit vânat. O haită de lupi l-a înconjurat pe regele dac şi pe lupul său domesticit. Şuier a început să se lupte cu animalele sălbatice, dornice de harnă proaspătă, dându-i ocazia lui Decebal să fugă şi să se poată urca într-un copac. De acolo, a început să tragă cu arcul în haita de lupi, care s-a speriat şi a fugit în pădure. Din nefericire, Şuier a murit sfâşiat de lupii sălbatici, însă a reuşit să-şi salveze stăpânul. Când s-a întors în cetate, Decebal i-a cerut unui fierar să-i facă din metal un cap de lup, cu gura căscată, exact ca cel al lui Şuier, iar unui cojocar să coase pe acel cap pielicele de ied, sub forma unei pungi. După ce a prins acel cap de lup într-o prăjină, la bătaia vântului, acesta a început să şuiere şi astfel ar fi apărut steagul de luptă al dacilor. 

Pentru cele mai noi creații literare concură următorii membrii ai cenaclului: Cati Enache (Schimb de idei), Luminița Bratu (Poem în poveste), Ionel Sima (Toamna), Maria Bem (Frunze), Ofelia Davidescu și Mihail Ivănescu.

Noua rubrică Lecția de poezie înșiră o minunată ștafetă între Lumința Bratu (Puţinul meu mi-ajunge – Robert Burn), Emilia Luchian (Omar Kahayam) și Mihai Ioachimescu (1 Cor. 13:4-1).

Ramona Müller povestește colegilor despre Salonul literar ”Geo Bogza” (Maratonul Literar), găzduit de Casa de Cultură din Câmpina. Coordonat de poetul Florin Dochia și directorul Casei de Cultură, Alexandra Toma, maratonul i-a inclus pe poeții Florin Ciocea, Mariana Cîlț, Evelyne Maria Croitoru, Călin Dengel, Livia Dimulescu, Maria Dobrescu, Anda Mihaela Miroiu, Ramona Müller, Maria Nicolai, Coca Popescu, Codruț Radi, Cezara Răducu, Mircea Teculescu, Blanca Trandafir, Diana Trandafir, Ioana Sandu, Daniela Șontică, Ștefan Alexandru Sașa, precum și pe câțiva tineri de la Colegiul Național Nicolae Grigorescu din Câmpina. Surpriza evenimentului a fost recitalul susținut de binecunoscutul interpret de muzică folk, Emeric Imre. Ramona le dăruiește celor prezenți câteva exemplare din ultimele numere ale Revistei Urmuz și Revista Nouă.

Prezentarea continuă cu invitatul serii, scriitorul Christian Mocanu. Originar din Câmpina, județul Prahova, Christian Mocanu are un CV impresionant. Cunoscut autor al unor cărți de versuri cu rezonanță și adevăruri istorice, invitatul nostru ne spune povestea câtorva cărți, impresionante de altfel: Poeme Belagine, Cronica DAVO GHETĂ, O ISTORIE A NEAMULUI ÎN VERSURI ȘI MAGICA GEȚIE. “Toate poemele mele încearcă să fie un cerc și îmi doresc ca ele să nu se sfârșească, pentru că eu nu știu când se termină un poem”. Spiritualitatea Zalmoxiană a influențat lumea mai mult decât am putea crede, mai mult decât lasă să se vadă istoria oficială. Din Arcul Carpatic și până în cele mai îndepărtate zone ale Europei, principiile religiei Zalmoxiene, legile care i-au dat direcția, au hrănit multe generații de oameni… Așa numitele Legi Belagine sau Legile Frumoase sunt amintite de nenumărați învățați, din antichitate și până în Epoca Modernă. Nu întâmplător Pitagora recomanda adesea, acum 2.500 de ani, ca lumea să ia învățătură de la geți… 

Forma poetică aleasă de către autor, cea a rondelului scris într-o ortografie veche, bazată pe principi etimologice, dar și versul metric alexandrin sunt argumente convingătoare ale originalității și acurateții profilului său literar. Parfumul și gustul vechii limbi, astăzi par greu de definit. Evantaiul de comori lingvstice îi ispitește doar pe cei cu adevărat cunoscători ai graiului. Este important ca generația Instagram-ului și a Tik-tok-ului să cunoască și să înțeleagă valoarea slovei românești, desprinsă din lada de zestre a istoriei noastre. Pentru că această limbă este solul pământului fertilizat prin expresii, evenimente și simțiri de mii de ani. Este o lume ce dispare, o lume mai greu de înțeles pentru cei de azi, o lume care se îndepărtează. Pe lângă nevoile materiale (hrană, îmbrăcăminte adăpost), omul mai simte nevoia și de comunicare, în cadrul căreia conținutul, forma și expresia sunt elemente definitorii ale culturii. Matricea etno-socială a fiecărei nații depinde de geneza ei. Cărțile lui Christian Mocanu redau un întreg proces de revalorificare a circuitului vieții în prezentulmnostru viu, ele constituindu-se ca un adevărat îndreptar de minte, inimă și aleasă purtare pentru cei tineri, pentru cei care vor și pot să se întoarcă la picătura de apă vie a izvorului națiunii noastre. Greu de descris emoția la auzul relatării că volumul O Istorie a Neamului în versuri, scris cu ocazia Centenarului, un adevărat AND al culturii și spiritualității românești a fost tratat cu indiferență și toate exemplarele au fost aruncate la Schmelz (gunoi, rebut –lb. germană). Greu de înțeles este și faptul că unor asemenea publicații valoroase nu li se face publicitate.

MAGICA GEȚIE este este o ofrandă adusă strămoșilor noștri. Fiecare poezie este însoțită de fotografia unui obiect din piatră sau ceramică, vechi de mii de ani. Acestea provin din diferite culturi (Gumelnița, Cucuteni, Vădastra, Hamangia). Destul de conservator, pentru poetul nostrum, gustul nedezmințit al originalității trebuie transmis prin forța creatoare a obiectului, a simbolului și a limbii scrise și vorbite din generații. Succesiunea ireversibilă a vârstelor până în trecerea în neființă ne convinge pe noi, unii dintre români, că avem nevoie de tradiții și identitate, chiar dacă adoptăm elementele civilizației moderne. Incompetența, impostura și trădarea de neam sunt vectori activi în condițiile actuale – politice și sociale. Christian Mocanu rămâne un grănicer pentru vama scrisului românesc.

GÂNDITORUL
Pe scaun și cu capul între mâni
visà bărbatul de la Hamangía ,
alături de femeia lui cu sâni
ce‘și aşteptau menirea și magia…

Împovărat de griji și nori hapsâni ,
spre viitorul ce’şi mascà regía ,
pe scaun și cu capul între mâni
visà bărbatul de la Hamangía…

Văzând cam ce’i așteaptă pe Rumâni,
sub cine ‘o să geamă Rumânía
căzu pe gânduri mii de săptămâni
bărbatul dezvălit la Hamangía

pe scaun și cu capul între mâni…
(Christian Mocanu)

*cronică şi fotografii: Ramona Müller
**sub coord. Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu; preşedinte Ioan Vintilă Fintiş; secretari literari Ramona Müller şi Ana Lucreția Nedelcu.

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Poștașul Cuvintelor printre vagoanele vieții

WhatsApp Image 2022-11-09 at 11.44.37

Poștașul Cuvintelor printre vagoanele vieții

(cronica şedinței de cenaclu din 31 oct. 2022)

 

Ultima zi a lui Brumar, printre frunze desperecheate de trunchi și dovleci rotunzi sau sculptați, ne poartă pașii la Filarmonica „Paul Constantinescu”. Aici, simfonia toamnei ascute simțurile cuvintelor.

Mihai Ioachimescu ne prezintă, în cadrul rubricii Cine-filonul, pelicula cinematografică Cercul poeților dispăruți. Scenariul original este semnat de Tom Schulman pentru filmul Dead Poets Society -1989, în regia lui Peter Weir, cu Robin Williams si Ethan Hawke în două dintre rolurile principale. În 1990 Cercul poeților dispăruți a câștigat un Oscar pentru scenariu, premiul BAFTA pentru cel mai bun film al anului, premiile Cesar si David di Donatello pentru cel mai bun film străin, adunând în total 13 distincții si 14 nominalizări. Filmul relevă modelul profesorului care vede și înțelege ceea ce este ascuns în fiecare elev și se dedică pentru valorificarea potențialului tinerilor. Atunci când carismaticul profesor John Keating ajunge să predea la o școală traduțională de băieți, metodele sale neconvenționale de predare aduc un aer proaspăt sistemului. Keating reușește să își inspire studenții să își urmeze pasiunile, să-şi assume propria identitate asume și să accepte provocările, chiar dacă multe dintre situații contravin tradițiilor.

Tainele tuaregilor din Africa ne sunt dezvăluite de către Emilia Luchian. Tuaregii, „cei abandonaţi de zei” din deşertul Saharei, şi-au păstrat stilul de viaţă de-a lungul anilor. Detaliile cu adevărat facinante legate de cultura acestora stau însă în drepturile şi libertăţile de care se bucură femeile. Acestea, deşi trăiesc într-un trib islamic, au voie să umble cu feţele descoperite şi să aibă mai mulţi parteneri sexuali înainte de căsătorie. Spre deosebire de celelalte popoare musulmane, în cultura tuaregilor bărbaţii sunt cei care îşi acoperă faţa, nu femeile. „Femeile sunt frumoase. Ne dorim să le admirăm chipurile”, a fost explicaţia pe care a primit-o Butler. Datorită stilului lor de viaţă libertin, femeilor li se permite să se căsătorească mai târziu decât în alte triburi. Până atunci, sunt curtate de bărbaţi cu poezii, aceştia petrecând ore în şir „meşterind” la poemele care îi vor ajuta să câştige inima alesei lor. Şi femeile, la rândul lor, sunt învăţate de mame să le scrie poezii elogioase viitorilor soţi. Spre deosebire de alte culturi, femeile nu îşi pierd puterea şi drepturile în faţa bărbaţilor atunci când se căsătoresc. De fapt, ele deţin casa şi animalele, care sunt o resursă nepreţuită pentru tuaregi.

Cele mai recente poeme sunt citite de către Lumința Bratu, Așer Negoi, Ionel Sima și Ramona Müller. Ofelia Davidescu ne încântă cu o proză scurtă.

Noua rubrică Lecția de poezie ne reîntoarce la forma primă a conținutului poetic, lucru pus în evidență de către Luminița Bratu (Vasile Voiculescu) și Mihai Ioachimescu (Psalmul 55).

În continuare, Ramona Müller ni-l prezintă pe invitatul serii, George Tei. Cunoștințe vechi, cei doi se știu de la debutul Ramonei la Buzău din 2016. Poetul George Tei s-a născut în București în 1946, în cartierul Tei-Toboc. Are 6 strănepoți și 8 nepoți derivați din cei 4 copii. Absolvent al Școlii Profesionale de construcții-montaj, Ion Gheorghe , pe numele său adevărat, va acumula 41 ani de activitate ca lucrător la Poșta Română. Din aceștia, peste 27 ani a lucrat pe vagoanele poștale. Prin octombrie 1983, după operația de menisc la genunchiul meu drept, începusem să mâzgălesc hârtia. Cineva m-a îndrumat către cenaclul literar „Camil Petrescu”, care își desfășura activitatea în interiorul bibliotecii cu același nume, din cartierul bucureștean Drumul Taberei – Favorit. Mentorii cenaclului erau Valentin Deșliu și Nicolae V. Coban, ne mărturisește invitatul nostru. Îndemnat de mentorul său, Valentin Deșliu, Ion Gheorghe își alege pseudonimul de George Tei. Crede în prietenia adevărată și are numeroși scriitori și actori de renume în lista lui de prieteni.

A publicat mai multe cărți de poezie: „Fratele meu geamăn” – rondeluri (1995), cu o prefață a acad. Al. Balaci; „Lasă-mi dragostea” (1998), „Nu cer să mă iubiți” – rondeluri (2001), „Anna Perena” (2001), „Marsupiul îngerilor” – acrostihuri (2004), „Bolnav de timp” – selecție din cărțile publicate (2007), „Miza pe 1″ (2008), ”Niciodată Cuvintele” (2011), ”Muntele din mine” (2013), ”Remember” (2016), ”Scrisori către tine”(2020) etc. Deține numeroase premii naționale și regionale pentru poezie. Ramona Müller menționează faptul că știe, din surse personale și sigure, că multe dintre volumele poetului George Tei se găsesc în rafturile bibliotecii Familiei Regale.

În ciuda cârlionților albi și a bărbii ninse, George Tei este un poet fără vârstă. Sonetul este prințul moștenitor al liricii din Cartierul Tei. Cu un vădit simț al valorii recunoscute, dar și al modestiei, ne povestește numeroase fragmente din viața personală și literară care îi definesc orizontul de trăire și marchează nostalgia timpului.

Mă împrietenisem cu medicul care m-a operat, doctorul Iulius Schreithofer. Clujean. Lucra pe atunci la Spitalul CFR 2. După un timp a hotărât să se-ntoarcă definitiv în orașul natal. Dar înainte de plecare i-am făcut o invitație la masă. Cum nu se găseau de niciunele – era o artă să faci o masă – abia am convins-o pe nevastă-mea să imprumutăm niște bani și am comandat mâncarea de la un restaurant. Seara i-am scris o poezie soției mele, pentru că m-a înțeles. A doua zi, când eram cu toții așezați la masă, am ridicat primul păhărelul de coniac și am anunțat că am ceva de spus. Am citit poezia. Prietenul Iulică mi-a spus:”Bravo, George, ai talent!”. Autorul ne declară cum a încercat și încearcă să pătrundă în interiorul instituțiilor de învâțământ bucureștene sau din țară prin diferite forme sau proiecte, convins fiind că literatura contemporană are un rol definitoriu în dezvoltarea personalității.

În prezent este redactor-șef la Revista de cultură Contrast literar. Din colectivul de redacție mai fac parte Cornel Păunescu, Andra Duminică și Eugen Cristea. Membrii cenaclului s-au bucurat din plin de revistele primite în dar. La invitația poetului, fiecare dintre colegii noștri alege un număr al paginii cărții, din care să citească George Tei. Atmosfera caldă și prietenească dezleagă cuvintele și sentimentele în propria lor cale. Fie că este vorba despre Rondelul mioritic, Rondelul lucrătorilor de poștă, Rondelul alb sau de sutele de sonete adunate în ciorchini de sentimente, poezia lui George Tei dăruiește Întreaga veșnicie din cuvinte. „Eu sunt creat de Dumnezeu să ard mai mult sau mai puțin în fiecare” afirmă George Tei, poet remarcabil al culturii contemporane.

Prezența sa ne-a încântat și considerăm că vitalitatea și spiritualitatea autorului sunt componente de bază cuprinse în propriul filon literar.

Înmulțindu-se în grabă, transformându-se-n suspine.

Cu tăcerea de te lauzi, crezi că viețile-s cuvinte

În această lume crudă ce se laudă pe sine/

 

Dacă nu îți aperi timpul care, încă, nu te minte

Cine să îți creadă versul și căderile în tine?

Viitor rămas în urmă și trecut cătând  ʹnainte…

                                          Sonet XI-George Tei

 

 

*cronică şi fotografii: Ramona Müller

**sub coord. Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu; preşedinte Ioan Vintilă Fintiş; secretari literari Ramona Müller şi Ana Nedelcu

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Artistul ca apostol ~ secvențe cinematografice în cadrul cenaclului „I.L.Caragiale” Ploieşti (17 oct.2022)

6

Cele mai recente căderi ale frunzelor lirice și împliniri tomnatice prin poeme sunt revitalizate de către Luminița Bratu, Doina Ofelia Davidescu, Maria Bem, Ramona Müller, Ionel Sima și Mihail Ivănescu.

Sunt trecute sub microscopul rezolvării câteva probleme administrative care țin de structura organizatorică și funcțională a cenaclului. Mihai Ioachimescu ne prezintă, în cadrul rubricii Cinefilonul, pelicula Pisica albă, pisica neagră, realizată în anul 1998. Conceput inițial ca un documentar despre muzica lăutărească, primul film făcut de Emir Kusturica după ce și-a anunțat retragerea din industria filmului ca urmare a scandalului în care a fost implicat proiectul său anterior, “Underground” (1995), “Pisica albă, pisica neagră” (1998), denumit inițial “Musika Akrobatica”, a ajuns să reprezinte, după decizia acestuia de a-i adăuga drept fir narativ o poveste reală auzită în vecini, o comedie ficțională parodică, fără prea mari implicații politice și
fără un mesaj clar, cu un ritm alert dictat de cel al muzicii pe care e bazat. Matko (Bajram Severdzan), un pungaș de mîna a doua, trăiește alături de fiul său de șaptesprezece ani, Zare (Florijan Ajdini), pe malul Dunării. După ce una dintre afacerile sale eșuează, el ajunge să îi datoreze o sumă mare de bani gangsterului Dadan (Srdan Todorovic). Neavînd cum să o plătească și nevoind să aibă probleme cu acesta, Matko îi propune lui Dadan să îl căsătorească pe Zare cu sora acestuia, Afrodita, o femeie pitică de care știe că-și așteaptă în zadar bărbatul visurilor. În ciuda protestelor lui Zare, care e îndrăgostit de Ida, și a dezinteresului manifestat de Afrodita, cei doi bat palma, iar nunta are loc. Și e o nuntă cu mare fast!

La lecția de istorie a Emiliei Luchian aflăm că maasai sunt crescători de vite, importanța bărbatului masai fiind măsurată de numărul de animale pe care le are și de numărul copiilor. Dacă are puțin din ambele, atunci este considerat sărac. Ei au rezistat întotdeauna încercărilor guvernelor din ambele țări de a adopta o viață mai sedentară. Și înainte, în epoca colonială, au
rezistat întotdeauna sclaviei. Societatea Maasai este una predominant patriarhală, iar deciziile sunt luate de bărbați, uneori cu sprijinul sau sfaturile bărbaților mai în vârstă. Obiceiurile oamenilor sunt transmise din generație în generație pe cale orală, iar infracțiunile sociale acceptă pedeapsa fizică sau plata în condimente, adică cu vite, dacă scuzele nu sunt acceptate sau cererea
de a face pace nu se realizează. În ceea ce privește religia mărturisită de maasai, aceștia sunt monoteiști, cred într-un singur zeu pe care îl numesc Enkai sau Engai. Este o ființă a naturii duale. Așa cum există un Engai Na-nyokie, un Dumnezeu Roșu răzbunător, există un Engai Narok, un Dumnezeu Negru, care este tipul bun din poveste. Există și un totem: Oodo Mongi sau
Vaca Roșie și Orok Kiteng sau Vaca Neagră; și, de asemenea, un totem animal care este leul.

Florin Manole deschide noua rubrică a cenaclului Lecția de poezie, ca un fel de reîntoarcere în trecut și la esență pornind de la conceptele lui Sorin Dumitrescu referitoare la poemele iconiceale lui Nicihita Stănescu. Astfel, Psalmul 44 apare ca o provocare la (re)învățare.

Gabriel Comanroni ne prezintă filmul documentar Marian Zidaru – Artistul ca apostol, un video suport realizat în 1993, pe vremea când era student. Scenariul și regia îi aparțin lui Gabriel Comanroni. Pelicula reflectă mișcarea religioasă și estetică a perioadei respective, promovată de pictorul și sculptorul Marian Zidaru. Pentru acesta din urmă temele simbolice și misterul dramatic îl conduc (la debutul său) către o ideologie religioasă în care el însuși el însuși își stabilește repertoriul și discursul artistic. Noțiunea de Noul Ierusalim nu este un loc, nu este o construcție, ci o stare. Artistul, ca prototip de existență, trebuie să reașeze cultura pe criterii morale și să aibă fața curată. În artă este necesar să fii mereu tânăr, deoarece tinerețea este starea de spirit fidelă în omogenitatea creației (ex. Chipul lui Iisus). Obiectul de artă ți se dezvăluie mai mult direct proporțional cu aderența legitimată de creator prin concept, compoziție și tehnică.
Reprezentările lui Marian Zidaru te îmbogățesc vertical. Aportul vizual al semnelor- carte, litere, cruce- accentuează drama umană în procesul metamorfozării. În 1994 filmul a fost difuzat pe TVR 2 de către Ruxandra Garofeanu. Ulterior, în 1995 a apărut și pe canalele RTL și Pro7. În prezent, Marian Zidaru este un sculptor plin de forță, cu un dinamism propriu și rafinat.

Mulțumim tuturor celor prezenți!
Cronică: Ramona Müller
Poze: Ramona Müller & Emilia Luchian

***sub coordonarea Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu”. Preşedinte:
Ioan Vintilă Fintiş. Secretari literari: Ramona Müller & Ana Nedelcu

mai mult
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

În cenaclul “I. L. Caragiale”, 28 februarie 1985. Lectură la bec

WhatsApp Image 2022-10-12 at 7.55.07 AM

LECTURĂ LA BEC, CU ECONOMIE. 28 februarie 1985, mai pe-nserat, la Palatul Culturii din Ploiești. În cenaclul „I.L. Caragiale”. Așa stă scris în jurnalul meu de-atunci. Pe-un ger de crăpau pietrele afară și un frig tot cam așa și-n interior. Caloriferele oprite. Lumina palidă a unui bec cu neon și cu mare economie. Cu paltoane, pulovere groase și chiar șepci îmblănite. Dar o căldură de-a dreptul solară în suflet, lecturi și dezbateri de cenaclu.

În imagine, de la stânga la dreapta: poetul Ion Stratan, poetul Florin Dochia (pe-atunci, din fericire, director al Casei municipale de cultură) și cu voia dumneavoastră chiar eu, în seara ce-mi era dăruită cu generozitate, citindu-mi micile proze în fața aprigilor confrați poeți, prozatori, dramaturgi, critici literari, muzicieni, actori, artiști. Am mai vorbit despre ei și voi vorbi mereu cu bucurie și admirație. Căci eram „mânați în luptă” de drag de literatură și uneori, nebunește, chiar mai mult, pe-acele vremuri de răstriște.

Text/foto © 1985, 2022 Ioan Mihai Cochinescu

 

 

mai mult
1 … 11 12 13 14 15 … 29
Page 13 of 29